6,163 matches
-
medico-sociale), neangajarea asistenților sociali face ca acea componentă socială extem de importantă pentru sănătatea individului și a comunității (așa cum apare în toate țările occidentale) să rămână sever subdezvoltată. Rămâne complet nesoluționată nevoia unei asistențe medico-sociale în familie și în comunitate centrate mai ales pe prevenție, dar și pe recuperare. Medicii de familie sunt supraîncărcați și nu sunt sprijiniți de asistenți sociali. Mediatorii medicali pentru comunitățile de romi reprezintă mai degrabă un paliativ care nu acoperă nevoia unei asistențe medico-sociale comunitare eficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
integrator. Această nouă abordare a problemelor sociale, creează și a politicilor sociale în sfera protecției și asistenței sociale precum mari șanse de creștere a eficienței sprijinului persoanelor în dificultate. Pornindu-se de la cerințele generale ale unei politici sociale integrate, coerente, centrate pe cuplarea eforturilor și resurselor financiare din sistemul asistenței sociale, ale cărei principii au fost formulate de foarte mult timp de numeroase studii de cercetare, rapoarte naționale elaborate în mediul academic, Guvernul din perioada 2000-2004 a gândit noua structură a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
metodologii clare de implementare a unei astfel de politici unitare, integrate devine, astfel, posibilă, ea fiind sprijinită și de legea-cadru a asistenței sociale apărută în 2001. Legea-cadru a asistenței sociale are, de fapt, la bază o nouă filosofie, care se centrează pe sprijinul direct acordat familiei și comunității, plasând serviciile de ajutor social în proximitatea nevoilor beneficiarului. În acest context, se deschide o perspectivă optimistă privind dezvoltarea unui sistem public național de servicii specializate în asistența socială, care să acopere activități
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adoptat un Plan de implementare a Planului antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, conținând obiective concrete, termene și finanțarea necesară pentru multe dintre obiectivele programului. Planul urmează să fie adoptat de Guvern. CASPIS a promovat o nouă politică socială integrată, centrată pe un nou concept - promovarea incluziunii sociale -, depășind abordarea fragmentară orientată exclusiv spre combaterea sărăciei și a problemelor sociale critice. Au fost fixate prioritățile în cadrul problemelor sociale grave, cu dezvoltarea unor direcții precise de acțiune. Deși implementarea Planului a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. Perspective ale dezvoltării sistemului de servicii de asistență socială Daniel Arpinte Deși aflată permanent în atenția guvernanților, construcția sistemului de servicii sociale are
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
una bogată și ar avea nevoie de o investire în servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente de a investi în sănătatea populației ei, iar împărțirea puținelor resurse o face să le centreze pe ceea ce decidenții consideră urgent. În același timp, o societate bolnavă e mai puțin productivă, ceea ce este o stavilă în dezvoltarea economică și impune costuri ridicate pentru tratare, suportate tot de beneficiari, finalmente. O societate bolnavă poate costa bugetul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a acestei analize o reprezintă considerarea sistemelor de indicatori și indici drept un instrument fundamental de stimulare a dezvoltării, nu numai de măsurare a acesteia: configurarea sistemelor de măsurare este parte integrantă a gândirii prospective sau a spiritului de guvernare centrat pe dezvoltare; societățile moderne au dezvoltat sisteme-expert pentru colectarea sistematică de informații care sunt transmise subsistemului politic pentru corectarea în timp real a deciziilor ce orientează întregul sistem social; dezvoltarea comunicaților și tehnologiilor informației a făcut ca aceste sisteme să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de Organizare a Spațiului (1982), precum și abordarea Organizației Națiunilor Unite propusă în manualul menționat anterior (vezi tabelul 1). Toate cele trei abordări prezintă o serie de teme comune - sănătate, educație, ocupare, venituri, dar se conturează și câteva diferențieri - OECD se centrează pe necesitățile individuale, proiectul „Monitorizării spațiale curente” evidențiază mai ales orientarea spre domeniul economic și al infrastructurii, în timp ce abordarea lui Zapf accentuează dimensiunea regională a unor indicatori sociali încadrați în domenii de interes specific sociologic, ca, de exemplu, structura familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și există un proces caracteristic de configurare și delimitare a unor zone deprivate compacte. Măsurarea dezvoltării în România În literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Încă din anii ’80 au existat preocupări pentru elaborarea unei scheme globale de diagnoză a calității vieții (cercetările coordonate de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sporadic abordate de sistemele de măsurare a dezvoltării, cum ar gradul de democratizare a societății, gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează pe două seturi de date: variabile de sistem (populație, PIB, cheltuieli publice) și variabile agregate bazate pe date la nivel individual (școlarizare, speranță de viață, ocupare), fără indicatori referitori la cultură, sistem politic și alte aspecte care rămân neacoperite” (Blakemore
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
incluziunii sociale în care s-a antrenat România în ultimii ani, constituirea CASPIS și elaborarea PNAinc au constituit inițiative importante în procesul de construcție instituțională de la nivel național. În al doilea rând, CASPIS reprezintă una dintre instituțiile românești care este centrată pe dezvoltarea instrumentelor de monitorizare. În al treilea rând, CASPIS este una dintre instituțiile de la nivel național care au oferit (și oferă) suport pentru construcția unui sistem instituțional local cu o componentă bine dezvoltată de monitorizare a implementării programelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ambele niveluri, se realizează două tipuri de monitorizare: o monitorizare de stare (dinamica problemei sociale) și o monitorizare de proces (implementarea politicilor în domeniu). Monitorizarea de proces este derulată anual. În 2003 a fost publicat primul raport CASPIS de monitorizare, centrat pe dezvoltarea comisiilor și planurilor județene antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, monitorizarea la nivel central fiind realizată doar sub formă de pilot. Începând din 2004, monitorizarea CASPIS de proces se realizează la ambele niveluri. Planul Național Antisărăcie și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
