7,167 matches
-
când se Întorcea din cerșit, nici un minut de tihnă, amenințându-l tot timpul cu lama ascuțită a unui briceag, pe care i-o apropia de gât, privindu-l cu ură. În toți anii de vagabondaj, ani care-l Învățaseră legile aspre ale străzii, și ale ghetourilor, ani În care viața Îi fusese pusă În pericol de multe ori, Antoniu nu cunoscuse un asemenea amestec de nemernicie, violență și ură. Până la abominabila crimă, fusese angajatul unui depou de tramvaie. Cu siguranță, creierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Dragul meu,Dorin.Îți anunț lovitura de teatru.Plec.Mă mărit. Plec cu Americanu. Cred că vom rămâne prieteni.Nu? Dorin:” Dar vă prezic că Fortinbras va fi Alesul și murind eu îl votez”.(Cade pe pat). Augusta(se apleacă aspra lui):”S-a frânt un suflet nobil.Noapte bună!”. Scena 2 In salon sunt Alin,Dorin și Nelu.Pe măsuță au vin și pahare. Alin:Augusta a plecat la gară. Am fost părăsit.Trebuie să beau ceva. Dorin;”Și tu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fugise de împăratul Solomon; și s-a întors din Egipt. 3. Au trimis să-l cheme. Atunci Ieroboam și tot Israelul au venit la Roboam și i-au vorbit așa: 4. "Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul: acum ușurează această aspră robie și jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău și îți vom sluji." 5. El le-a zis: "Întoarceți-vă la mine după trei zile." Și poporul a plecat. 6. Împăratul Roboam a întrebat pe bătrînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ravagiile holerei. Infecția a atins, la un moment dat, și coasta răsăriteană a Africii. Important este amănuntul că, în 1823, epidemia depășise hotarul dintre Asia și Europa, instalîndu-se la Astrahan, unde avea să se stingă, datorită mai cu seamă iernii aspre din 1823-1824, căci măsurile adoptate de autoritățile sanitare rusești fuseseră destul de șovăielnice 20. A doua pandemie, dar prima care-i interesează în mod deosebit pe români, s-a declanșat în 1829. Holera, importată recent din India, a apărut mai întîi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chitanță unui doctor bătrân, muscal, și de acolo ne-am întors la stadiul regimentului la Belvedere", împărțind mastica tovarășilor de arme, cărora de abea le-a ajuns. Pappasoglu mai povestește și o mică anecdotă "atingătoare de disciplina ostășească", în legătură cu dispozițiile aspre date de generalul Kiseleff pentru paza cordonului sanitar ce înconjura Bucureștii. După o inspecție făcută pe la diferitele puncte de trecere, Kiseleff, aflat într-o droșcă, a dorit să se întoarcă în oraș prin bariera de la Fundeni. Aici a fost oprit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dimineață, generalul Chiselev, vizitând spitalul Filantropiei, care era destinat pentru bolnavii noștri de choleră, și negăsindu-l în desăvârșită curățenie, trimite pe dată să aducă pe colonelul Băleanu, comandantul regimentului nostru, și pe colonelul Odobescu, inspectorul cavaleriei, și, după o aspră dojană, îi arestează pe amândoi la spital, cu ordin de a nu se mișca de acolo până nu vor aduce spitalul în desăvârșită curățenie. Au șezut trei zile acolo arestați, până au adus spitalul în curățenia cerută; i-am găsit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
anume - profesorul greco-catolic Dumitru Ladai, de la Seminarul Teologic din Blaj336. Totodată, datorită evenimentelor revoluționare și a războiului civil, medicii și autoritățile locale n-au mai alcătuit situații și rapoarte asupra regiunilor contaminate din Transilvania, fapt pentru care au primit o aspră critică de la Guberniul din Cluj, la 14 septembrie. Deși aceste critici și apeluri la respectarea legislației sanitare în vigoare vor fi repetate mai târziu, autoritățile locale n-au mai fost în măsură să prezinte dări de seamă 337. În octombrie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
numai în regiunea Calafat 374. Deși nu de mare intensitate, prelungirea operațiilor militare pe linia Dunării, în cursul iernii 1853-1854, a pricinuit totuși numeroase pierderi în rândurile combatanților și ale populației civile, datorită mai degrabă condițiilor improprii de trai, iernii aspre și bolilor ce-i măcinau, decât luptelor de pe front, care aveau mai mult un caracter de hărțuire, datorită unei strategii indecise din partea rușilor și de menținere într-o defensivă prudentă a otomanilor, nici o parte neluând inițiativa unei înfruntări decisive. În
