7,924 matches
-
într-un cunoscut articol publicat de M. Rutter în 2007, „Resilience, competence and coping”, autorul face câteva remarci esențiale cu privire la specificul rezilienței și diferențele între reziliență, factori de protecție, trăsături de personalitate, strategii de coping. El arată că pentru a argumenta reziliența unei anumite persoane, avem nevoie de perspectiva vieții, de raportarea evenimentului traumatic la ceea ce s-a întâmplat ulterior acestui eveniment în viața persoanei. Căci, așa cum spune el, nu e vorba despre o anumită chimie specială a momentului, care face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
până la dojeni moralizatorare) pe cei ce ne cer să nu uităm atrocitățile comunismului? Se afirmă adesea că fascismul a fost mai criminal decât comunismul, împotriva evidenței că numărul victimelor comunismului a fost mai mare decât cel al victimelor fascismelor. Se argumentează acestă ierarhizare a celor două totalitarisme astfel: în regimurile fasciste, individul era considerat vinovat pentru simpla apartenență la o etnie, pe când în comunism individul avea posibilitatea dezicerii ideologice. Adică, cine voia cu adevărat să se salveze avea posibilitatea să o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
precum și cu altele, nu prea știm exact cum stăteau lucrurile, deoarece nu prea avem date directe. Totuși, ocupându-ne de trecutul fiscal, el ne încredințează că „cel mai însemnat fapt de notat din trecutul nostru este - totuși - regimul fiscal". Că argumentează domnia sa : „Dacă a fost vreun fapt care să atingă mai adânc cele mai de jos structuri ale țării, ca și pe marii boieri, au fost dările. Regimul fiscal sub care au trăit țările române a determinat multe din faptele de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la îndeplinire aceste obligații, fiindcă atribuțiile judecătorești și comunale ce-i fuseseră conferite prin hrisovul de la 1816, în scopul de mai sus, au fost trecute prin legile de organizare judecătorească și comunală asupra autorităților publice" - spunea raportul citat care și argumenta: „prin legile de la 1905 și 1912, Epitropia Obștei Târgului Bârlad a fost desființată și averea stăpânită de ea a fost trecută în patrimoniul comunei, iar aceste legi au fost abrogate prin legile de la 1907 și 1936, și astfel starea de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
2009 un document despre schitul Zgura- Oltenești, redă intervenția pe care Locotenentul de Episcop Calinic Hariuopoleos o remite în martie 1860 Ministerului, propunând transformarea bisericii schitului din marginea satului într-o biserică de mir, iar chiliile într-o școală sătească, argumentând: „apoi acest așezământ ce-a mai rămas acum decât un loc de scandal și un obiect de gâlcevire între coborâtorii persoanelor cu drit de fondație să i se desființeze numirea de schit care sigur o posădează și biserica să rămâie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o pată albă, fiind unul din acele târguri insignifiante, surprinse magistral în stagnarea și monotonia lor de către „Ceahlăul literaturii române", M. Sadoveanu care le considera ca locuri „unde nu se întâmplă nimic", folosea A. Zugravu spusele magistrului său. Și-și argumenta susținerile: „Vasluiul, ca și alte zeci de localități urbane, condamnate la o totală stare de subdezvoltare, deși nu-i lipseau nici resursele și nici forța de muncă, trăia în umbra străvechii și glorioasei sale istorii, dar amintirea bravurii oștenilor marelui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
viziuni referitoare la dezvoltarea publicației. Autorii au subliniat necesitatea existenței unei prese catolice (a apostolatului în presă), cu atât mai mult într-o țară precum România, unde confesiunea catolică era minoritară. Necesitatea apariției unui ziar catolic în București a fost argumentată prin rolul capitalei în luarea deciziilor importante pentru tară. Sintagma " Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo" se referea la publicațiile catolice(în principal reviste) care apăreau lunar, trimestrial sau anual, pentru o perioadă scurtă de timp
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ipocriți ai Bisericii, au câștigat mulți partizani în rândurile ofițerilor"615. În acest articol se povestea un incident petrecut la Livorno și se exprima atitudinea Bisericii față de francmasoni (era definitorie din modul cum erau caracterizați membrii francmasoneriei). Această atitudine era argumentată prin diferite incidente, puse pe seama francmasoneriei, precum cele de la Livorno, unde: "Mai mulți ofițeri, între care generalul Far, și-au dat demisia din secta francmasonilor. Francmasonii din orașul Livorno s-au supărat foc pentru aceasta și drept răzbunare, au tăbărât
