7,540 matches
-
multe luni, cînd sămînța guvernamentală nu dădea semne că va exploda vreodată și era limpede că ne aflăm în fața unei mostre de clientelism politic, ministrul primăriilor patriei a tăcut mîlc, vorbind cu apăsare exact în ziua în care moțiunea de cenzură înghesuia cabinetul în propriul careu de 6 metri. Clientul politic Oprișan are tupeul să susțină, pe prima pagină a Evenimentului Zilei, că terenul a fost perfect. Pare genul de om a cărui insolență e în stare să convingă 22 de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
altă revistă, Propășirea, care suferi întîi suprimarea titlului, rămânând doar o Foaie științifică și literară, apoi, după o mai lungă apariție, fu suspendată. Kogălniceanu recurse atunci la acțiunea orală și spuse la Academia Mihăileană cuvinte care ar fi înspăimîntat orice cenzură. M. Kogălniceanu este, putem zice, întemeietorul spiritului critic. Peste tot în revistele sale, el știe ce vrea. Vrea ca producțiile românești să fie "din orice parte a Daciei", să fie originale, nu simple traducții din alte limbi și încă proaste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
producțiile românești să fie "din orice parte a Daciei", să fie originale, nu simple traducții din alte limbi și încă proaste și nu din ceea ce e mai însemnat în istoria culturii universale. Vrea critică "nepărtinitoare" lovind "cartea, iar nu persoana". Cenzura lui e constructivă. "Critica mea va fi o adevărată critică, adică va lăuda în conștiință ce este bun, va descuviința ce este rău, va înlesni propășirea literaturei, nu o va împedeca. Totdeauna moderația va prezida la judecățile ei." Explica și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punct de vedere, a tuturor oamenilor care au trăit pe atunci, este revoluția de la 1848: Asachi n-a sprijinit-o, mai mult, el a fost împotriva ei. În Albina românească el nu se mărginește să ignoreze revoluția - ceea ce-i impunea cenzura rusească, desigur -, dar își manifestă toată aversiunea pentru acea mișcare. Pentru dânsul, revoluționarii din Muntenia sunt niște tineri care, "pilduindu-se de cugetări vrednice de osândă, s-au fost abătut de la datoria ce au către ocîrmuire"; și tot așa și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
rău celorlalți. Și în acest sens, Mill imagina libertatea în esență ca posibilitatea, legitimitatea individului de a trăi după cum îi place, destrăbălat dacă vrea, avar dacă dorește, odios cu cei apropiați dacă așa are el chef; astfel de conduite reclamă cenzura morală, însă nu o intervenție a autorităților publice. Astăzi, libertatea se definește în societățile noastre prin refularea principiului de realitate și eliberarea principiului de plăcere, eliberarea eros-ului. De unde, mi se pare, ceea ce numim criza morală a democrațiilor liberale. De
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
depistat în Arhivele Naționale din București numai partea I, în care descrie sosirea primelor echipe studențești la 5 iunie 1935 și schițează personalitatea principalilor actori ai activității. Nu știm ce s-a întâmplat cu restul lucrării! Să fi suportat rigorile cenzurii comuniste? Din paginele care ni se păstrează observăm atenția acordată secetei și urmărilor acesteia, temă regăsită și în corespondența dintre Janeta Ionescu și familia Theodor și Lina Codreanu din Huși (Lina Codreanu, op. cit., p.7 ). Lina Codreanu, conform discuțiilor purtate
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
Mintea inconștientă respinge combinațiile incompatibile sau neimportante, dar vede semnificații la altele. Toată această activitate are loc fără conștiința noastră, dar uneori - prin mijlocirea subconștientului rezultatele acestor procese ajung la suprafață, în gândirea conștientă, și atrag atenția persoanei. În general, cenzura eului inhibă formarea noilor imagini sau tinde să facă ca acele imagini să se combine în moduri stereotipe. Stările de reverie (visele, fanteziile, halucinațiile, viziunile, imaginile hipnagogice și hipnopompice) permit noilor imagini să se ridice din inconștient fără a fi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativitatea de inteligență sunt următoarele: * Procesele imaginative și cele emoționale sunt esențiale în creativitate și foarte puțin importante în inteligență. Să ne gândim că în creativitate contează fantezia liberă, iar în inteligență gândirea disciplinată, care aduce un grad ridicat de cenzură a ideilor. * Persoanele creative se deosebesc destul de mult de cele inteligente. Iată câteva repere. Subiecții inteligenți realizează produse caracterizate prin coerență și rigurozitate logică, dar care nu excelează prin originalitate. Iată un exemplu semnificativ. Unui elev cu IQ ridicat i
