8,717 matches
-
aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit să găsească pă unde ar fi fete de el. El a aflat că Într-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fi subliniat de metalul din care este făcut (aur și, respectiv, argint); În această calitate poate simboliza căsătoria mistică cu domnul (inelul primilor creștini), cunoașterea și Înțelepciunea. g. Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central Într-o serie de basme nuvelistice. În Despina, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc În alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi În lume, dar soțul ori soția nu, șinsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Despina pe mine și pe partea pe care a căzut ea, am Înălbit. Pentru binele care mi l ai făcut de m-ai scăpat de ea, Îți mulțumesc de o mie de ori și-ți zic și bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În câteva cuvinte. Mult mai importante sunt, În cazul de față, personajele pitorești, Întâmplările ciudate, peripețiile neverosimile, cazurile ieșite din comun. Forța destinului pare că se diminuează În aceste ultime exemple față de forța pe care același destin o avea În basmele cu fond arhaic. În povestirile pe care le analizează, propunând o viziune interdisciplinară, Cristina Călărașu În Obiceiuri românești la nuntă subliniază dinamica actuală a obiceiurilor și a tradițiilor legate de nuntă. Primul text reprezintă o mărturie de la nceputul secolului al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
considerau că aceste bucăți sunt benefice și le foloseau ca momeală. 2. Anomalii neîntâmplătoare Destinul acționează În anumite cazuri, abătându-se de la mersul firesc, de la calea cea dreaptă. a. Uneori, cea (cel) sortită (sortit) apare ca o pasăre blestemată. În basme, blestemul nu metamorfozează irevocabil. Uneori aceste degradări, rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, În urma unei relații de impunere Între două personaje, Împinge umanul spre sub-uman, spre animalic, vegetal ori mineral), sunt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, În urma unei relații de impunere Între două personaje, Împinge umanul spre sub-uman, spre animalic, vegetal ori mineral), sunt proiectate pe un timp limitat. Un cioban păștea oile În basmul Ioan Voinicu. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, Îl Îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune a venit momentul să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise În pețit la căderea nopții. El nu se Întorcea niciodată acasă mai devreme de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise În pețit la căderea nopții. El nu se Întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul Întunericului și pleca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
câte le-am răbdat s au făcut hulubi și-acum se sărută și stau În vârf. Hulubii sunt dragostea! d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au În centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este Întrupat Într un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: Eu ți-am ieșit Înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
atunci la Înmulțit; e tare mare zi. A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a Început a umbla după femei. Urs de visează fata, au să-i vie pețitori. Ursul e curtezan. Ursul este prezent și În basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna În buzunar, să scoată un pumn de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
rochii prețioase, apoi din piele de păduche și de purice. Fata fuge cu rochiile. Este băgată În cocina porcilor, apoi ea merge la balurile din curtea Împăratului cu rochiile neobișnuite. Fiul Împăratului Îi dăruiește un inel și se căsătoresc. În basmul Împăratul cel fără de lege [Ispirescu], unui Împărat, murindu-i Împărăteasa, acesta a vrut să ia de soție chiar pe fiica lui. Ea ceru răgaz de trei zile și o piele de urs, apoi un nou răgaz de trei zile; fugi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trei zile; fugi Îmbrăcată În pielea de urs. Un fecior de Împărat o ia de nevastă. Tatăl fetei află despre norocul fetei și vrea s-o piardă. Fata naște un copil frumos ca soarele, În timp ce Împăratul era plecat. În două basme din aceeași colecție se prezintă un motiv identic: tatăl vrea să se căsătorească cu fiica sa. În Fata popii a cu stern (A fost un popă și o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut un stern de frumoasă ce era
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un stern de frumoasă ce era, și fii-sa, caveau o fată, era leită-poleită mă-sa) și Fata din sfeșnic (când te-i Însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni În deget ineliu meu), basmele nu relatează decât modul În care ambele fete au reușit să Înlăture nelegiuirea. Același caz Îl Întâlnim În povestea Piele de măgar. Regina Îi cere Înainte de moarte regelui: Statul are dreptul să pretindă moștenitori, și, cum eu nu ți-am
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cocina porcilor. În cele din urmă, fata se căsătorește cu un prinț, dar cu consimțământul tatălui care, Între timp, se căsătorise cu o văduvă, uitând de dragostea lui nepotrivită. În Folclor din Dâmbovița, am identificat acest aspect Într-un singur basm. Înainte de a muri, o preoteasă Îi cere preotului să-și caute pentru recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa Își pune În cap să se-nsoare cu propria