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din punct de vedere religios): "Biserica Catolică a combătut totdeauna cărțile necuviincioase, care propagă moravurile rele"647. Materialele apărute în Sentinea catolică tratau așadar chestiuni controversate și de actualitate. Fiind o revistă de propagandă a Bisericii Catolice, ea apăra și argumenta deciziile și nelămuririle legate de o problemă care implica Biserica Catolică, dar și legăturile ei cu celelalte confesiuni (mai ales Biserica Ortodoxă Română) și cu Statul. Un subiect des abordat în paginile Sentinelei catolice a fost și problema Concordatului și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu drept de control și îndrumare asupra membrilor instituțiilor de presă"920. S-a dorit și o colaborare sub aspect economic, finanțarea urmând să fie comună. Ideile prezentate reflectau viziunea Bisericii în general, cu forme de exprimare națională și regională, argumentând, exprimând și răspunzând la întrebarea care se referea la locul și rolul presei în cadrul Bisericii și al societății, dar mai cu seamă al epocii sau al realităților contemporane. Fondarea acestui cotidian a fost argumentată ca fiind un imperativ al timpului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
forme de exprimare națională și regională, argumentând, exprimând și răspunzând la întrebarea care se referea la locul și rolul presei în cadrul Bisericii și al societății, dar mai cu seamă al epocii sau al realităților contemporane. Fondarea acestui cotidian a fost argumentată ca fiind un imperativ al timpului și al societății contemporane: "oricine simte și vede că atmosfera în care se formează tineretul nostru intelectual de azi, viitorii sprijinitori și susținători ai intereselor bisericii noastre, nu mai este același în care s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prețul de 2 lei. Ultima pagină era dedicată în special anunțurilor publicitare. Sub titlu apărea precizarea "Ziar Independent", iar în articolul în care s-a prezentat nevoia înființării noului cotidian și intențiile autorilor (și intitulat "Ce vrem?"939,) s-a argumentat necesitatea apariției unei publicații independente, neafiliate politic, în care să se analizeze situația social-politică și economică din societatea românescă, dar și evoluția relațiilor internaționale după prima conflagrație mondială: "O mână de oameni și-au pus într-o zi întrebarea, dacă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cât și pastorii noștri. Eram de bună seamă mai savant decât domnul de Pontverre, oricât de gentilom era el; dar eram un prea bun mesean pentru a fi tot atât de bun teolog; iar vinul lui de Frangy, care îmi păru excelent, argumenta atât de triumfător pentru el, că mi-ar fi fost rușine să închid gura unei gazde atât de cumsecade. Cedai deci, sau în tot cazul nu rezistai în fața lui. Văzând felul cum îl menajam cineva ar fi crezut că sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o cooperare militară str(nsa cu statele arabe, desi pentru mulți observatori arabi Moscova devenise adversarul de facto al arabilor, deoarece furnizase Israelului o resursă importantă, adică "mai mult popor" (prin valul de imigranți evrei ruși).217 Abdullah Toukan subliniază (argumentând totodată) faptul că statele arabe nu au încheiat niciun acord cu Uniunea Sovietică (amintind relația strategică a Israelului cu SUA, autorul menționează acel "Memorandum of Understanding Between the Government of the United States and the Government of Israel on Strategic
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
apel la "respectarea drepturilor palestinienilor", apreciind că "este momentul ideal pentru statele arabe de a-si manifestă atitudinea lor de schimbare".626 Analizând declarațiile invariabile ale israelienilor prin care susțineau că nu se justifică necesitatea retrocedării Teritoriilor Ocupate (în 1967), argumentând totodată că Israelul deține o porțiune teritorială redusă comparativ cu statele arabe, după 38 de ani situația s-a schimbat, atunci când forțele armate israeliene s-au retras din Fâșia Gază (în august 2005), moment care a demonstrat schimbarea de viziune
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
are resorturile de a acționa politic din cadrul Cvartetului, de a influența prin acțiuni bilaterale ale statelor membre cele două capitale spre o relansare credibilă către negocieri directe, UE este principalul contributor financiar pentru instituțiile ANP".1046 Dl. Mitchell Bard își argumentează răspunsul negativ subliniind că "UE este nefolositoare în procesul de pace" din Orientul Mijlociu; Dl. David Ottaway a dorit să precizeze că pe lângă faptul că UE nu deține competențele necesare, nu are niciun fel de influență asupra Israelului; Dl. Leș Campbell
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Cu siguranta, așa cum aprecia și Dl. S. C., fiecare acord încheiat între cele două părți conduce spre o sporire treptată a încrederii și a respectului mutual, exact ceea ce lipsește la ora actuală. Într-o manieră originală, Dl. Prof. Giovanni Allegretti își argumentează opțiunea să pentru varianta formării unui stat federativ în detrimentul soluției binare general agreate și făcând apel la experiența personală precizează că în urmă celei mai recente vizite întreprinse în Israel și Palestina (în 2010) și-a schimbat radical percepția asupra
