6,376 matches
-
noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mică ("Anser erythropus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Euphydryas maturna", "Euphydryas aurinia", "Apatura metis", "Hyles
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă (inclusă în aceeași anexă a "Directivei Europene") din specia "Himantoglossum caprinum", cunoscută sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și flori
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența a patru specii (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene") de
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), șapte fluturi (din speciile: "Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Gortyna borelii lunata, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar , Callimorpha quadripunctaria"), calul-dracului (o libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Festuca carpatica". Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere și păsări. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), hermelină ("Mustela erminea"), viezure ("Meles meles"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), hermelină ("Mustela erminea"), viezure ("Meles meles"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
membru al grupării ""Nabis"". Este preocupat tot mai mult de problemele teoretice ale picturii și, în 1921, publică ""ABC de la peinture"", un scurt tratat în care dezvoltă teoria curbelor și a formelor simple, a obținerii culorilor atenuate prin adăugarea nuanțelor cenușii. Sérusier moare în ziua de 7 octombrie 1927 la Morlaix.
Paul Sérusier () [Corola-website/Science/313812_a_315141]
-
simboluri sau anecdotă, ele sunt un exemplu de moderație și simplitate, artistul renunță la pitorescul decorativ în favoarea unor motive comune. "Vasul de aramă", împreună cu alte câteva vase, reprezintă o parte dintr-o bucătărie. Chardin plasează obiectul pe fundalul unui perete cenușiu, aproape monoton, dând astfel naștere unui efect de reducere a profunzimii și, în consecință, evidențiază obiectul din prim-plan. Totul este integrat în compoziție de așa manieră, încât se relevă intensitatea culorilor și se reușește redarea plenitudinei și ritmului armonios
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
și anvergura ariplor de cca. 210 cm. Semnul caracteristic după care se poate identifica ușor pasărea sunt penele negre mai lungi de pe cap pe care pasărea le desfășoară în perioada ritualului de împerechere. Culoarea penajului de pe gât și burtă este cenușie, care devine neagră spre picioare și coadă. Regiunea din jurul ochilor și ciocului este lisită de pene cu pielea de culoare portocalie. Pasărea secretar spre deosebire de celelate păsări răpitoare nu zboară ci aleargă rapid pe sol. Păsările trăiesc o viață nomadă în
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
fiind ovală, la baza maxilarelor este mai lat aici găsindu-se glanda cu venin. Ca toate reptilele necesită și ele căldura solară, pentru ridicarea temperaturii corporale. Culoarea viperelor din această specie este variată, de la o culoare cenușie-argintie la galben, roșiatic, cenușiu brun, până la negru (întâlnite în peșteri la vipere în Alpi). Vipere cu nuanțe de culoare mai închisă se întâlnesc în regiunile mai reci. Masculii au culori mai variate, cu un contrast mai evident a dungii dorsale în formă de zigzag
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
este un organ nepereche, musculos, bipartit - prezintă două camere separate de o membrană. Are două coarne: stăng și drept. Vaginul este un organ cavitar care se deschide în colul uterin prin orificiul vaginal. Colul uterin se deschide la exterior. Șobolanul cenușiu are dimensiuni cuprinse între 20,4 și 27,3 cm, coada mai scurtă, urechile mai mici, mai groase și opace. Botul este mai puțin ascuțit. Blana este de culoare cenușiu-cafenie, cu partea ventrală cenușiu-albicioasă. Există și forme metalice și albinos
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
originar din partea de sud-vest a Asiei. Deși este o specie străns legată de așezările omului, în multe regiuni trăiește în cămp, mai ales vara. Această specie este terestră, săpătoare. Sapă rețele de galerii la o adăncime de 40-50 m. Șobolanul cenușiu înoată și plonjează bine, dar nu este cățărător agil. Este activ noaptea, predominant seara și dimineața. Este foarte agresiv. Dă 3-5 generații de pui pe an și naște de fiecare dată pănă la 15 pui golași și orbi. Părăsesc cuibul
