135,668 matches
-
muncii și nici Legea nr. 36/1995. ... 59. În final, Curtea reține că, într-o cauză similară referitoare la obiecția de neconstituționalitate a unei ordonanțe a Guvernului prin care se modifica și completa Codul fiscal, în ceea ce privește baza de calcul al CAS, prin Decizia nr. 24 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2019, paragraful 28, a constatat că nici dispozițiile art. 139 alin. (1), cu incidență directă în materia
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
directă în materia examinată, și nici cele ale art. 73 alin. (3) din Constituție, care enumeră domeniile de reglementare rezervate legii organice, nu impun ca reglementarea veniturilor la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale de stat - în speță determinarea bazei de calcul al CAS datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora - să se realizeze prin lege organică. Rezultă astfel că, deși sunt cuprinse într-o lege organică, și anume Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, normele modificate nu au caracter organic, ci
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state. Alin. (5^6) al art. 146 din Codul fiscal, introdus prin art. I pct. 68 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, stabilește ca bază lunară de calcul al CAS salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, iar alin. (5^7) al
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
ca scop „descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă“. Soluția legislativă criticată - stabilirea ca bază lunară de calcul al CAS salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial - constituie o opțiune a legiuitorului, expresie a politicii fiscale și bugetare, fără a afecta vreo prevedere constituțională
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
cuprinsă în Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Curtea, prin Decizia nr. 24 din 16 ianuarie 2019, precitată, paragraful 40, a reținut că, din perspectiva angajaților, modificarea bazei de calcul al contribuțiilor sociale apare ca fiind de natură a le proteja interesele, în sensul de a stimula încheierea de contracte de muncă cu timp normal/de a asigura nivelul salariului minim pentru toți salariații, indiferent de tipul contractului de muncă (cu
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
țară garantat în plată și care nu se află în categoriile identificate ca fiind „vulnerabile“ de către legiuitor. Tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor, în raport cu salariații care obțin un câștig brut peste acest nivel, sub aspectul bazei de calcul al CAS, reprezintă proiecția unei măsuri de politică fiscală menite, practic, să asigure salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru toți angajații, cu excepția celor aflați în situațiile speciale identificate expres. Se observă astfel că, tocmai pentru a
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
a nu se crea inechități, măsura nu se aplică în cazul în care angajații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară garantat în plată. ... 66. Întrucât normele de lege analizate din punctul de vedere al constituționalității prin Decizia nr. 24 din 16 ianuarie 2019 au un conținut similar
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
local.“ Potrivit art. IX lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, astfel cum este modificat prin legea criticată, art. I pct. 107 din această ordonanță urmează să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2025. În prezent, art. 457 - Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prevede că, pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, „impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, „impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. “ ... 70. Curtea reține că formula de calcul al impozitului pe clădiri rezidențiale cuprinde două elemente: valoarea impozabilă (care, de lege lata, este valoarea impozabilă a clădirii, iar, potrivit legii criticate, va fi valoarea clădirii) și cota de impozitare (care, de lege lata, este cuprinsă între 0,08% și
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
De asemenea, potrivit art. 56 alin. (2) din Constituție, „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale“. Impozitul pe clădiri este stabilit prin lege - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal -, iar legea criticată modifică modul de calcul al impozitului pe clădiri, cu aplicare începând cu 1 ianuarie 2025. În reglementarea actuală, deși cota prevăzută de art. 457 din Codul fiscal este cuprinsă între 0,08% și 0,2% aplicată asupra valorii impozabile a clădirii rezidențiale, art. 489 din același
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
limite și condiții referitoare la impozitele și taxele locale, însă nu se poate deduce din interpretarea art. 139 din Constituție că legiuitorul ar avea obligația constituțională de a stabili o cotă maximă a acestora. Prin urmare, în privința modului de calcul al impozitului pe clădiri, atât reglementarea unei cote fixe sau reglementarea unei cote variabile asupra bazei de calcul (valoarea impozabilă a clădirii sau valoarea clădirii), cât și instituirea sau neinstituirea prin lege a unei cote maxime a impozitului pe clădiri
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
din Constituție că legiuitorul ar avea obligația constituțională de a stabili o cotă maximă a acestora. Prin urmare, în privința modului de calcul al impozitului pe clădiri, atât reglementarea unei cote fixe sau reglementarea unei cote variabile asupra bazei de calcul (valoarea impozabilă a clădirii sau valoarea clădirii), cât și instituirea sau neinstituirea prin lege a unei cote maxime a impozitului pe clădiri nu reprezintă probleme de constituționalitate a normei legale, ci constituie opțiunea exclusivă a legiuitorului, care intră în larga
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
a politicii fiscale și bugetare, legiuitorul are libertatea de a stabili impozite și taxe, precum și limite și condiții ale acestora, evident cu respectarea principiilor și dispozițiilor constituționale. Or, instituirea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii în vederea calculului impozitului pe clădiri nu încalcă nicio prevedere constituțională. ... 75. Aceeași concluzie se desprinde și din interpretarea istorică a normelor de lege care au reglementat impozitul pe clădiri. Analizând evoluția legislativă cu privire la limitele impuse de legiuitor asupra impozitului pe
