6,157 matches
-
literare, Chișinău, 1969, 78-90; Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 186; Vasile Coroban, Romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1974, 249-255, 287-288, 304-305, 314-317; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău, 1989, 201-206; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 280-294; Eliza Botezatu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Făclia”, 1991, 7 iunie; Ion Mușlea, Vasile Vasilache sau Râsul carnavalesc, TR, 1991, 41; Ion Ciocanu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Limba română” (Chișinău), 1992, 1; Petru Creția, O contribuție importantă a prozei moldovenești la cultura națională, LA, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
șansele să-și cultive noile sale pasiuni "de teosofie, catolicism roman și gândire orientală"19. Opt ani mai tîrziu, ea va construi aici o faimoasă sală de conferințe cu fațada spre lac și o casă de oaspeți pe care a botezat-o cu un termen exotic, Casa Shanti. În primul cerc Eranos al Olgăi Froebe-Kapteyn s-au perindat tot felul de personaje: artiști și poeți, filosofi sistematici și liber-cugetători, politicieni radicali, dansatori, utopiști și înțelepți ce pozau în veritabili guru. Printre
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
hotărâtor. În primăvara acestui an, ca urmare a propunerilor de concesionare a sălii de teatru pe timp de 10 ani, consiliul comunal a avut de ales între ofertele făcute de Clotilda Averescu și doi antreprenori bucureșteni (Constantin Mănciulescu și Emil Boteză. Fiind dispuși să depună pe loc o garanție de 30.000 lei, aceștia din urmă promiteau primarului Leon Sakellary că, în schimbul concesionării, vor aduce sălii următoarele modificări: „1. Mărirea capacității teatrului; 2. Amenajarea sălii și scenei cu recuzită și decoruri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pios, noi îi respingem și sîntem gata să-l urmăm pe Dumnezeul nemuritor despre care predică Rémi." Această veste este dusă prelatului, care, umplut de o mare bucurie, puse să fie pregătită piscina [...]. Regele fu primul care ceru să fie botezat de pontif. El înaintează, ca un nou Constantin, spre piscină pentru a se vindeca de o lepră veche și pentru a șterge cu apă proaspătă pete urîte, făcute în trecut. În timp ce intră în apă pentru botez, Sfîntul lui Dumnezeu îl
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apă pentru botez, Sfîntul lui Dumnezeu îl interpelă cu o voce elocventă cu aceste cuvinte: "Apleacă-ți încet capul, o, sicambrule; adoră ceea ce ai ars, arde ceea ce ai adorat..." " Astfel deci regele, recunoscîndu-l pe Dumnezeu atotputernic în trinitatea sa, fu botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului Duh și miruit cu ulei sfințit cu semnul crucii lui Hristos. Mai mult de trei mii de bărbați din armata sa fură de asemenea botezați." Grégoire de Tours, Histoire des Francs, cartea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu trei femei de la care a avut mai mulți copii care au murit tineri. Nu a trăit decît Louis-François, născut de Marie Chauveau, în 1721. S-a crezut chiar că a murit la naștere, căci registrul spune că a fost botezat acasă [...]. El a învățat să scrie foarte bine așa cum a învățat și meseria de etaminier, în care deveni unul din cei mai faimoși lucrători ai timpului său. El se căsători cu Anne Cureau în 1740 și, la 11 martie 1741
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
părere că Iona, cînd a fost azvîrlit peste bord de pe corabia din Joppa, s-a refugiat numaidecît pe o corabie aflată în apropiere - corabie avînd pe galion o balenă și, aș adăuga eu, numită chiar Balena, așa cum unele vase sînt botezate în zilele noastre Rechinul, Pescărușul sau Vulturul. Nu lipsesc nici exegeții savanți care afirmă că balena pomenită în cartea lui Iona era doar un colac de salvare, un fel de centură umplută cu aer, cu ajutorul căreia prorocul a înotat și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mă, ăla! urla un alt matelot către o altă balenă, care părea să-și facă vînt, liniștită, cu evantaiul cozii sale, chiar lîngă copastia ambarcațiunii noastre. Toate ambarcațiunile sînt înzestrate cu un aparat bizar, născocit cîndva de indienii din Nantucket, botezat „drug“. Două scînduri pătrate și groase, de mărime egală, sînt prinse una de alta, așa fel încît fibrele lor să se îmbine perfect, într-un unghi drept; la mijlocul acestui bulumac e legat capătul unei parîme foarte lungi, de celălalt capăt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o neobișnuit de bună recoltă a podgoriilor din Champagne. Există și o altă