7,752 matches
-
Costache Tuluc și Ion Irimescu. În mai 1892, preotul Ursachi adresează o cerere onor sfinției sale Părintelui Protoereu al județului Botoșani spre a-l considera ca desărcinat din funcția de preut de la cotunul Cătămărăști, com. Cucorăni, pe motiv de prea mare depărtare de Cucorăni, unde am ședința ca paroh de Ipotești 31. Cu timpul, lucrurile intră în făgașul normal. Preoții vor putea arenda pământul bisericii, ba vor avea o vreme și casă parohială în Ipotești. Cum preoților li se cereau rapoarte conform cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dreptul) pădurea de argint, ci doar șansa de a o vedea de departe, căci nu-ți este îngăduit s-o treci, așa cum o trec pe cealaltă, pe cea de aramă, muritorii de rând. Prin urmare, poate fi văzută albind, de la depărtare. Chiar și celui căruia i se oferă acest privilegiu îi aude doar mândra glăsuire. Peste toate acestea nu mai rămâne decât o singură măsură, cea muzicală (înainte de toate) și imaginativă, deci în afara adevărului concret, până când poetul să ajungă la imaginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
casă și care prevestea ploile cu grindină, începe, după ce-și însușește toate tainițele ungherelor curții, să râvnească la ceea ce se ascundea împrejurul ei, căci nimic nu-l rodea mai mult pe acest mic Napoleon al curții decât cucerirea pământului depărtării înspre luncă și pădurea Baisei (atunci infinite), depărtări cu halou de munte. Nimeni nu-l mai putea opri, nici biciul tatălui, nici vorba dulcii mame; atracția senzațiilor necunoscute, dar pândite și râvnite în egală măsură, era irezistibilă. Cum s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
după ce-și însușește toate tainițele ungherelor curții, să râvnească la ceea ce se ascundea împrejurul ei, căci nimic nu-l rodea mai mult pe acest mic Napoleon al curții decât cucerirea pământului depărtării înspre luncă și pădurea Baisei (atunci infinite), depărtări cu halou de munte. Nimeni nu-l mai putea opri, nici biciul tatălui, nici vorba dulcii mame; atracția senzațiilor necunoscute, dar pândite și râvnite în egală măsură, era irezistibilă. Cum s-o poată ocoli când i-a fost predestinată, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
George Călinescu: Fereștile dreptunghiulare strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate 44... Era ceea ce-și dorea poetul Din străinătate, adică o casă tăcută, mitutică,/ În valea mea natală ce undula în flori 45. Sigur că, din perspectiva depărtării și după ce la Cernăuți a văzut case cu mult mai arătoase decât o aveau părinții pe cea de la Ipotești, preferința lui Eminescu pentru casa mitutică reprezenta ecoul fiorului liric al copilului care stătea pe malul lacului din pădure, unde-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
În acest sens, Eminescu mersese cu mult mai departe: Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta să rămâie necunoscută cititorilor tăi și cu cât vei fi mai cu talent cu atâta aceasta-i mai necesar. Depărtarea face a crede că autorul cutării sau cutării scrieri interesante trebuie să fie un om foarte deosebit, în fapt însă, oricare ar fi puterea imaginației sau judecății tale, rămâi tot om, cu toate defectele și slăbiciunile ce sunt legate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
plata votului primit, dar nu ies pe dealuri cu sapa să muncească ogoarele lăsate pârloagă, chiar acestora și altora le va fi și mai utilă întreprinderea. Îmbătrânirea populației României, ca și prelungirea vârstei de ieșire la pensie, dar mai ales depărtarea descendenților de bătrâni sunt realități care înseamnă programe de protecție socială la care este chemat să participe nu doar Statul și factorii săi de resort, ci mult mai mulți, noi și întreaga societate civilă. Organizațiile non-guvernamentale care vor proba « cine
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ți aduce o cană cu apă, așa cum am pomenit în copilărie, la oraș, la bloc mai ales, devii un necunoscut, de foarte multe ori chiar și pentru ai tăi, mai ales azi cu ocupațiile lor de tot felul, cu depărtarea de casă, cu circulația alambicată sau dacă locuința lor este doar o cameră-două, e greu să te vadă toată ziua bolnav, văitându-te, culcat numai în pat, devii tu însuți un nemulțumit, dar mite cei de lângă tine care nu mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