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-o pară verde care zboară peste pădure, la colți de piatră. Intrând Împăratul În cameră, Își vede soția și copilul strâns Îmbrățișați. Narațiunea se ncheie când Împăratul Îi interzice nevestei sale să mai pună mâna pe fus vreodată. Sfârșitul basmului aruncă un val de tristețe: Și-apoi, ce să vă, mai spun? Și apele seacă și zilele se sfârșesc și norocul nu ține cât lumea. Torsul, asemenea altor activități de o deosebită importanță pentru viața locuitorilor societăților arhaice spune Antoaneta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În vrăji de dragoste și acte magice de fertilitate sau de apărare Împotriva forțelor malefice. El e dat În stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul). Un nucleu epic similar Îl Întâlnim și În Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă Își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea Îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
răsucea și-l apăsa cu degetul mare și, după fiecare lovitură de deget, cădea pe jos un scul din cele mai fine fire. Speriat de Înfățișarea celor trei torcătoare, prințul o eliberează pe fată de această ocupație respingătoare. Și În basmul englezesc Tom Tit Tot, o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, Îi răspunde regelui: Fiica mea a tors cinci caiere, cinci. Regele, bucuros, Îi spune că el Își caută o nevastă și Îi propune: Unsprezece luni poate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică a culturii românești, când iau naștere principalele structuri ale acestei forme de gândire a vieții.Creștinismul reprezintă cea de-a doua fază, aducând o nouă viziune asupra existenței umane.El populează basmele cu o mulțime de personaje și elemente de decor precum Dumnezeu, Sf. Petru, pustnici, acțiuni, jurăminte, obiecte sacre, etc.În ceea ce privește relația dintre destin și cele două faze amintite de evoluție a culturii populare, putem observa că fatalismul, frica În fața necunoscutului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție:„Poveste, povești, s.f. 1. Specie a epicii (populare) în proză în care se relatează întâmplări fantastice ale unor personaje imaginare în luptă cu personaje nefaste și în care binele triumfă; basm; p. ext. narațiune cuprinzând fapte posibile sau reale.“ Regele Carol întâiul este un personaj istoric, real. Execuția sa este menționată în toate sursele istorice, apocrife sau oficiale. Prin urmare, imaginația populară și autorii necunoscuți care au inventat povești supranaturale din jurul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și a liricii trubadurilor este un fapt incontestabil. Nu este însă mai puțin adevărat, deși o asemenea părere i-ar fi șocat pe romanticii care credeau în puterea de creație a poporului și în străvechimea artei populare, că baladele populare, basmele și legendele, așa cum le cunoaștem, sunt adesea de origine mai târzie, fiind producția unei clase superioare. Totuși, studiul literaturii orale trebuie să fie o preocupare importantă a oricărui cercetător care vrea să înțeleagă procesele dezvoltării literare, originea și evoluția genurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1.Precizează sinonimele termenilor: chipos, oastea. 2.Notează patru fonetisme populare. 3.Motivează folosirea verbelor la timpul imperfect. 4.Exemplifică două realizări ale oralității. 5.Prezintă două caracteristici ale textului narativ. 6.Menționează două trăsături ale basmului, pe baza fragmentelor. 7.Transcrie două formule specifice basmului. 8.Evidențiază caracterul simbolic al numelui Harap-Alb. 9.Ilustrează, în 4-6 rânduri, comicul de limbaj/ de nume. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
oastea. 2.Notează patru fonetisme populare. 3.Motivează folosirea verbelor la timpul imperfect. 4.Exemplifică două realizări ale oralității. 5.Prezintă două caracteristici ale textului narativ. 6.Menționează două trăsături ale basmului, pe baza fragmentelor. 7.Transcrie două formule specifice basmului. 8.Evidențiază caracterul simbolic al numelui Harap-Alb. 9.Ilustrează, în 4-6 rânduri, comicul de limbaj/ de nume. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ce nume avea bărbatul cel străin, iar duhul cel necurat a arătat numele lui, strigînd că de Isac este prigonit (paginiortodoxe.tripod.com). Sfântul Apostol Petru vorbește de homo cordis absconditus, omul cel tainic al inimii (www.ziarullumina.ro). În basmul popular, fata cea bună e cea cuminte și ascultătoare (www.dilemaveche.ro). 4. CONCLUZII Din cercetarea de față reies, în primul rând, frecvența mare și impunerea, în limba vorbită, a formelor simple ale demonstrativelor în detrimentul celor compuse. De asemenea, în
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
istoria cu o vocație a dăruirii, neobișnuită (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Erau fără-ndoială nu doar din altă lume, ci aproape din altă specie (M. Cărtărescu, Orbitor) In termeni de imagine, filmul e de-a dreptul luxos: "realitatea" și "basmul" au nu doar culori, ci lumini diferite ("Cotidianul"). Varianta nu doar..., dar este mai slab reprezentată: 6 ocurențe, dintre care 3 apar în structuri cu expletivul că (vezi 2.2.2.1). Imoralitatea nu e doar consecința unui caracter slab
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]