substanță care iese la iveală în cursul operațiunilor de pregătire - o substanță foarte stranie, pe care-mi vine extrem de greu s-o descriu. Vînătorii de balene au botezat-o slobgollion, denumire la fel de originală ca și substanța însăși - o substanță nespus de vîscoasă și ațoasă, ce se găsește adesea pe fundul hîrdaielor cu spermanțet, după golirea lor. Cred că e vorba de membranele rupte ale placentei, membrane coagulate în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în acea expediție celebră, de căpitanul Coffin din Nantucket. Cinste, deci, familiei Enderby, a cărei firmă există, cred și în zilele noastre, deși fondatorul ei, Samuel, trebuie că și-a aruncat demult ancora în Mările Sudului de pe lumea cealaltă. Corabia botezată cu numele lui era vrednică de această onoare, fiind o navă foarte rapidă și nobilă din toate punctele de vedere. M-am suit la bordul ei odată, într-un miez de noapte, undeva în largul coastelor Patagoniei și am băut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să aibă umezeala necesară pentru a nu crăpa, iar grație apei pe care o scot din cală, marinarii pot detecta cu ușurință eventualele scurgeri ale prețioasei încărcături în.a.). în limbajul marinăresc, „puii Maicii Carey“ înseamnă pasărea furtunii. Nu te botez în numele Tatălui, ci în numele diavolului îlat.). Numele a trei frați romani, care, sub domnia lui Tullus Hostilus, au luptat pentru Roma, împotriva celor trei Curiați, adepți ai cetății Alba, spre a decide care dintre pomenitele orașe să dețină supremația. Au
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
v Moldavii [Departe de capitala nordică. Despre creația lui Pușkin în Moldova], Irkuțk, 1979; În lumea cuvintelor, Chișinău, 1982; Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Paul Cornea, G. Bogaci, I. Grecul, „Alexandru Donici”, RITL, 1968, 2; G. Botezatu, Gheorghe Bogaci. La 75 de ani, RLSL, 1990, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285784_a_287113]
-
Sfinților Epictect și Astion la Halmyris. Fiind în această cetate Latronianus, cu probleme oficiale, i s-au adus la cunoștință faptele minunate pe care le săvârșeau Sfinții Epictect și Astion la Halmyris, încât, numai într-o singură zi s-au botezat „ca la o mie de oameni”. Denunțătorii au arătat că sunt niște „răufăcători primejdioși, care prin învățăturile lor otrăvite îndepărtează pe mulți de la jertfele datorate zeilor”. Au urmat apoi chinurile, mărturisirile neînfricate ale Sfinților Epictect și Astion și decapitarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
asemenea, o notă dintr-o Psaltire veche, tipărită în anul 1555, la Londra, după manuscrise mai vechi, și care cuprinde Canticum beati Niceti episcopi, dă o explicație sugestivă în privința paternității Te Deum - ului: „Unii spun că Fericitul Ambrizie, în timp ce boteza pe Fericitul Augustin, a început (să cânte) Pe Tine Te lăudăm, iar Augustin a răspuns (cântând) al vers; și așa au compus acest imn. Acest lucru nu este adevărat, ci ei au cântat (imnul) în uz, alcătuit mai înainte de către
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
datorită condițiilor istorice create la cumpăna dintre veacurile IV și V. La această lucrare de unificare a contribuit și creștinismul, care era propovăduit cu zel „neamurilor”, ca o împlinire a poruncii date de Mântuitorul Iisus Hristos: „Mergând învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Matei 28,19). Marele ierarh misionar din Remesiana era ancorat în realitățile ecumenice din vremea sa, dedicându-se cu toată ființa sa lucrării de evanghelizare. Opera misionară, de o largă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Treime, fraților, întăriți-o în inimile voastre, crezând într-un Dumnezeu, Tatăl Atotputernic și în Fiul Lui, Iisus Hristos, Domnul nostru, și în Sfântul Duh... Căci această regulă de credință a fost primită de către Apostoli de la Domnul, pentru ca ei <<să boteze toate neamurile care cred în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh>> (Matei 28,19). Această credință să rămână în voi, această zestre păziți-o, preaiubiților... (I Timotei 6, 20)”. Credincioșii de pretutindeni - precizează Sfântul Niceta de Remesiana - se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
107). În cadrul leninismului, ideea de progres sau de "devenire întru revoluție", pentru a-l parafraza pe Constantin Noica, poate fi înțeleasă la rândul ei ca "potențare calitativă" a realității, fiind însă orientată numai spre viitor. Să-i dăm cuvântul Angelei Botez pentru a ne convinge: "Creând, omul revoluționează și revoluționând creează lumi noi. El poartă în sine însemnul unui destin demiurgic asigurat de o capacitate deosebită capacitatea de creație" (Botez în Drăgănescu, Voiculescu: 1986, 82). "Potențarea calitativă" a romanticilor este, așa cum