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adunate în voi, în strălucirea voastră în zeci de culori, din focuri imemoriale trasă. când din vis mă trezesc, cu fruntea-n sudori, dezamăgitele pietre, treze, ca orice vietate mă îmbună tăcute ca niște surori. tot aurul singurătatea literei e aspră, înțepătoare ca un spin, ce vor cuvintele s-ascundă e zarva ce domnește-n scrin. în scrinul ce le-adăpostește ca pe-ustensile de tâmplar, ce-n aerul cel dens cioplește povești cu tâlc, povești cu har. limbajul brut, crescut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
se pregătește, din timp, pat pentru somn, formă pentru întrupare, ziua și noaptea, două surori ursitoare, din tolba lor fără fund, deapănă lumina și întunericul în zeci de gheme aromitoare, albul vrâstat cu negrul în proporții infinitezimale, în dulci și aspre ninsori îngroapă totul într-un cocon. în mijlocul lor își dau rând miezul zilei și miezul nopții, ca niște azimi aburind, ca niște spini adânc îngropați în germenul abia înfiripat, în viața fără ochi, fără picioare, în viața ce suflă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ocean, unde-i orașul cimerian, poporul cel de-a pururi/ Învăluit În ceață și-ntuneric, că-n veci nu-l vede luminosul soare. * Uite și SPĂLĂTORIA CHIMICĂ, firma prinsă de zidul alb-murdar, Înfipt În pământul nisipos, uite cearșafurile de plapumă, aspre lințolii albe-gălbui, Întinse la uscat, deasupra lor vălătuci negri, pufoși se scurg peste capetele celor care urcă necontenit, coboară geamantane, sacoșe, saci, valize, lumânări Împodobite cu flori de hârtie, cutii mari de lemn, coșciuge. Gâfâi, Îți ștergi cu o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
frumusețea de cartolină a peisajului și vibrația emoțională, când recunoaște ceva ce vine la fel de departe din viața lui ca și amintirile copilăriei din țara depărtată. Ca și versurile lui Homer care curg, mecanic, indiferent de golul speriat din el. Pietroasă, aspră-i Ithaca,/ dar ca mamă bună crește feciori voinici/ și-apoi nimic mai dulce ca țara ei nu pot vedea pe lume. * Ea știe că e prea târziu ca să-l mai poată Întoarce din drum. Dar nu se poate opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
paharele de plastic, — A, nu! Orice aș putea să spun, dragul meu Antonio, dar nu și că a fost o călătorie banală! Doar acolo mi-am Început viața! Acolo mi-au rămas părinții, frații, fata de care eram Îndrăgostit. Pietroasă, aspră-i Ithaca, dar ca mamă bună crește feciori voinici./ Și-apoi nimic mai dulce ca țara ei nu pot vedea pe lume... Profesorul recită, gesticulează, se simte largul lui În fața auditoriului tânăr, a doua lui familie. Sau chiar prima, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mai intensă... mă torturează! Întotdeauna Îmi spuneam: “aceste lucruri nu pot să mi se Întâmple mie”... Eși un om slab , incapabil de stăpânit o situație... Nu eram iertătoare cu mine și mustrările pe care mi le făceam În gând erau aspre, șfichiuitoare ca un bici. Ce dracu să fac! De când mă știu am detestat slăbiciunile manifestate. Și ce ironie! Tocmai eu... Nu am nicio indulgență și nicio apreciere față de materialul din care sunt făcută! Cum ai găsit, Doamne, numai pământ nenorocit
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
culorile, care te chemau să-i Îmbrățișezi cu privirea. De curând, citisem poeziile lui Pablo Neruda ( Ode). Printre ele se afla și “Odă trandafirului”, care mi-a rămas Încrustată În suflet. Odă trandafirului ( Pablo Neruda) “Adolescent, preferam spicele, rodiile, preferam asprele flori ale pustiului, crinii sălbatici - “ “ Trufia nepăsătoare a amurgului tău, când lași o petală să cadă și continui să arzi În toate celelalte, până ce toată comoara s-a risipit.” “Îmi aparții, trandafirule, ca tot ce există pe lume, și cum
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Dalilei. El își ținuse mâinile în fața bărbii, dar uitase să-și protejeze părul. Destul de curând - dacă această expresie poate avea vreun înțeles - am putut constata cu o anumită satisfacție că puful și tuleiele de pe bărbie și obraji erau tot mai aspre și începuseră să se încrețească bărbătește și biblic. Mâncam cu linguri, în măsura în care puteam s-o facem. Alminteri eram hrăniți. Viața era atât de bună pe cât putea fi. Adesea primeam scrisori, pe care directoarea ni le citea cu voce tare. Citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