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se vor abține de la aprecieri sau judecăți de valoare pe întreg parcursul ședinței. Nu se permite nici un fel de evaluare, indiferent de ideile generate sau de emitentul lor. 2. În brainstorming se spune ideea care-ți vine în minte, fără cenzură, chiar dacă pare absurdă sau imposibilă, iar grupul trebuie să o accepte pe loc, pentru că este mai ușor de cumințit o idee decât să o găsești. Deci toate ideile sunt acceptate: bune sau rele, realiste sau fanteziste, logice sau aiurite, legale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuie să existe antipatii, ci dimpotrivă - dacă se poate legături de simpatie sau de prietenie. În nici un caz ostilități. 3. Din grup să nu facă parte șefi ierarhici și subalterni. Șefii au tendința de a critica, iar subalternii introduc o cenzură în emiterea soluțiilor. În plus, atmosfera degajată proprie brainstormingului este mai greu de instaurat. Din grup este bine să facă parte și câteva persoane de sex feminin. Pe lângă faptul că femeile stimulează creativitatea bărbaților, ele oferă perspective diferite asupra problemei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dinamica modernizării, va fi profesor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității din București. Beneficiază de mai multe burse în Statele Unite ale Americii (1993-1998). Debutează cu romanul Luxul melancoliei, apărut în 1982. Scrise înainte de 1989, dar refuzate de cenzură, alte două romane, Corpuri de iluminat (1990) și Playback (1995), au fost editate abia în perioada postdecembristă, după ce avuseseră o circulație subterană în cercurile literare. Debutantul este întâmpinat de critici ca un scriitor format și inclus printre cei mai buni
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
nuvelă din volum, analizează, pe fundalul cenușiu al vieții de provincie, destinul banal-absurd al unui medic ratat, unele sugestii venind dinspre proza cehoviană. Tot o structură tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă dată orientată orientată spre surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
intențiilor, iar cartea are înainte de orice meritul de a enunța câteva întrebări, rămase până în prezent fără răspuns în studiul operei lui Blecher. După 1989 Ț. publică și Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993), volum care, stopat de cenzură în anii anteriori, încearcă o panoramare completă a producției promoției optzeciste. Tratarea se face pe genuri, opțiune motivată de decalajele de vârstă literară între poezia, proza și critica grupului, iar analizele se îndreaptă deopotrivă spre genul proxim și spre diferența
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
de calendar”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta” ș.a. La „Dimineața” ține rubrica „Priveliștea zilei”, iar la „Progresul social” asigură „Rubrica socială”. În 1916 este redactor la „Gazeta Bucureștilor”. Un an mai târziu e numit șef al Biroului de cenzură de la Iași, ceea ce nu îl va scuti de a fi inculpat în „procesul ziariștilor colaboratori cu germanii”. Condamnat la cinci ani de închisoare, va fi grațiat în 1920. Din 1913 era membru al Sindicatului Ziariștilor, mai târziu devine membru al
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
expresionistă față de implicațiile nocive ale civilizației moderne”. Concepția lui Blaga despre divinitate e văzută ca un aspect al „ateismului religios”, filosofic și teologic, fiind categoric opusă fideismului propagat în epocă de Nae Ionescu și de alți ideologi de dreapta. Și cenzura transcendentă e interpretată nu ca instalare în agnosticism, ci ca „tentativă de a salva prin toate mijloacele demnitatea ființei umane”. Aceeași flexibilitate a judecăților, pe fondul intransigenței principiale, aceeași perspicacitate analitică în spirit marxist, exercitată într-un cuprinzător orizont teoretic
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
atât conservatorii, cât și, mai ales, liberalii. Simplificând, putem totuși conchide că Partidul Liberal, ca reprezentant al burgheziei, a fost, în perioada discutată, un partid de acțiune, de inițiative, în timp ce partidul conservator s-a manifestat îndeosebi ca un partid de cenzură, potrivit intereselor moșierimii, legate de marea proprietate funciară. 30 studiu introductiv 53. