8,235 matches
-
asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă crește. O altă ambiguitate semnalată de Zillmann se referă la semnificația noțiunii de asemănare între stimuli în cazul deplasării. Nu se precizează aspectele stimulilor care fac asemănarea. Se poate crede că această asemănare se referă la evaluarea potențialelor ținte ale agresivității sau la evaluarea țintelor și la compararea acestora cu agentul de frustrare. Oricare n-ar fi situația, mai rămâne nerezolvată problema dimensiunii evaluării. Este vorba despre dimensiunea fizică, semantică sau alta? Criticii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
producă depinde de caracteristicile modelului (nivelul de cunoaștere recunoscut, statut important, sex, vârstă și apartenență etnică), de comportamentul care trebuie învățat (claritatea, frecvența, dificultatea, detaliile, asemănător cu alte modele) și de observator, adică de persoana care observă și care învață (asemănarea cu modelul, legături de prietenie cu modelul, tendința de a imita pe cineva și, mai ales, recompensa pentru a fi imitat pe cineva). Teoriile biologice ale comportamentului agresiv Susținătorii teoriilor biologice consideră că agresivitatea este o formă de comportament determinată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
semnificația acestor reacții pentru subiecți este aceeași, chiar dacă din punct de vedere tipologic ele nu sunt identice cu cele pe care le putem observa într-un mediu natural. Subiecții știu foarte bine ce semnifică reacțiile lor pentru victimă. Iar această asemănare semantică permite generalizarea interpretării datelor experimentale asupra comportamentelor observate în mediul natural. În ceea ce privește cea de-a doua critică, autorii consideră că este prea puțin probabil ca rezultatele experimentale obținute în laborator să fie influențate de perceperea cererii implicite a experimentatorului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Carlson și colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de a scrie prin lucrarea să un capitol al "lingvisticii integrale" prognozate de Eugeniu Coșeriu, care să aibă în obiectiv "lingvistică limbilor", în sensul de cuprindere a imaginii generale despre limbile lumii, printr-o relevare a specificului lor din perspectiva asemănărilor și a trăsăturilor diferențiatoare. De altfel, cum se poate constata, Dorel Fînaru își numește lucrarea drept o lingvistică a limbilor în cadrul lingvisticii integrale, înțelegîndu-se prin această că, în viziunea sa, există o disciplină sau o direcție în știință limbii care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai vechi (greacă, latină) și mai noi (germană, islandeza, franceza, engleza etc.) au dus la descoperirea unor relații de înrudire între limbi și, deci, la o clasificare genealogica (genetică) a limbilor. Apare astfel necesitatea clasificării limbilor în funcție de o serie de asemănări, la nivelurile morfologic și lexical îndeosebi, așa încît, în 1818, August Wilhelm von Schlegel încearcă să argumenteze existența a trei mari clase de limbi: limbile fără structura gramaticala, limbile care folosesc afixe (numite și izolante) și limbile flexionare (numite și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ordin, s-ar putea spune, intrinsec: cele două puncte de vedere - tipologic și genealogic - pot fuziona, permițînd o cunoaștere mai profundă a obiectului cercetat"64. Într-o foarte cunoscută lucrare despre tipologia lingvistică și universalii, Bernard Comrie 65 consideră că asemănările între limbi ar putea fi explicate prin patru cauze principale: universaliile lingvistice, înrudirea genetică, contactul lingvistic și întîmplarea. Am văzut mai înainte ca începuturile tipologiei lingvistice se relaționează de metodă comparativ-istorică: din această perspectivă tipurile lingvistice erau văzute în primul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin formă cît și prin sens; 2. pentru a proba înrudirea genetică a limbilor trebuie aduse doar argumente lingvistice, nu și argumente etnologice sau istorice; 3. comparațiile trebuie să aibă la baza un mare număr de limbi și cîteva cuvinte, asemănările cercetate fiind atît lexicale, cît și morfologice. 4. CLASIFICĂRI TIPOLOGICE 4.1. Tipologia lingvistică În contextul în care lingvisticii, la un sfert de secol după apariția Cursului lui Saussure, inca i se nega statutul de știință de sine stătătoare, Louis
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