s-a văzut nevoită ca, prin câteva cuvinte simple, să-i ajute să treacă cel din urmă prag și, ca să zicem așa, i-a eliberat de obligația supraviețuirii. Dar aici, la acești frați obsedați de temeiul vieții, în acest peisaj aspru și de o frumusețe biblică și solemnă, ea a înțeles lipsa de sens, da, și caracterul distrugător al încercării de a deosebi sfinții de oamenii obișnuiți. Ea a fost, cu alte cuvinte, vindecată de fixația ei - în fond, dușmană vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
putut ajunge. Numai că ușile duble nu au fost de nici un folos. Cu timpul, a spus intendentul, îndreptându-și vestonul, care i se strâmbase un pic, cu timpul nimic nu mai ajută. Trebuie doar să-ți duci povara pe calea aspră a autenticității. Așa am aflat eu că, din punctul lui de vedere - care era și punctul de vedere al muzeului, al bătrânei, dar venerabilei mele învățătoare, precum și al publicului cultivat -, trebuia să fiu considerat un fals. Ceea ce poate că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și i-a scos afară pe altă cale? 26. După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă. $3 1. Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră. 2. Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvîrșit, și poate să-și țină în frîu tot trupul. 3. De pildă, dacă punem cailor frîul în gură, ca să ne asculte, le cîrmuim tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
odatî cu noi. Mă tem c-o ramas în armatî... Sania luneca ușor. Din norii groși ce veneau dinspre târgul care se vedea deja pornise să fulguiască. La început rar, dar, pe măsură ce înaintau spre târg, a început să ningă răzbit, aspru și nemilos. Ningea răzbunător parcă... Au tras un țol peste ei... ― Amu’ di n-a începi sî batî vântu’, cî aici rămânim. Calu’ nu prea mergi împotriva vifornițâi - a apreciat situația moș Pavel. ― Bine că am ajuns aici. Că până la
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ai recunoscut?” - a îndemnat-o jandarul. Hangița a scâncit și, cu mâna la nas, a răspuns: „Îmmm... Daaa... Unul este soțul meu și celălalt esteee...” „Cine?” - a întrebat străinul, răstit. „Unnn...” „Cine?” - a întrebat-o din nou străinul, cu voce aspră. „Și unul care venea...” „Când venea?” „Din când în când”. „Cine era?” „Nuuu... Nu știu”. „Asta o știm noi. Era șeful lotrilor din codru și amantul tău. Dar, deocam dată e deajuns. Mergi cu noi la poliție și acolo ai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
avut permisiunea să mâncăm rațiile de hrană rece pe care le aveam asupra noastră. După oarecare timp de odihnă, am fost adunați pentru critica aplicației... Vai și amar de unii „tunari”. S-au ales și cu pedepse. Chiar așa de aspri erau comandanții atunci? ― Să nu mă întrebați. Atâta îți trebuia! Să calci cu o iotă litera regulamentului, că nu te spălai cu toată apa Iordanului. ― Și când v-ați întors din aplicație? ― În timp ce era pe sfârșite critica exercițiului, a început
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să-mi trag mâna dintr-a lui. Nu, am spus eu din nou, cu ochii tot în pământ. —Ai început să te repeți, mi-a atras el atenția în batjocură. Degetele lui îmi strângeau încheietura, iar sfârcurile mele atingeau materialul aspru din care era făcută cămașa lui. Dar astea erau singurele forme de contact dintre trupurile noastre. Luke părea că stă în mod deliberat departe de mine. Iar mie mi-era mult prea frică de bărbatul ăla mare și ciudat ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în neființă a unui boschetar devenit pentru un scurt timp celebru, ca până la urmă să moară ca un câine jigărit, uitat de toată lumea, într-o garsonieră mizerabilă de închiriat, am scris și eu vreo câteva rânduri, ce-i drept, cam aspre împotriva celor care cândva s-au scălâmbăit ca niște clovni de prost gust în fetidul circ de tristă amintire numit Piața Universității. Cum îl chema pe boschetarul cu pricina, am uitat și nici nu cred că vreodată voi face vreun
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Spuneți și voi, care sunteți oameni maturi și responsabili, ce ar putea uni PNL și PSD, în afară de ura extraordinară față de același om? Acestea două, sunt două partide adversare în mod tradițional, cu ideologii chiar diametral opuse, cu o istorie de aspră și îndelungă adversitate, două partide care cu greu ar putea alcătui o coaliție, fie chiar și circumstanțială de guvernare, dar în nici un caz, așa cum se propune, ca o construcție politică pe termen lung, înscrisă la tribunal. Observați, că nici nu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]