surse de finanțare. În cazul programelor/proiectelor în curs de aprobare, se observă, pe de o parte, creșterea ponderii proiectelor (co)finanțate din surse externe și, pe de altă parte, creșterea ponderii proiectelor cu surse multiple. În încheierea acestei secțiuni, centrată pe finanțarea programelor și proiectelor, schimbăm perspectiva, îndreptându-ne atenția spre tipurile de surse de finanțare corespunzătoare subobiectivelor PNAinc. Conform datelor oferite de instituțiile guvernamentale cu responsabilități în implementarea PNAinc, șapte subobiective strategice sunt finanțate doar din surse bugetare, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor; 4) prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate; 5) asigurarea accesului la apă potabilă și apă curentă. Este de remarcat faptul că instituțiile intervievate au, prin concepție, o orientare preponderent tehnică. În consecință, instituțiile sunt centrate pe realizarea activităților specifice, de natură tehnică, în timp ce efectele sociale ale măsurilor implementate sunt doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai dezvoltarea capacității instituțiilor de a identifica, a evalua și a monitoriza efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
demers prin care disciplinele își pierd o parte din specific în favoarea unei abordări unitare, punînd împreună unele dintre resursele pe care le au în comun, în tentativa comună de a clarifica tema investigată. 1.2.3. Transdisciplinaritatea Este un demers centrat pe obiectul cercetării, ce depășește complet specificitatea disciplinelor. Acesta este sensul de acum două trei decenii, cînd transdisciplinaritatea și-a făcut intrarea pe piața ideilor. În ultimii ani, transdisciplinaritatea a căpătat în același timp și virtuți de excepție (fiind definită
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este posibil, abordarea educației „ca educație”. Dar distincțiile pot fi extinse legitim la orice fel de investigație a educației; indiferent de eventuala alocare „parohială”, cercetătorii vorbesc despre patru modele fundamentale de cercetare a acestei zone antropo-culturale, și anume: a)Modelul centrat pe decizie, care se desfășoară prin parcurgerea a trei operații intelectual-pragmatice: 1. identificarea problemei care solicită o soluție; 2. abordarea problemei și găsirea evantaiului de soluții posibile; 3. alegerea soluției considerate optimă, dar nu de către cercetători, ci de către factorii de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
2. abordarea problemei și găsirea evantaiului de soluții posibile; 3. alegerea soluției considerate optimă, dar nu de către cercetători, ci de către factorii de decizie, care pot avea și alte rațiuni decît cele epistemice (de pildă, costurile, oportunitatea politică etc.). b)Modelul centrat pe cunoaștere. În acest caz, există o soluție (o idee, o teorie, o strategie etc.) pentru care se caută o problemă căreia să i se aplice oportun. Exemplul clasic este cel al introducerii „instruirii programate” (Skinner) în practica școlară. Skinner
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unor metode și tehnici. Astfel, principalele categorii de metode și tehnici de culegere/colectare a informațiilor pot fi clasificate după cum urmează: a)Metoda istorică și tehnicile sale. b)Metode descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
colectare a informațiilor pot fi clasificate după cum urmează: a)Metoda istorică și tehnicile sale. b)Metode descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de persoane care au influențat o serie de evenimente. Interviurile care vizează colectarea de istorii orale sînt adresate persoanelor direct implicate în evenimentele care îl interesează pe cercetător. Interviurile care vizează culegerea de informații despre istorii de viață (biografii) se centrează pe evenimente, sentimente, experiențe din viața unei persoane. Biografiile oferă informații atît despre succesiunea modificărilor din viața unei categorii de persoane, cît și despre posibilele cauze ale unor schimbări sociale. Interviurile de evaluare au ca scop studierea detaliată a rezultatelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sa de a-și păstra obiectivitatea, de a nu insera întrebări care să „ghideze” spre enunțarea anumitor răspunsuri etc. Totodată, generalizările sînt dificil de realizat și trebuie lansate cu prudență în cazul datelor calitative. 3.4.3.Metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de interacțiune într-un grup social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
astfel încît să nu depășească 50% din numărul de pagini al lucrării. Această parte a lucrării trebuie să includă o evaluare critică a literaturii de specialitate, relevantă pentru tema cercetată. Prin conținutul său, partea teoretică a lucrării trebuie să se centreze pe fundamentarea ipotezelor avansate și să demonstreze capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic și de a formula un punct de vedere personal asupra subiectului studiat. c)Obiectivele și metodologia cercetării. Această secțiune
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
da și a lua” al relațiilor sociale, este puțin probabil ca el să se implice În schimburi de informații intenționale și cu un anumit scop, care caracterizează comunicarea. Programele de intervenție pe aria limbajului pentru copiii verbali cu autism se centrează deseori pe Îmbunătățirea formei sau structurii deprinderilor (de ex., lungimea frazei, deprinderi de vocabular, structura frazei). În orice caz, pentru acești copii programele de intervenție ar trebui să se concentreze pe creșterea cunoașterii și Înțelegerii copilului a deprinderilor de comunicare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]