6,056 matches
-
complexul de clădiri a fost preluat de facultatea de agronomie a Universității din Iași. Ultima clădire a fost construită în perioada interbelică, amplasată perpendicular străzii Sfatul Țării, cu arhitectura în spirit neoromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu fațada laterală, are o compoziție simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streașină o friză dintr-o bordură în zigzag. Complexul de clădiri
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
pentru lecții și ateliere pentru instruirea prin muncă. Interioarele au păstrat carurile din ceramo-plastică, cu care sunt pavate culoarele. Una dintre săli, și anume cea în care s-a aflat inițial Muzeul de meșteșuguri, a păstrat decorația plastică din stucaturi. Fațada principală este realizată în stil eclectic în baza arhitecturii clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roșie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
drept „primăria veche”) și o serie de clădiri cu destinație militară. În 1744 a început construirea în colțul de nord-vest al pieței o casă pentru comandantul militar, contele Soro. În 1746-1747, la sud de casă, pe locul corpului cu actuala fațadă principală a cazinoului se mai afla Moscheea Silahdarului, ulterior demolată. În 1754 începe extinderea casei spre sud, pe locul moscheii, construcție terminată în 1758. Până în 1775 construcția este completată, situația fiind reflectată pe planul orașului din 1788. Inițial clădirea avea
Cazinoul Militar din Timișoara () [Corola-website/Science/336832_a_338161]
-
fost amplasate două tunuri de tip „Reșița”, de calibru 75 mm, la care s-a renunțat după reamenajarea pieței în 2015. Stilul clădirii este cel al barocului târziu. Semnificativi sunt pilaștrii cu margini dublate în stil corintic și ornamentele de pe fațadă. Colțul din nord-estul clădirii este rotunjit, element rococo. La etaj cazinoul dispune de o sală de bal, unde se țineau balurile ofițerilor — activitate importantă în epocă în viața socială a orașului. În perioada când cazinoul a fost administrat de Iuliu
Cazinoul Militar din Timișoara () [Corola-website/Science/336832_a_338161]
-
XIX-lea. În 1940, era în proprietatea aristocratei Pelaghia Ciorbă. Arhitectura clădirii era soluționată în stil clasicist. Casa era amplasată la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter pe un demisol înalt în direcția căderii reliefului, cu fațadele aliniate la liniile roșii ale străzilor. Fațada orientată spre strada 31 August avea cinci axe, fațada orientată spre strada Ismail - trei axe, toate goluri de ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat spre intersecția străzilor, printr-un portic angajat
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
aristocratei Pelaghia Ciorbă. Arhitectura clădirii era soluționată în stil clasicist. Casa era amplasată la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter pe un demisol înalt în direcția căderii reliefului, cu fațadele aliniate la liniile roșii ale străzilor. Fațada orientată spre strada 31 August avea cinci axe, fațada orientată spre strada Ismail - trei axe, toate goluri de ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat spre intersecția străzilor, printr-un portic angajat, dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
clasicist. Casa era amplasată la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter pe un demisol înalt în direcția căderii reliefului, cu fațadele aliniate la liniile roșii ale străzilor. Fațada orientată spre strada 31 August avea cinci axe, fațada orientată spre strada Ismail - trei axe, toate goluri de ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat spre intersecția străzilor, printr-un portic angajat, dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică era specifică stilului clasicist: cornișă cu muluri și denticule
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat spre intersecția străzilor, printr-un portic angajat, dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică era specifică stilului clasicist: cornișă cu muluri și denticule friză netedă, ancadramente c-plintă la ferestrele rectangulare. La fațada posterioară era o galerie deschisă. Sub casă se afla un demisol înalt. Clădirea, împreună cu beciurile, a fost demolată ilegal în primăvara anului 2014 de către proprietarii actuali care se angajaseră să restaureze monumentul.
