7,252 matches
-
mândrul sânge pe platoșă șiroi”. Gândind însă în urmă, își amintește că „plăpândele domnițe în lanțuri zac robite” și că „tăiați pieiră coconii amândoi”, și atunci se întoarce „în valea unde lupta și moartea îl așteaptă”. Alte poezii evocă generic „cronicarul”, „boierul” sau conțin „lauda cuceritorului” și „prohodul războinicului”. C. se cufundă în trecut cu o viziune particulară, subiectivă, de personajele zugrăvite simțindu-se, parcă, legat prin sânge, ereditar. Întreg ciclul Pajere este o dramatică mărturie a atașamentului său structural față de
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cumpănite, de pătimașă selecție de rarități lexicale, dintr-un argot plastic și de crudități pitorești, un stil discursiv de cronică și de memorii, pregătit în laboratoarele memorialiștilor cu Saint-Simon în frunte. Un scris care, pornind de la prospețimea de expresie a cronicarilor noștri din trecut prin Dinicu Golescu și Ion Ghica, a ras în treacăt oglinzile de apă tare ale scrisului lui Odobescu. Un stil arhaizant și argotizant, cum nu se poate mai adecuat unei materii oarecum prăfuite, oarecum de penumbre aromate
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Copanca, j. Tighina), poet și critic literar. Este fiul Verei și al lui Andrei Chiper. A studiat la Universitatea de Stat din Chișinău între anii 1976 și 1981, fiind apoi lector de limba română la Universitatea din Tiraspol. Este și cronicar literar la revista „Contrafort”, din 1994. Cultivă o poetică specifică optzecismului românesc. Volumele de poezii Abia tangibilul (1990) și Aici, în falset (1991) propun călătorii spre esențele ce scapă percepției comune, având ca pandant călătoria spre limite a lui Mircea
CHIPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286201_a_287530]
-
climatul cultural al vremii și, pe de altă parte, prin raportare la literatura română. Literatura maghiară este studiată metodic, pe genuri, luându-se în considerare diferențierea dintre generații, dintre literatura masculină și cea feminină etc. C. s-a remarcat, în calitate de cronicar literar, prin judecăți de valoare ferme, dar elegant formulate, prin spiritul clasicizant vădit în simțul măsurii și al echilibrului. El scrie cu ochii la G. Ibrăileanu, pe care l-a apreciat pentru capacitatea de armonizare a specificului național cu cel
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
închinată o temă: Jaguarie - Jocuri de copii; Zebruarie - Jocuri de poeți; Moartie - Aventura; Caprilie - Animale ș.a.m.d. Poeți și prozatori ludici ai lumii, graficieni suprarealiști contribuie la frumusețea unică a cărții. Peste aproape treizeci de ani, antologia Cică niște cronicari duceau lipsă de șalvari (1999) reunește texte esențiale ale umorului absurd în literatura română, ilustrate cu desene pe măsură. O direcție esențială a activității atât de derutante a lui C. este antropologia istorică, corelată cu filosofia politică și cu filosofia
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
București, 2002. Antologii: Odysseas Elitis, Iar ca sentiment, un cristal, pref. edit, Cluj-Napoca, 1980; Cele 12 luni ale visului. O antologie a inocenței, București, 1972; Dreptul la memorie, I-IV, Cluj-Napoca, 1992-1993; Momentul adevărului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1996; Cică niște cronicari duceau lipsă de șalvari. Antologia literaturii umorului absurd, București, 1999; Dosar Mihail Sebastian, București, 2001. Traduceri: Odysseas Elitis, Poeme, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare cu T. Ziguras), Iar ca sentiment, un cristal, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare); Michael
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
din Istoria literaturii moldovenești (I-II, 1986-1988). A îngrijit, singur sau în colaborare, ediții de opere ale lui C. Stamati, M. Kogălniceanu, Al. Donici, C. Stamati-Ciurea ș.a. SCRIERI: Constantin Stamati. Viața și opera, Chișinău, 1981; Creația scriitorilor moldoveni în școală. Cronicarii moldoveni. C. Stamati, C. Negruzzi (în colaborare), Chișinău, 1988; File de istorie literară, Chișinău, 1989; Contribuții istorico-literare, București, 2001. Repere bibliografice: P. Zavulan, Vasile Ciocanu, „Constantin Stamati. Viața și opera”, RLSL, 1982, 2; Haralambie Corbu, Vasile Ciocanu la 60 de
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
restabilesc adevărul despre imaginea și meritele lui Ștefan cel Mare și susțin paternitatea lui Neagoe în cazul Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Sumarul, într-adevăr fundamental prin natura și multitudinea problemelor abordate, se întregește cu expunerile despre cronicarii moldoveni și cu studiile privitoare la cărțile populare. Lucrările despre literatura română veche, la care se adaugă antologia Cărțile populare în literatura românească (I-II, 1963, în colaborare cu Dan Simonescu), atestă un erudit care mânuiește cu pricepere și rigoare
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
ordinii de stat”. De fapt, fiind, în conspirativitate, șef al organizației țărăniste a Culorii de Negru din București, ținea legătura cu alți șefi ai Partidului Național Țărănesc. S-a stins din viață în închisoarea din Dej. Distins om de cultură, cronicar muzical, C. este cu deosebire cunoscut ca traducător. Apariția traducerii primului volum, Swann, din ciclul În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust (1945) a fost apreciată ca un eveniment. Al doilea volum, aflat în șpalt, ca și alte opt volume