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la data de 1 ianuarie 2005. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Dan Mircea Popescu Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu p. Secretarul de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, Vali Sonia Botezatu București, 2 septembrie 2004. Nr. 1.433. Anexa 1 ȘI ADMINISTRATIV Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa din HOTĂRÂREA nr. 1.413 din 18 noiembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 842 din 7 decembrie 2009, conform pct. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161297_a_162626]
-
Romeo Nechita P.N.T.-C.D. 10. Ioan Andone P.N.T.-C.D. 11. Ilie Chițoiu P.N.T.-C.D. 12. Neculai Mihăilă P.E.R. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Aron Ioan Popa 2. Neculai Simionescu 3. Viorica Ileana Florica Novac 4. Peau Botezatu 5. Ilie Viorel Parvujoiu 6. Viorel Ciocan 7. Radu Burchi 8. Iulian Iliescu 9. Luca Ojog Frontul Salvării Naționale 1. Jenica Geoacas 2. Gheorghe Vespan 3. Nicolae Ciocan 4. Nicolae Onica 5. Ioan Stan 6. Doina Melinte 7. Constantin Spiridon
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
unde Iorga s? a sim? it mai bine. A?a cum explică el ulterior: �Aici via? a era �nn? scut? , nu f? cut?. � Negu?? torii din Leipzig aveau �ndelungate rela? îi comerciale cu Rom�nia (dup? numele c? rora a fost botezat? Stradă Lipscani din Bucure? ți). Era altceva dec�ț via? a �solemn? ? i precis? de la Berlin�. Iorga a trudit cu �nfl? c?rare �n arhive, unde a g? sit doar c�teva documente privind istoria Rom�niei din secolele al�XVI-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul c? mul? i ?? răni rom�ni analfabe? i �? i botezau fiii cu nume de �mp? ra? i români ? i fiicele cu numele unor nobile doamne române. Istoricii unguri au afirmat c? , la �nceputul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulat? ? i c? nu au g? sit nici un rom�n acolo. �Înfiltrarea� rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nou scenariu... Manole. Știi Cristina, fostul basist de la Phoenix, Josef Kappl, mi-a trimis partitura unei opere rock simfonic Meșterul Manole. Îmi place și credem amândoi că trebuie să o împlinim. Trebuie este cuvântul de osândă cu care a fost botezat omul, a spus Büchner, autorul lui Woyzeck. Interviu realizat de Cristina CORCIOVESCU 2014 Călătoria unei obsesii În ultimul său film intitulat Ana (2014), regizorul și scenaristul Alexa Visarion aduce în față povestea unui bărbat în pragul bătrâneții singur și obsedat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și numit, astfel, ceea ce paranteza de la început amîna s-o facă: cea de a treia dictatură comunistă postbelică. Una moale, evident, acordată, vezi Doamne, la comandamentele europene ale începutului de mileniu, dictatura soft (cum recent mă amuzam bilingv s-o botez), în fapt, dramă a unei țări neieșite încă din buimăceala postdecembristă, girată însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită. Întrebat de ce n-am avut în politica anilor de tranziție un Havel, Gabriel Liiceanu răspunde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1985. Blaga, Lucian, " Despre viitorul filosofiei românești", în Saeculum, Nr. 1, 1943. Boboc, Alexandru, Filosofie românească. Studii istorico-filosofice, Editura Academiei Române, București, 2011. Bochenski, I. M., A History of formal Logic, translated by Ivo Thomas, University of Notre Dame Press, 1961. Botezatu, Petre, Schiță a unei logici naturale Logică operatorie, Editura Științifică, București, 1969. Cantemir, Dimitrie, Istoria ieroglifică, Editura Junimea, Iași, 1988. Caputo, John D., Radical Hermeneutics: Repetition, Deconstruction, and the Hermeneutical Project, Indiana University Press, Bloomington, Indiana, 1987. Carchia, Gianni, "Elogiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2) Meditații metafizice, trad. Ion Papuc, Editura Crater, București, 1993. Descartes, René, (1) Discours de la méthode, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre, Silogistica. Teoria clasică și interpretările moderne, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. Dima, Teodor, Metodele inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dumitru, Mircea, Explorări logico-filosofice, Editura Humanitas, București, 2004. Enescu, Gheorghe, " Clasificarea termenilor", în Analele Universității București. Seria Filosofie, XL
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]