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
a permis să funcționeze până în anii 1950. În epoca sovietică, clădirea morii a fost utilizată drept depozit. Moara este o clădire masivă, în patru niveluri, ridicată pe un plan rectangular. Aripa laterală aliniată cu latura alungită străzii este mai joasă. Fațada principală a clădirii conține un rezalit central, prin care are loc intrarea, evidențiată în partea superioară a edificiului printr-un etaj de mansardă, acoperit în două pante. Parterul, construit în piatră de carieră, nu conține detalii decorative, paramentul având goluri
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
un etaj de mansardă, acoperit în două pante. Parterul, construit în piatră de carieră, nu conține detalii decorative, paramentul având goluri rectangulare de ferestre și uși, buiandrugii cărora sunt alcătuiți din bolțari cu alternarea cărămizilor și pietrelor albe de carieră. Fațadele părții superioare a clădirii au un aspect pitoresc grație combinației contrastante dintre cărămida roșie și piatra albă de carieră, utilizată pentru a evidenția structura și detaliile arhitectonice. Cu piatră albă sunt marcată colțurile clădirii, ancadramentele și bolțarii ferestrelor circulare, în
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
Acesta a solicitat o nouă autorizație de construcție, motivând prin necesitatea reabilitării clădirii. Autorizația de construcție, nr. 985/05.07.2012, prevedea „lucrări de restaurații, reparații generale, modificări interioare și exterioare prin consolidări, extinderea casei scării și extinderea clădirii pe fațada posterioară cu 3,85 metri în scopul reîntregirii fațadelor în mod unitar, cu păstrarea arhitecturii existente, amenajare de mansardă în podul existent cu păstrarea cotei existente la cornișă și păstrarea caracterului arhitectural existent, refuncționalizare și recompartimentare parțială a clădirii la
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
prin necesitatea reabilitării clădirii. Autorizația de construcție, nr. 985/05.07.2012, prevedea „lucrări de restaurații, reparații generale, modificări interioare și exterioare prin consolidări, extinderea casei scării și extinderea clădirii pe fațada posterioară cu 3,85 metri în scopul reîntregirii fațadelor în mod unitar, cu păstrarea arhitecturii existente, amenajare de mansardă în podul existent cu păstrarea cotei existente la cornișă și păstrarea caracterului arhitectural existent, refuncționalizare și recompartimentare parțială a clădirii la subsol, parter și mansardă și amenajarea unui bazin la
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
fost edificate și continuă să-și mențină destinațiile inițiale răspunzînd exigențelor actuale. Lutfi Shechi Sait, in traditia marilor arhitecti (cum ar fi Le Corbusier, Frank Lloyd Wright) este preocupat de proiecte sub toate aspectele: funcțional, esthetic, intregare în urbanism, planul, fațadele, cât și interioarele. Un exemplu este hotelului Delta (1967) care are o arhitectură modernă pentru timpurile de atunci și a căror interioare concepute de Lutfi sunt minunate și rezistă și astăzi. Pe arhitectul artist Lutfi Sefchi Sait îl caracteriza pasiunea
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
Câteva realizări notabile ale arhitectului Lutfi Sefchi Sait în Români sunt : Un hotel bine cotat printre hotelurile de pe țărmul Marii Negre. Parter +10 Nivele, structura beton armat și cofraj glisant. Colaboratori: Ing.Guter Constantin Trăsătură interesantă de arhitectură: unghiuri rotunjite la fațada într-o perioada a dominantei unghiului drept Unul din primele hoteluri construite pe litoralul Marii Negre la Mamia, urmă să devină o clădire emblem. Hotelul amplasat pe malul Dunării, constituie un cap de perspectiva al falezei orașului. Parterul și mezzaninul, crează
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
arhitect Irina Rosetti Clădirea Gării Tulcea proiectată și realizată de arhitecta Irina Rosetti poate fi considerată ca un "produs al școlii de arhitectură aflată în perioada de 'răzvratire'. Clădirea este frumos proporționată atat în plan cât și volumetric. Cele trei fațade rezultate simbolizează profilul unei ambarcațiuni. Clădirea acestei gări reprezintă un obiect arhitectural cu o anumită conotație și simbolistică". În România Irina Rosetti a fost arcitect autor și co-autor și a altor proiecte dintre care cele mai importante sunt: Gara Reșița
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
calota semisferică este decorată cu 24 de caneluri concave radiale în jurul cheii cupolei. Iwanurile s-au născut în lumea iraniană cu mult înainte de venirea Islamului, probabil, sub dinastiasasanizilor. Este vorba un coridor boltit (sau un portic mare arcuit), cu o fațadă dreptunghiulară deschisă printr-un arc mare. Piștakul este, de asemenea, un element provenind din Iran. Este vorba de un portal în formă de arc care iese în relief din fațadă. În general, este flancat de două minarete, dar nu întotdeauna
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