devreme-i acum Vorbe mari eu nu pot să-ți spun Dar de când te cunosc Sper că ai înțeles Viața mea are un alt sens. Tu ești zbor spre înălțime, Eu copac urcând spre tine; Tu ești stea lucind în depărtări Eu vreau să fiu leagănul tău În albastre zări. Nu-ți spun, te iubesc Poate ai un alt drum Vorbe mari eu nu pot să-ți spun Tu ești visul frumos Ce mi-a dat liniștea Și nicicând, nu te
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu pot să n-o plasez în cadrul natural unde se află amplasată în frumoasa noastră țară. Comuna Călugăreni de Prahova se află în zona Dealului Mare, limitrof cu Buzău, în etaj, la cota 609 m., de unde se vede până-n depărtare, de pe Ciotea-Istrița, luminosul multicolor al viilor, pădurilor, pășunilor, câmpiilor. Casele sunt pe doi versanți, răspândite ca pe bolta cerească când se aprind luminile seara. Toate casele sunt împrejmuite de grădini cu pomi fructiferi, viță de vie, flori de toate anotimpurile
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
interesează și iar se face seară. Vă trimit și câteva poezii din amintirile cu care îmi trece timpul și mulțumirile mele pentru munca dvs. și bunăvoința că prin ceea ce faceți îmi prelungiți viața. Este atât de plăcut să primești din depărtare o sărutare, de-mi simt de fiecare dată obrazul cald, mai ales când gestul vine și de la I.N.O. Sănătatea nu o putem cumpăra, bătrânețea este tare grea și mai ales când te lupți și cu singurătatea. Dar dumneavoastră, fiind
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
i-am cunoscut, ce poate face timpul și viața dintr-o ființă de om. Citesc scrisorile colegiale și prietenești, scrise cu căldură, cu dragoste, și mă întreb - ce-i viața pe pământ? Și pentru că printr-un mic articol al meu, depărtarea îi face pe oameni prieteni, cu gânduri fiecare despre el și lumea în care trăim, mă destăinui celor care mă cred, în propria-mi intimitate. Dacă eu m-am sculat - că în general în camera mea suntem trei persoane, Paula
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sub nici o formă nu-ți poți face prietene apropiate cărora să te destăinui cu toate necazurile tale sufletești. Acum mi-au rămas cititorii. Cei mai fideli îmi sunteți dvs. trecuți prin filiera acestor stări sufletești, care vă simt chiar de la depărtare atât de aproape și sunt fericită că am cui să scriu și la cine să mă gândesc. Vă văd și vă simt că sunteți la ușă, dar îmi duc viața cu dorul și părerile mele pe care mi le descarc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
din scule de bumbac, spălau cuverturile, preșurile, cine le aveau, că fusese războiul de 1916 și în lumea satului erau mulți foarte săraci. Dacă vii de la Mizil și cobori pe văi, apoi urci dealul și privești este o minunăție, dar depărtarea nu-i ocrotitoare. Când ne duceau părinții și pe noi copiii la Mizil - numai la târg de Sfântul Petru - vai de picioruțele noastre era, că ne duceau desculți pe jos, și ne uitam la biata măicuță cum scotea ea batistioara
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fetele se zbenguiau și nu prea știau ce-avea să însemne în viața lor ultima lor întâlnire cu omul care le era tată, eu și Mitică, frate-meu, ne pârpâleam ca pe plită și tot priveam spre Gura Humorului, în depărtare, pe șoseaua mare... Când, ce să vezi? Aproape de-amiază, când ni se lungiseră ochii de-atâta uitat și când fetele, săracele, luându-se cu joaca, uitaseră să ne tot toace la cap cu întrebările: "da, când vine tata?, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ca și ție, iar el turna motorină dintr-o cutie de conservă pe gaura din care deșurubase furtunul, mut și surd la tot ce se punea la cale pe seama lui. Înșuruba furtunul la loc și pornea polizorul ținându-l la depărtare și Într-o parte, Încercând să se ferească de perdeaua de stropi de motorină Împroșcați o dată cu jalea isterică, pornită cu suflu reînnoit. Porția de motorină dregea Într-adevăr glasul polizorului și-i sporea viteza de turație, pulverizându-se și Îmbibându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