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
Negruzzi la Pavel Dan (1979). În 1970 îi va apărea monografia Ionel Teodoreanu. Viața și opera (1970). Va tipări, cu acribie documentară, o ediție a scrierilor lui Ionel Teodoreanu în șapte volume (Opere alese, 1968-1981). În următoarele sale contribuții de cronicar literar (Panoramic, 1972, Critica în prima instanță, 1974), abordează cu preponderență domeniul prozei literare. Chiar și volumul Eminescu (1984) este dedicat prozei poetului, investigând „structurile fantasticului narativ”. S-ar putea afirma că C. s-a specializat pe problemele prozei scurte
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
dar și prin ediția critică la care a lucrat cu profesionalism peste un deceniu, că este un interpret complet al fenomenului literar, dovedind calități remarcabile de critic, istoric literar și editor. Polemic și obstinat disociativ, îndeosebi în Incursiuni critice (1975), cronicarul literar încearcă, într-o suită de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o formă de meditație asupra existenței umane. Termenul de referință pentru o ars critica, bazată pe conceptul
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
profil din Chișinău. Alte studii a tipărit în numeroase volume colective, începând cu 1971. C. este autor al monografiilor Folclorul și contemporaneitatea (1974, în limba rusă) și Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești (1978), aceasta din urmă despre contribuțiile marcante ale cronicarului Ion Neculce și ale cărturarului Teodor Stamati. A alcătuit de asemenea mai multe culegeri de snoave, glume și anecdote și a contribuit, fiind și redactor-secretar, la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească. SCRIERI: Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești, Chișinău, 1978. Culegeri
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
4; Pincio, „Pictorul Luchian”, T, 1924, 303; Const. D. Ionescu, Însemnări, D, 1924, 5; Sextil Pușcariu, O faptă, CRE, 1929, 513; Adrian Maniu, Virgil Cioflec și Ministerul Artelor, RP, 1929, 3438; Ralea, Scrieri, II, 419; Pușcariu, Călare, 217-220; Petre Oprea, Cronicari și critici de artă în presa bucureșteană din primul deceniu al secolului XX, București, 1982, 26-30. O.I.
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
versuri Lauda lucrurilor (1963) și culegerea Cronicile optimistului (1964), ultima conținând, pe lângă eseuri scânteietoare, și articole conformiste, în spiritul realismului socialist, ce contrazic nu o dată mai vechile idei estetice ale autorului. C. își formulează concepția critică încă de la debutul în calitate de cronicar literar. În articole ca Simțul estetic (1927), Valoare și ideal estetic (1927) și altele, el afirmă nu numai supremația criteriului valorii estetice, dar și ideea că între critică și creație nu e nici o deosebire de esență. A înțelege înseamnă a
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
aduc maliția și ironia călinesciană. C. este prin excelență un spirit asociativ, circulând cu degajare în mai multe literaturi, și, în primul rând, în cea română. Astfel, Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir e „un adevărat Roman de Renard românesc”, cronicarii munteni „au vulgaritatea sănătoasă argheziană”, Conachi „este primul petrarchizant român”. În același timp, C. are darul de a caracteriza sugestiv, într-o formulă memorabilă, care îl pune în lumină iarăși pe criticul-scriitor. Ion, romanul lui Rebreanu, e un poem epic
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Spirit fin, cu agerime în observații, fandositul surprinde, uneori fără să vrea, și aspecte amuzante, bizare sau grotești ale unei lumi în lentă, voluptuoasă decadență. Asupra fenomenului artistic (plastic, literar, muzical), C. emite și considerații subtile, comentatorul avizat coexistând alături de cronicarul frivol și plezirist. Paradoxal, sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când ca un inamic al cosmopolitismului, solicitând acelor cititori la care avea audiență un atașament mai mare față de cultura românească. Fără straiele și masca lui Edgar
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când ca un inamic al cosmopolitismului, solicitând acelor cititori la care avea audiență un atașament mai mare față de cultura românească. Fără straiele și masca lui Edgar Bostandaki, C. e un cronicar nu rareori interesant. SCRIERI: La Vie à Bucarest, București, [1883]. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, Claymoor, „Epoca”, 1903, 1432; Ist. teatr. Rom., II, 463-464; Ion Ianegic, Mihai Iancu Văcărescu, cronicar muzical, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1976; Dicț. lit. 1900, 193-194; Viorel Domenico, Claymoor
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
românească. Fără straiele și masca lui Edgar Bostandaki, C. e un cronicar nu rareori interesant. SCRIERI: La Vie à Bucarest, București, [1883]. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, Claymoor, „Epoca”, 1903, 1432; Ist. teatr. Rom., II, 463-464; Ion Ianegic, Mihai Iancu Văcărescu, cronicar muzical, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1976; Dicț. lit. 1900, 193-194; Viorel Domenico, Claymoor, București, 2003. F.F.