stătătoare, Louis Hjelmslev afirmă că lingvistică generală își poate merită numele și poate deveni cu adevărat o știință doar prin tipologie 75. Dicționarul de stiinte ale limbii, într-un articol realizat de Gabriela Pana Dindelegan, afirmă că tipologia lingvistică "studiază asemănările structurale semnificative dintre limbi independent de istoria și de natură lor genealogica sau de poziția geografică, identificînd parametrii tipologici și propunîndu-și stabilirea tipurilor structurale de limbi în funcție de acești parametri, precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în considerare o comunitate lingvistică idealizata, consecventă cu sine în privința practicii lingvistice. Simplificînd foarte mult discuția, constatăm să există două tipuri principale de criterii care ne ajută să deosebim o limbă de un dialect: 1. criteriul structural sau gradul de asemănare dintre cele două sisteme lingvistice comparate; 2. criteriul sociolingvistic al conștiinței propriilor vorbitori că vorbesc o limbă distinctă. Primul criteriu, utilizat, printre alții, de lingvistul german Georg von der Gabelentz, ar putea fi formulat pe scurt cam așa: dacă nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sicilian și totuși noi nu spunem că sînt alte limbi, ci că sînt trei dialecte ale limbii italiene; dimpotrivă, un danez care vorbește doar daneză și un suedez care vorbește doar suedeză se înțeleg între ei destul de bine; la fel, asemănarea e foarte mare între limbile semitice sau între anumite limbi slave; 2. nici al doilea criteriu nu se poate aplica pentru că părerea și convingerea vorbitorului poate fi greșită, fiind determinată nu de criterii lingvistice, ci de convingeri politice, religioase sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ci la cel de koine, forma de comunicare supraregională, supradialectală: Dacă s-a stabilit o limbă comună, supradialectală, atunci toate acele genera loquendi care au legături istorice mai strînse cu această limbă comună decît cu oricare alta și care au asemănări structurale mai evidente cu această limbă comună decît cu oricare alta sînt atribuite aceleiași limbi istorice și sînt considerate că dialecte, nu ale acestei limbi comune, ci ale limbii istorice corespondențe, respective. Deci, dat fiind că s-a stabilit limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
negro-africane sau limbi amerindiene nu sînt altceva, în principal, decît tot niște clasificări geografice. O serie de clasificări îmbină perspectivele geografică și lingvistică propriu-zisă. Sînt clasificările realizate din perspectiva spațială, cu bazele în așa-numita lingvistică areală, ce urmărește unele asemănări între limbi apropiate geografic. Despre acest fapt au vorbit lingviști precum Hugo Schuchardt, Leo Spitzer, Nikolai Trubetzkoy, Român Jakobson, Vittore Pisani ș.a. Uniunea lingvistică (Sprachbund) este un concept definit pentru prima data in 1928 de Trubetzkoy la Primul congres internațional
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Jakobson, Vittore Pisani ș.a. Uniunea lingvistică (Sprachbund) este un concept definit pentru prima data in 1928 de Trubetzkoy la Primul congres internațional al lingviștilor. El constată că, în afară familiilor lingvistice, există "grupuri constînd din limbi care prezintă o mare asemănare din punct de vedere sintactic, o asemănare în principiile structurii morfologice și care au un mare număr de cuvinte comune referitoare la civilizație, uneori și o asemănare externă în sistemele fonetice, dar în același timp nu posedă nici o corespondență de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este un concept definit pentru prima data in 1928 de Trubetzkoy la Primul congres internațional al lingviștilor. El constată că, în afară familiilor lingvistice, există "grupuri constînd din limbi care prezintă o mare asemănare din punct de vedere sintactic, o asemănare în principiile structurii morfologice și care au un mare număr de cuvinte comune referitoare la civilizație, uneori și o asemănare externă în sistemele fonetice, dar în același timp nu posedă nici o corespondență de sunete, nici o corespondență în formă sonoră a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în afară familiilor lingvistice, există "grupuri constînd din limbi care prezintă o mare asemănare din punct de vedere sintactic, o asemănare în principiile structurii morfologice și care au un mare număr de cuvinte comune referitoare la civilizație, uneori și o asemănare externă în sistemele fonetice, dar în același timp nu posedă nici o corespondență de sunete, nici o corespondență în formă sonoră a elementelor morfologice și nici un cuvînt elementar comun - aceste grupări lingvistice noi le numim uniuni lingvistice"220. Un exemplu tipic