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1910-1914, vol. IV, ed. a II-a, București, 1936, p. 190. Despărțite prin poziții antagonice, exprimate net în ciuda deselor migrații de personalități dintr-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În vederea apariției acestei reeditări la generoasa Editură Humanitas, am colaționat, în șpalt, textul lui Bacalbașa cu originalul din 1927 (am găsit o singură greșeală gravă de tipar), cu care ocazie am reintrodus toate pasajele eliminate de autocenzura noastră și de cenzura anilor 1980, amândouă la fel de antipatice. Mai dificilă a fost revizuirea notelor de subsol, mai ales în sen sul actualizării denumirii unor străzi, multe dintre ele revenind după 1989 la vechea formă sau căpătând nume noi; ceva mai dificilă a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Manolache Costache Epureanu. 101. Rusia va declara război Turciei la 12/24 aprilie 1877. Deodată cu intrarea armatelor rusești în țară, orice viață politică înce tează. Este de observat însă că la 1877 toate libertățile publice rămân ne atinse; nici cenzura, nici starea de asediu, presa este absolut liberă, iar cât despre întruniri, cine se gândea pe vremea aceea ca să le convoace? Țara nu avea decât două partide și printre ele câteva individualități cu foarte puțini partizani după ei. Partidul socialist
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o adevărată rebeliune; s-a oprit de a se juca o piesă, o canțonetă care s-a jucat de mai multe ori în sala de la Bossel și aiurea... Prin această măsură s-a lovit nu numai Constituțiunea care a abolit cenzura în țara aceasta, dar a izbit și în demnitatea unui artist mare“ (MOF., nr. citat, p. 373). Ca urmare a acestui scandal, C. Cornescu, directorul general al teatrelor și-a dat demisia la 11/23 februarie 1877, fiind urmat curând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În Rusia însă, e cenzură strașnică, iar telegraful anunță că ziarul Golos a fost suspendat pe 2 luni. anul 1877 339 31. În textul lui Bacalbașa: Dunăre. 32. Constantin Bacalbașa a reprodus textul manifestului guvernamental din „supli men tul Românului“ (de fapt o „ediție specială
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
el a beneficiat de simpatia pentru poeții tineri apărută (cu oarecari urme de remușcare) după moartea lui Labiș, pentru a se desfășura în toată splendoarea talentului său. Păunescu, angajat în întreprinderi politice și civice, a trebuit să se supună unor cenzuri. De asemenea, Ioan Alexandru s-a supus (voluntar) unor determinări filosofice și teologice. Autorul Necuvintelor a fost singurul liber: a trăit pînă în ultima clipă (adică pînă acum trei zile) exclusiv ca poet, a avut parte de numeroase onoruri, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-o fac aci are, în ciuda aspectelor dezagreabile (cine nu le-a avut?) pe care le relev, un sens pozitiv, tinde la afirmarea unei etici ce s-a clădit pe experiențe contradictorii, pe lupta temperamentului cu intelectul, a instinctului cu cenzura religioasă, a deprinderilor simple cu sofisticările civilizației. Pentru a fi cinstit cu mine însumi, mă arăt cum sînt: „și în picioare și culcat, și pe față și pe dos, și la dreapta și la stînga și în toate cutele mele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fac un control amănunțit, de minusurile ediției. Lipsește, de pildă, mottoul, dat de autor în grecește, din Heraclit (Fragmente, 93): „O conducătorule, prezicerea nu este de la Delfi, nici nu se spune, nici nu se ascunde, ci se dezvăluie”. Desigur, intervenția cenzurii, căci „O conducătorule...” sună ca o „aluzie”! Unele omisiuni sînt marcate cu croșete, altele nu. Iată, jumătate din însemnarea care începe cu fraza „Educarea omului nu trebuie să stea sub zodia vremelniciei celei mai vremelnice, ci să aibă în vedere
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mă fac să mă întreb (întrebare, desigur, deloc nouă): progresul cunoașterii asigură progresul conștiinței? Cunoașterea aduce și optimism și neliniște. Însă din descoperirile făcute pe calea cunoașterii, cei mai mulți exclud motivele de teamă. Iar lipsa fricii duce la încălcarea a numeroase cenzuri morale: cred nu numai că totul e posibil, ci și că totul li-i permis. Dacă ne raportăm la istoria și preistoria omului, conștiința e o cucerire recentă. Ea se exprimă, mai ales, în interogațiile asupra sensului nostru în lume
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau sublocotenent. 326 Azi cimitirul Grădini, din jurul ctitoriei paharnicului Tudorache Ciurea. 327 Devenită ulterior casa avocat Octav Lovinescu și azi „Galeria oamenilor de seamă”. 328 Referire la str. N. Beldiceanu. Căminul a fost vis-à-vis de tribunal. A adăpostit serviciul de cenzură militară În primul război mondial, unde a lucrat Eugen Lovinescu, George Stino și Leon Băncilă, vărul pictorului Octav Băncilă. Ulterior a devenit orfelinat pentru copii, iar azi casa e demolată. 815 Când mă reîntorc de la București unde plec zilele astea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]