da mâna să le stric aranjamentele, nu pentru asta am venit eu aici. II Trecusem de multe ori pe-acolo. Știam chiar de-a fir-a-păr așezările acelea scurse din Platforma Industrială, prelinse peste marginile ei risipite pe câmpuri la mari depărtări. Lucrasem prin câteva fabrici, Într-o vreme stătusem cu chirie prin cartier, ani În șir colindasem Împrejurimile mânat de tot felul de treburi de zi cu zi care nu-mi prea lăsau răgazul să mă gândesc și să-mi amintesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la noi, așteptând să ne Încingem până am fi făcut zob tot de pe-acolo, și până să apuce Laur să se așeze la loc pe scaun, apăru și chelnerița. Ne fixa acuzator cu ochii ei de bufniță de la oarecare depărtare, pe jumătate Întoarsă spre ușă, gata să iasă și să cheme numaidecât pe cine i-o face ordine aici. Dintr-un pas Andrei a fost lângă ea și o cuprinse protector cu mâna pe după umeri și vă plătim, domniță, acuma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la fugă cu strigătul ăla În urechi, precedat de șuierul Împușcăturilor. Probabil că ala cu șurubelnița În spate nu omorâse Încă pe nimeni, dacă nu fusese În stare să ne nimerească pe nici unul trăgând la grămadă de la vreo zece metri depărtare. Am făcut la dreapta după primul colț și după câteva sute de metri tot la dreapta, cu Hansi la trei metri În fața unui pluton compact Încheiat de Pepino, mmmââomoarăm. Aproape o jumătate de oră am fugit cu moartea-n spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
percep aceste priveliști ca pe niște ispite conținându-și pedepsele În ele Însele. Peste tot pe unde trec, oamenii fac din viața lor o mizerie și un dezastru, fiecare poartă pe chip propria-i nenorocire, reproducând și Împroșcând la mari depărtări nenorocirea celorlalți. Plictisul, durerea, nenorocul, istovirea, sila și frica de viață, sila și frica de moarte, toate pulsează pe chipuri Într-o infinitate de măști și sub o aură de cataclisme, frustrări și zădărnicii, care ajung să mă fascineze și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
făcu într-o agitație de nedescris. ... Doar o lună de zile s-a scurs, de când îngroziți de raidurile anglo-americane, care ajunseseră și prin Banat, și, directorul Seminarului a obținut de la Autorități, mutarea noastră la Pesac, o comună la vreun ceas depărtare cu trenul de Timișoara. Un sat mare, de gospodari înstăriți, cu români și „șvabi”, nemți bănățeni, deopotrivă ca număr, care munceau și trăiau în bună înțelegere. Dar, la nici o săptămână, într-un miez dee noapte, un bombardament asupra orașului de pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
stelelor, se mai auzi o vreme doar ecoul cântecului lor, vălurind... apoi, tăcerea se lăsă peste tot întinsul... Peste tot se așternu o liniște deasă, că-ți puteai asculta bătăile inimii... doar greierii mai țârâiau tremurat. În liniștea nopții, din depărtare se auzi un găgăit ascuțit apropiindu-se din ce în ce. Un cârd de gâște sălbatice acoperea cerul de deasupra, alunecând către miazăzi pentru iernat. „ Asta înseamnă că a venit vremea toamnei..!”, murmură careva mai mult șoptit. După o vreme
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o cruce neagră, care-și desfăcea și-și închidea brațele, apoi trase după dânsul, cele două șiruri în afara lunii, pe cerul întunecat. Toți schimbară priviri mute între ei, și stăpânindu-și bătăile inimii, le ascultară țipătul cum se pierdea în depărtare până ce nu mai rămase în ureche decât amintirea țipătului lor ascuțit. „ S-au dus !”, rupse cineva tăcerea, cu glasul tremurat. După berze... s-au dus și ele !”, continuă acelaș glas, gândindu-se, poate, la ei, la soarta lor, la viața
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în glas Ce mai știm noi despre ei !.. După atâta amar de vreme.. aproape că am uitat tot.. tot.. Îți vine să renunți.. Și totuși.. și totuși trebuie s-o faci, deși timpul cu puterea sa tiranică a așternut atâta depărtare.. A dori să-ți deschizi inima, să-ți dezvălui gândurile în amintirea unor ani străluciți.. este un vis pentru oricare dintre noi, elevii de atunci.. Simți niște porniri lăuntrice, adânci, năvalnice.. dar, te înspăimântă gândul.. „Oare, ce mai știu.. oare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de productie prezenți la adunarea generală. Hotărîrile se iau prin vot deschis și se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele cooperativei și membrii prezidiului adunării. În cazul cînd adunarea generală, din motive bine justificate (lipsa de spațiu pentru adunare, depărtarea prea mare a fermelor, brigăzilor și sectoarelor față de locul de adunare etc.) nu se poate ține cu toți membrii cooperativei agricole de productie participanți la muncă, se va constitui cu împuterniciți, aleși dintre membri, în proporția ce se va stabili
STATUTUL din 28 septembrie 1977 cooperativei agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126860_a_128189]