un coridor boltit (sau un portic mare arcuit), cu o fațadă dreptunghiulară deschisă printr-un arc mare. Piștakul este, de asemenea, un element provenind din Iran. Este vorba de un portal în formă de arc care iese în relief din fațadă. În general, este flancat de două minarete, dar nu întotdeauna. Sistemul de închidere a ferestrelor este un element care este tratat în diferite moduri, în lumea islamică. "Mashrabiya", un fel de garduri din lemn (sau alte materiale, de exemplu marmura
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
în scurt timp a fost reconstruit din nou. În comparație cu construcția originală, clădirea actuală a fist micșorată și decorată mai puțin, însă a menținut însemnătatea sa inițială ca loc de venerare a lui Manjusri. se află la vest de Komponchudo, cu fațada orientată spre sud. Prima clădire pe acest loc fost construită în 824 de către (781 -- 833), primul stareț al mănăstirii. Clădirea a fost reconstruită în 1634 (al unsprezecelea an al erei Kanei, după calendarul tradițional japonez) și a existat peste trei sute
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
recunoștință. În prezent, spațiul interior al Daikō-dō servește drept sală pentru ceremonii și întâlniri religioase. La 3 iunie 1987 Daikō-dō a fost declarat Patrimoniu Cultural Important. Clădirea se află în partea de nord a drumului dintre Daikō-dō și Amida-dō, cu fațada orientată spre sud. Este o reconstrucție a unei structuri mai vechi. Peste o săptămână după moartea lui Saichō în 822, împăratul Saga a ordonat construirea templului. Construcția a fost întreprinsă de către călugărul , urmașul lui Saicho și primul stareț ("zasu") al
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
unde se află statuia lui Buddha și care este accesibilă doar călugărilor. La 7 aprilie 1900 Tenpōrindō a fost declarat Patrimoniu Cultural Important. este denumirea comună a două clădiri de aceeași formă, Jōgyōdō și Hokkedō, construite una lângă alta cu fațada orientată spre sud și unite printr-o galerie acoperită. Clădirile originale au fost construite de Ennin, al treilea stareț al Enryaku-ji, în anul 851 și au fost distruse de către Oda Nobunaga în 1571. Clădirile actuale reprezintă o reconstrucție efectuată în
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
trei secții frontal. Acoperișul în stilul japonez „”, are influențe chinezești, foarte neobișnuit pentru arhitectura clădirilor Enryaku-ji. Obiectul de venerare este Buddha-Vindecătorul. La 8 februarie 1912 Ruri-dō a fost declarat Patrimoniu Cultural Important. este o clădire mică, situată în fața Ninaidō cu fațada orientată spre sud. Obiectul de venerare este statuia lui . Denumirea Tsubaki-dō, adică „Sala cameliilor”, provine de la o legendă veche, potrivit cărea prințul Shōtoku, în timpul călătoriei la muntele Hiei, ar fi înfipt în pământ toiagul său, făcut din copac de camelie
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
în două etape pe parcursul secolului al XVIII-lea. Înălțarea noii biserici a început în 1703 după planurile noi realizate de Christoph Dientzenhofer; prima clădire construită a fost Capela Sf. Barbara, care a servit ca loc de oficiere al sfintelor liturghii. Fațada de vest, corul, capelele Sf. Barbara și Sf. Ana au fost construite între anii 1703 și 1711. Noile planuri ale lui Dientzenhofer au implicat un sistem geometric complicat de cilindri interconectați cu o cupolă centrală deasupra transeptului. Naosul masiv cu
Biserica Sfântul Nicolae din Malá Strana () [Corola-website/Science/335897_a_337226]
-
acoperiș ascuțit și o platformă de observație și a eliminat ceasul adăugat la începutul secolului al XIX-lea. Au fost refăcute decorațiunile distruse, precum și poarta de trecere. În turn a funcționat în perioada 1905-1911 o capelă în stil Art Nouveau. Fațada este decorată cu statui ale regilor Boemiei și steme ale țărilor în care au domnit. În partea stângă a fațadei de est este reprezentat împăratul Carol al IV-lea (1346-1378), înconjurat de însemne ale imperiului, Luxemburgului și Boemiei. În partea
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
refăcute decorațiunile distruse, precum și poarta de trecere. În turn a funcționat în perioada 1905-1911 o capelă în stil Art Nouveau. Fațada este decorată cu statui ale regilor Boemiei și steme ale țărilor în care au domnit. În partea stângă a fațadei de est este reprezentat împăratul Carol al IV-lea (1346-1378), înconjurat de însemne ale imperiului, Luxemburgului și Boemiei. În partea dreaptă a fațadei de est se află regele Ottokar al II-lea (1253-1278), înconjurat de stemele Boemiei, Austriei, Moraviei și
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
cu statui ale regilor Boemiei și steme ale țărilor în care au domnit. În partea stângă a fațadei de est este reprezentat împăratul Carol al IV-lea (1346-1378), înconjurat de însemne ale imperiului, Luxemburgului și Boemiei. În partea dreaptă a fațadei de est se află regele Ottokar al II-lea (1253-1278), înconjurat de stemele Boemiei, Austriei, Moraviei și Stiriei. În partea stângă a fațadei de vest este reprezentat George de Poděbrady (1458-1471), înconjurat de stemele Boemiei, Sileziei, Moraviei și Luzaciei. În
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]