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
Timișoara, București. În 1903 debutează cu schițe și versuri în „Gazeta Transilvaniei”. Colaborează cu proză și poezie, traduceri, note de călătorie, cronici teatrale, publicistică socială și culturală la „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Universul literar și artistic”, „Dimineața”, „Cronicarul” ș.a.; în 1911 și 1912 lucrează ca prim-redactor la ziarul „Românul” din Arad, iar în 1917 și 1918, prim-redactor la gazeta „Sfatul Țării” și redactor la „Cuvânt moldovenesc” din Chișinău. Din 1914 este membru al Societății Scriitorilor Români
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
C. urmează școala generală (1958-1966) în satul natal, apoi Liceul „Ady-Șincai” din Cluj (1966-1970). După bacalaureat devine student al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970-1974). Ca student, este redactor la „Echinox” (1973-1974) și, tot aici, cronicar literar. Profesor (1974-1975) la Cehu Silvaniei (județul Sălaj), instructor la Casa de Cultură din orașul Ștei (1975-1980) și din Oradea (1980-1987), susține cronica literară a revistei „Familia” și rubrica „Poșta redacției”. În 1987 se transferă ca redactor la revista „Vatra
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
unui moment al poeziei românești și unor poeți al căror destin literar este în plină metamorfoză (Emilian Galaicu-Păun, Ion Stratan, Viorel Mureșan, Andrei Zanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Damaschin, Bogdan Ghiu, Lucian Vasilescu, Dumitru Crudu, Adrian Popescu, Traian Ștef ș.a.). Cronicarul literar nu și-a schimbat dicțiunea, vădind aceeași expresivitate subtilă și penetrantă. Analizele sale, succinte, „rapide”, includ portrete, situări, ierahizări pertinente, dobândind o densitate puțin obișnuită în exercițiul criticii de întâmpinare. În amplul eseu Celălalt Pillat (2000), C. examinează, cu
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
franceze și, pe de altă parte, o reală capacitate a adecvării la texte a interpretării. Dacă influență conduce inevitabil la o anumită îngustare a unghiului de recepție și a comentariului analitic, calitatea adecvării deschide perspectiva unei tot atât de pertinente opere de cronicar literar. O parte din recolta diligentei de a „citi” cărțile la zi se regăsește în Reflexe condiționate (1983), unde interesul pentru critică se accentuează, jumătate din carte fiindu-i consacrată. Însă autorul scrie cu egală aplicație și despre proza, si
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
viziune teoretică, acordând o atenție la fel de susținută și spiritelor constructive, și celor analitice. A treia carte, Scena literaturii (1987), cu subtitlul Elemente pentru o sociologie a culturii românești, deconspira o aspirație ce se putea deja distinge din exercițiul aplicat al cronicarului. Autorul își mărturisise anterior aderenta teoretică la orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
asupra „culturii psihologice românești” - termen pe care l-a creat pentru a exprima ansamblul reflecțiilor despre stările sufletești ale oamenilor și grupurilor umane, așa cum sunt ele încifrate în proverbele, zicătorile și în întreg folclorul românesc. A sondat adânc în scrierile cronicarilor Miron Costin (1633-1691) și Ion Neculce (1672-1745), dar s-a oprit mai ales asupra celei mai vechi scrieri în limba română din Moldova, Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche (c. 1590-1647), probabil, îmi place să cred, pentru că în acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Farr, Robert M. (1996). The Roots of Modern Social Psychology, 1872-1954. Oxford: Blackwell Publishers Ltd. Feagin, Joe R. (2001). Social justice and sociology. Agenda for the twenty-first century. American Sociological Review, 66, 1-12. Herseni, Traian și Radu, Nicolae. (1962). Aportul cronicarilor la dezvoltarea psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian. (1963). Despre limitele și izvoarele cercetărilor de istoria psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian (coord.). (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]