de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aceste limbi au dat naștere unei literaturi vaste și de cea mai înaltă valoare. Toate aceste pricini au făcut ca ele să constituie lungă vreme obiectul prin excelență al analizei lingvistice"233. În Antichitate gramaticianul Festus Sextus Pompei observa unele asemănări și corespondențe între latină și greacă: Suppum antiqui dicebant, quem nunc supinum dicimus ex Graeco, videlicet pro adspiratione ponentes (s) litteram, ut idem űλας dicunt, et nos silvas; item έξ sex, et έπτά septem 234. Filippo Sassetti, un negustor florentin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ex Graeco, videlicet pro adspiratione ponentes (s) litteram, ut idem űλας dicunt, et nos silvas; item έξ sex, et έπτά septem 234. Filippo Sassetti, un negustor florentin ajuns în India, a fost printre primii care a observat, în 1585, unele asemănări între cuvinte sanscrite și italiene că deva/dio "zeu", sarpa/șerpe "șarpe", sapta/sette "șapte", ashta/otto "opt", nava/nove "noua". Savantul și lingvistul olandez Marcus Zuerius van Boxhorn a observat în 1647 unele similitudini între limbile indo-europene și a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la baza limbilor latină, greacă, slavă, "scitica" (adică persana) și celtica. Însă momentul care pune cu adevarat bazele metodei comparativ-istorice este celebră conferință ținută de Șir William Jones în 1786 la Asiatic Society din Calcutta în care acesta afirmă că asemănările dintre greacă, latină, gotica, celtica și vechea persana, pe de o parte, si sanscrita, pe de altă parte, nu au altă explicație decît originea lor comună, într-o limbă neatestata. William Jones afirmă: "The Sanskrit language, whatever be its antiquity
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verb intranzitiv (o situatie diferită apare, de pildă, în limbile caucaziene). Fiecare dintre cele șase trăsături poate apărea și în alte familii de limbi, dar toate laolaltă apar numai în limbile indo-europene; o limbă nu poate fi numită indo-europeană, oricîte asemănări lexicale ar prezenta, daca nu are toate cele șase trăsături enumerate anterior.241 Prin urmare o limbă ne-indo-europeană ar putea deveni indo-europeană prin dobîndirea acestor șase trăsături sau ar putea ieși din această familie, dacă își pierde fie și o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
IE *pəter "tata", prin compararea gr. πατήρ, skr. pita, lat. pater, got. Fadar - skr. bhrătar "frate", gr. φρατήρ, lat. frater, v. irl. brathir, got. broar, v. sl. bratřŭ Dar argumentul cel mai invocat al înrudirii limbilor indo-europene l-a constituit asemănarea a numeroase forme neregulate care se dovedesc a fi foarte vechi, pentru că doar originea comună poate justifica existența în limbile indo-europene vechi a unor forme 247 precum: - skr.: ásti "este" ~ sánti "șunt"; lat. est ~ șunt; got. ist ~ sind; v.sl. jestŭ
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a separat timpuriu din grupul indo-european inițial, migrînd spre est alături de populații germanice, italo-celtice, baltice etc. S-au învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5.2.2. Grupul mongolic 13 limbi (Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl. de vorbitori. Cei care contrazic apartenența limbilor mongolice la limbile altaice explică asemănările structurale cu limbile turcice și tunguse prin fenomenul de spachbund (contact lingvistic). Scrierea tradițională mongolica a apărut în secolele XII-XIII, fiind derivată din scrierea uigură. 1. Ramură orientala - dagur sau daur (100.000 în regiunea autonomă Mongolia-Interioară din Chină) - subramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ar fi răspîndit, prin expansiune maritimă, pe aproape jumătate din circumferință globului (pe direcția est-vest din Hawai și Insula Paștelui pînă în Madagascar, iar pe direcția nord-sud din Taiwan pînă în Noua Zeelandă). În 1706, filologul olandez Hadrian Reland semnala unele asemănări între limbile malgașa, malaeza și limba vorbită în Futuna. Marele lingvist și filolog spaniol Lorenzo Hervás y Panduro stabilește existența unei familii austroneziene încă din 1748, în cunoscutul sau Catalogo delle lingue, publicat în 18 volume. În celebra să opera
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același phylum, de pildă. În schimb, în ciuda asemănării sau chiar identității de structură, procentul cuvintelor comune dialectelor aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei între limbi diferite și, respectiv, între familii înrudite. Deși numărul de foneme variază între 16
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]