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
total și violență perpetuă, ci doar absența unei autorități centrale, superioară statelor. Deși recunoaște anarhia ca punct de plecare în înțelegerea politicii internaționale, raționalismul accentuează elementele de ordine existente. Astfel, autorii raționaliști (Bull, în primul rând) încearcă să găsească răspunsuri argumentate la întrebarea pe care ei o consideră vitală: Există sau nu ordine în relațiile internaționale? Ulterior, ei pun problema formelor pe care le îmbracă aceasta, diferențelor existente între ordinea internațională și ordinea specifică societăților naționale, fiind preocupați în mod fundamental
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
pentru apariția instituțiilor politice și juridice care garantează libertatea [...], că există o legătură strânsă între garanțiile publice ale posesiunii și libertatea individuală: în timp ce proprietatea, într-o formă sau alta, este posibilă în lipsa libertății, contrariul este de neconceput”27. într-adevăr, argumentează el, “întregul complex al ideilor moderne ce se referă la drepturile omului își găsește sursa într-o [...] definiție extinsă a proprietății. Acest lucru a fost observat acum două sute de ani de către James Madison: «[...] în sensul său mai larg și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
efortului investit, cu adevărat personal, în a-și exercita vocația pedagogică a opinentului în materie de trecut național. în învățătura marxistă, pe care regimul politic a evocat-o ca autoritate științifică supremă, trecutul este important în măsura în care el folosește pentru a argumenta un proiect social prezent, întărit prin finalitatea sa paradiziacă („visul de aur al omenirii”). Această finalitate va fi anunțată, la Congresul al XI-lea al PCR, din 25-28 noiembrie 1974, de însuși Nicolae Ceaușescu: „putem afirma [...] că exprimând voința și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Institutul „Maxim Gorki”. Pe plan cultural se poate vorbi de o „libertate controlată”, dirijată din umbră de comuniști. Frondele sunt mai mult verbale, rar concretizate în scris, iar între cei care propuneau reabilitarea se numărau V. Râpeanu, D. Păcurariu, ambii argumentând că doar așa puteau fi evaluați corespunzător clasicii literaturii române (Eminescu, Creangă, Caragiale). Pe neașteptate, Viața românească anunță găzduirea unei dezbateri consacrate lui Maiorescu, revista acceptând polemici. Un rol important în convingerea autorităților comuniste se pare că l-a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
critică a moștenirii noastre culturale este, însă, urmată de o alta în care se inițiază, în spiritul constructiv al ideologiei marxiste etc., etc.”. Aprecierea la adresa lui L. Rusu este puțin ironică: „L. Rusu are, astfel, meritul de a redeschide «problema Maiorescu», argumentând [...] valabilitatea contribuției acestuia în cultura română, dar observațiile sale, pertinente și întemeiate, coexistă cu aprecieri insolite, ca acea apropiere stabilită între mentorul junimismului și... Engels” (pp. 144-145). G. Ivașcu i-a fost asistent lui Iorgu Iordan în perioada interbelică, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Iași un grup de activiști comuniști, în frunte cu Vasile Mârza, ajutat de Simion Bughici și Mișa Novicov, care se pare că solicita înglobarea Moldovei dintre Prut și Siret la Republica Sovietică Socialistă Moldovenească din componența URSS. Moscova a refuzat, argumentând că „nu era momentul potrivit”, deoarece armata română lupta pe front și, în cazul punerii în aplicare a planului de anexare a restului Moldovei, exista pericolul trecerii la germani. 7.2. Situația armatei române în toamna 1944-primăvara 1945 Armata română
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în general, numărul românilor americani a fost exagerat. Așa, de exemplu, cineva semnala că “în anul 1911, Telegraful Român își asigura cititorii că numărul românilor din Statele Unite ale Americii a ajuns la circa 150.000”, considerând însă cifra inexactă și argumentând acest fapt. în același an, recensământul din Canada înregistra 9.960 de bucovineni și 5.875 de români, laolaltă cu bulgari. Andrei Popovici accepta faptul că în 1914 numărul românilor emigrați în SUA atinsese cifra de 135.000. Vasile Netea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cazurile pe care Kuzio le examinează pentru a-și ilustra teza sunt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio își înscrie analiza în cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentând că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, în cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, în cazul Franței. în construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care îi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]