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European 147/CE" (enumerate în anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor . Specii de păsări semnalate în arealul rezervației: stârc cenușiu ("Ardea cinerea") stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), egreta albă ("Egrette garzette"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
de câmp ("Asio flammeus"), egreta albă ("Egrette garzette"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), rață
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: capră neagră ("Rupicapra rupicapra", în zona alpină superioară), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Nemesis este o stea ipotetică, pitică roșie sau pitică cenușie, care orbitează Soarele la o distanță de 50.000-100.000 UA (1-2 ani lumină), undeva în spatele norului Oort. Primele speculații despre existența acestei stele au fost legate de explicarea ciclului de existincții în masă care se întâmplă odată la 26
Nemesis (stea ipotetică) () [Corola-website/Science/319453_a_320782]
-
Dacă există cu adevărat, natura stelei este incertă. Richard Muller sugerează că cel mai probabil statut pentru Nemesis este cel de pitică roșie cu o magnitudine cuprinsă între 7 și 12, în timp ce Daniel Whitmire argumentează că ar fi o pitică cenușie. Ultima extincție în masă a avut loc acum 5 milioane de ani, iar Muller poziționează steaua la 1-1,5 ani lumină față de Soare. Planeta pitică Sedna, are o orbită eliptică foarte alungită în jurul Soarelui. Sedna este unul dintre cele mai
Nemesis (stea ipotetică) () [Corola-website/Science/319453_a_320782]
-
a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice protejate semnalate în sit: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
fără să fie semnalate procese de carbonizare propriu-zise sau de dezagregare a structurii celulare. Sub influența căldurii, începând de la 60°C și până la 120°C, lemnul expus la radiațiile solare se colorează ușor în brun, se albește apoi treptat, devine cenușiu deschis. Culoarea cenușie, caracteristică lemnului expus timp îndelungat la acțiunea luminii, se poate produce și fără umezirea lemnului. În consecință, culoarea cenușie, constatată la suprafața lemnului din pereți expuși la intemperii, este urmarea fotolizei și a pierderilor de substanțe de la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
semnalate procese de carbonizare propriu-zise sau de dezagregare a structurii celulare. Sub influența căldurii, începând de la 60°C și până la 120°C, lemnul expus la radiațiile solare se colorează ușor în brun, se albește apoi treptat, devine cenușiu deschis. Culoarea cenușie, caracteristică lemnului expus timp îndelungat la acțiunea luminii, se poate produce și fără umezirea lemnului. În consecință, culoarea cenușie, constatată la suprafața lemnului din pereți expuși la intemperii, este urmarea fotolizei și a pierderilor de substanțe de la suprafața lemnului și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
până la 120°C, lemnul expus la radiațiile solare se colorează ușor în brun, se albește apoi treptat, devine cenușiu deschis. Culoarea cenușie, caracteristică lemnului expus timp îndelungat la acțiunea luminii, se poate produce și fără umezirea lemnului. În consecință, culoarea cenușie, constatată la suprafața lemnului din pereți expuși la intemperii, este urmarea fotolizei și a pierderilor de substanțe de la suprafața lemnului și nu trebuie pusă pe seama exclusiv a instalării ciupercilor, așa cum s-a considerat până nu demult. În regiunile climatice calde
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
ritm accelerat a rizomorfelor, ciuperca se poate strecura astfel prin orice crăpătură a zidurilor, trecând de la subsol până la parter sau etaj, ajungând uneori până la șarpanta acoperișului. Secțiunea transversală a rizomorfelor este rotundă; culoarea în stadiu tânăr este albă, la maturitate cenușie, iar a celor devitalizate cenușie-brun-negricioasă (și friabile). Prezența, forma și culoarea rizomorfelor ca și a corpurilor fructifere sunt criterii în determinarea ciupercii. 4. Corpul sporifer (fructifer) al ciupercii este cărnos, având forma unei mase rotunde sau ovale (ca o clătită
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]