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
concluzie se desprinde și din interpretarea istorică a normelor de lege care au reglementat impozitul pe clădiri. Analizând evoluția legislativă cu privire la limitele impuse de legiuitor asupra impozitului pe clădiri, Curtea observă că, în ceea ce privește modul de calcul al acestui impozit local, legiuitorul, în funcție de politica fiscal-bugetară de la un anumit moment, a adoptat soluții legislative diferite cu privire la modul de calcul al impozitului pe clădiri. Astfel, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 227/2015
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
asupra impozitului pe clădiri, Curtea observă că, în ceea ce privește modul de calcul al acestui impozit local, legiuitorul, în funcție de politica fiscal-bugetară de la un anumit moment, a adoptat soluții legislative diferite cu privire la modul de calcul al impozitului pe clădiri. Astfel, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 227/2015, potrivit art. 251 alin. (1) și (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
nr. 16/2022, care modifică art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2025, sunt redactate cu suficientă claritate și previzibilitate astfel încât să poată fi aplicate. Astfel, aceste norme prevăd că, în vederea calculului impozitului pe clădiri se aplică o cotă de minimum 0,1% asupra valorii clădirii, iar cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. ... 77. Cu privire la susținerea Avocatului Poporului potrivit căreia, prin lipsa stabilirii unei cote maxime
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea textului criticat, pentru argumentele ce urmează a fi expuse în continuare: Dispozițiile art. I pct. 107 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 prevăd că art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu denumirea marginală Calculul impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale, se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabilește
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
18 ianuarie 2010). În prezenta speță, se observă că, spre deosebire de reglementarea anterioară, art. I pct. 107 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 nu se mai referă la o limită minimă și o limită maximă a cotei de impozitare pentru calculul impozitului pe clădiri, aplicabilă valorii clădirii, ci stabilește doar cota minimă, urmând ca prin hotărâre a consiliului local să se determine cota efectivă a impozitului/taxei pe clădiri, fără a se oferi minime criterii obiective în stabilirea acestei cote și în
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
caracteristicilor fiscalității (egală, proporțională, rezonabilă, echitabilă, nediscriminatorie), cât și a capacității contributive a contribuabililor, trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când determină tipul de proprietate asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă care se datorează și modul concret de calcul al sarcinii fiscale. Însă, în cazul de față, s-au stabilit doar tipul de proprietate asupra căreia poartă sarcina fiscală (clădiri rezidențiale și clădirile-anexă aferente) și modul concret de calcul al sarcinii fiscale (aplicarea cotei de impozitare asupra valorii
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
suma concretă care se datorează și modul concret de calcul al sarcinii fiscale. Însă, în cazul de față, s-au stabilit doar tipul de proprietate asupra căreia poartă sarcina fiscală (clădiri rezidențiale și clădirile-anexă aferente) și modul concret de calcul al sarcinii fiscale (aplicarea cotei de impozitare asupra valorii clădirii), fără să se determine și suma concretă care se datorează sau măcar limitele minime și maxime în care sar putea încadra aceasta. Faptul că legiuitorul are o marjă largă de
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
Carpatica, Via Transilvanica Sursa de informații de bază: Nota de fundamentare (Model G) Harta cu traseul cicloturistic propus - Vor primi maxim 40 puncte în cazul integrării traseului cu EuroVelo 6, EuroVelo 13, Via Transilvanica x 40 Punctaj ponderat Formula de calcul utilizată: lungime porțiune traseu EUROVELO 6, 13 sau Via Transilvanica (km) / lungime traseu (km) x punctaj maxim (40 pct.) - Vor primi maxim 20 puncte în cazul integrării traseului cu EuroVelo 14 și Velo Carpatica x 20 Punctaj ponderat Formula de
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
utilizată: lungime porțiune traseu EUROVELO 6, 13 sau Via Transilvanica (km) / lungime traseu (km) x punctaj maxim (40 pct.) - Vor primi maxim 20 puncte în cazul integrării traseului cu EuroVelo 14 și Velo Carpatica x 20 Punctaj ponderat Formula de calcul utilizată: lungime porțiune traseu EUROVELO 14 sau Velo Carpatica x (km) / lungime traseu (km) x punctaj maxim (20 pct.) Punctaj maxim criteriul 1 40 Criteriu punctaj 2. Traseul propus oferă accesibilitate obiectivelor din Investiția I.1 ”Promovarea 12 rute turistice/culturale” selectate
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
km de la traseul propus) Peste 100 obiective se va acorda punctajul maxim de 55 puncte 55 Sursa de informații de bază: Nota de fundamentare (Model G) Harta cu traseul cicloturistic propus Anexe hărți transmise de către CNCV Formula de calcul utilizată: nr. obiective culturale x 0,55 pct. Punctaj maxim criteriul 2 55 Criteriu punctaj 3. Conexiune transfrontalieră - Se acordă 5 puncte pentru conexiunea cu țările vecine 5 Sursa de informații de bază: Nota de fundamentare (Model G) Harta cu traseul
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
mențină această creștere. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această fluctuație a valorii obligației lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar de a se asigura că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin.
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
la foc/nivelului de stabilitate la incendiu a construcției; ... c) lucrările de consolidare care nu reduc gabaritul și/sau nu cresc lungimea căilor de evacuare; ... d) intervențiile la acoperișul clădirii, în situațiile în care șarpanta și suportul învelitorii nu se iau în calcul la determinarea gradului de rezistență la foc/nivelului de stabilitate la incendiu; ... e) extinderi sau schimbări de destinație ale unor încăperi aparținând construcțiilor existente, executate în vederea amenajării grupurilor sanitare, camerelor tehnice, ori executarea de lucrări la acestea, pentru care reglementările
NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263121]