6,349 matches
-
lui Wittgenstein poate să aibă o nedumerire. Pe de o parte, autorul afirmă că folosirea expresiilor limbajului în viața de fiecare zi este în ordine și că această folosire va trebui să constituie baza clarificărilor pe care le oferă cercetarea filozofică. Jocurile de limbaj, pe care le imaginează Wittgenstein, au menirea să o facă cât mai transparentă. Pe de altă parte, se semnalează cu insistență că multe încurcături și confuzii conceptuale, acele confuzii pe care Wittgenstein le numește de obicei „gramaticale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ele este că introspecția ar fi corolarul observației asupra lumii exterioare, cu specificarea că ceea ce știm prin introspecție despre ceea ce simțim și gândim este cert, indubitabil. Suntem tentați să credem că acea cunoaștere pe care ne-o oferă introspecția ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 283 constituie idealul cunoașterii în genere. Iar dacă obiectul cercetării psihologului îl constituie „lumea interioară“, psihologul este într-un anumit sens, ținând seama de certitudinea cunoașterii introspective, într-o poziție mai bună decât cercetătorul naturii. O
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lucru. Lucrul din cutie nu aparține, pur și simplu, jocului de limbaj; nici cel puțin ca un ceva; căci cutia ar putea să fie și goală. [Ă] Asta înseamnă: Dacă construim gramatica expresiei senzației după modelul «obiectului și desemnării», ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 285 atunci obiectul nu mai este luat în considerație deoarece este irelevant.“38 Prin această splendidă alegorie, ideea limbajului privat este prezentată și, în același timp, respinsă, ca ceva ce nu poate fi gândit. Expresiile unui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
afirmă că ele nu sunt „un ceva“, dar nici „nimic“. Nu sunt „un ceva“ în sensul că despre ele nu se poate enunța nimic. Dacă ne uităm mai bine, vedem că rolul expresiilor despre ceea ce simțim este cu totul ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 287 altul decât cel al expresiilor descriptive ale limbajului. Despre ceea ce simțim nu putem ști ceva așa cum putem ști depre lumea exterioară, inclusiv despre comportarea oamenilor. „Din nou, când spun, în sens metafizic, «Trebuie întotdeauna să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
43 Afirmația că senzațiile sunt doar „ale mele“ spune doar în aparență ceva. Ea are tot atât de puțin sens ca și afirmația că „știm“ ceva despre experiențele noastre subiective: „Propoziția «Senzațiile sunt private.» este comparabilă cu: «Pasiența o facem singuri.».“ (Cercetări filozofice, § 248.) Ceea ce nu înseamnă că nu ar exista contexte în care o propoziție de acest gen poate să aibă o folosire. În afara unor asemenea contexte, ea este însă o propoziție gramaticală. Propoziții gramaticale formulează uneori filozofii, nu și oamenii în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
există, de exemplu, durere fără comportarea caracteristică durerii?» - Înseamnă asta: se poate spune doar despre omul viu și despre ceea ce-i seamănă (se poartă asemănător) că are senzații; vede; este orb; aude; este surd; este conștient sau este inconștient.“ (Cercetări filozofice, § 281.) Expresiile noastre despre experiențe subiective nu le „descriu“ așadar, ci le „exprimă“, tot așa cum un gest, un țipăt, o expresie a feței sau un fel de a râde exprimă indiferența, frica, resemnarea sau amuzamentul. În contrast cu enunțurile descriptive, Wittgenstein caracterizează
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și îl învață exclamații și, mai târziu, propoziții. Ei îl învață pe copil o nouă comportare pentru durere. «Tu spui, așadar, că termenul „durere“ desemnează, de fapt, țipătul?» - Dimpotrivă: expresia verbală a durerii înlocuiește țipătul, și nu îl descrie.“ (Cercetări filozofice, § 244.) Expresia verbală este, ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 289 prin urmare, o „manifestare“ a durerii, la fel ca țipătul. Și anume o „manifestare“ pe care o întâlnim doar la ființele omenești.44 Există o înclinație puternică de a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
târziu, propoziții. Ei îl învață pe copil o nouă comportare pentru durere. «Tu spui, așadar, că termenul „durere“ desemnează, de fapt, țipătul?» - Dimpotrivă: expresia verbală a durerii înlocuiește țipătul, și nu îl descrie.“ (Cercetări filozofice, § 244.) Expresia verbală este, ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 289 prin urmare, o „manifestare“ a durerii, la fel ca țipătul. Și anume o „manifestare“ pe care o întâlnim doar la ființele omenești.44 Există o înclinație puternică de a presupune că atunci când vorbim despre „ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
gramaticale dintre aceste expresii când, de fapt, imaginea nu este decât un mod înșelător de a semnala aceste diferențe: „Nu este vorba de explicarea unui joc de limbaj prin experiențele noastre subiective, ci de constatarea unui joc de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 655.) O experiență subiectivă este cea a unei ființe care se comportă într-un anumit fel. Recunoașterea faptului că o anumită comportare poate ascunde ceea ce simțim sau transmite impresia că simțim ceea ce nu simțim nu schimbă lucrurile. O reușită totală
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
știu“ foarte bine ceea ce simt eu și nu pot „ști“ ce simte altul induce în eroare. De fapt, lucrurile stau tocmai invers. „Știm“ ceea ce simt alții în măsura în care comportarea lor ne este bine cunoscută. Dar nu „cunosc“, nu „știu“ ceea ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 291 ce simt eu, ci simt pur și simplu. Este un nonsens să se spună că trebuie să-mi cunosc reacțiile comportamentale pentru a afla ce simt. Cuvintele a ști, a cunoaște, în folosirea lor primară
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
căci despre mine nu se poate spune că le-am învățat. Eu le am. Asta este corect: are sens să se spună despre alții că ei se îndoiesc că am dureri; dar nu să se spună despre mine însumi.“ (Cercetări filozofice, § 246.) Distincția dintre ceea ce este public accesibil și ceea ce este privat, dintre fapte și experiențe subiective, se exprimă în distincția de natură conceptuală („gramaticală“) dintre enunțuri care descriu fapte și expresii ale limbajului, care sunt manifestări a ceea ce noi resimțim
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
concluzii greșite cu privire la ceea ce simt și gândesc oamenii. De multe ori senzațiile și sentimentele sunt însă „scrise“ în comportare. Jocurile de limbaj care arată că relația dintre comportare și experiența subiectivă este o relație internă reprezintă o contribuție la „înțelegerea filozofică“. Obiectivul și subiectivul nu pot fi despărțite. Ele nu reprezintă două lumi diferite, între care ar exista doar relații ce țin de domeniul cercetării empirice. „Paralelă înșelătoare: psihologia tratează despre procese în sfera psihicului, ca fizica în cea a fizicului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
același sens obiectele psihologiei cum sunt mișcările corpurilor, fenomenele electrice etc. obiecte ale fizicii. Aceasta o poți vedea din faptul că fizicianul vede aceste fenomene, le aude, reflectează asupra lor, ni le comunică, iar psihologul observă manifestările (comportarea) subiectului.“ (Cercetări filozofice, § 571.) La capătul acestor considerații, „vedem mai bine“ că între afirmația potrivit căreia folosirea curentă a expresiilor limbajului comun este în ordine și constatarea că reflecția asupra exprimărilor noastre curente poate genera confuzii ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 293
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
observă manifestările (comportarea) subiectului.“ (Cercetări filozofice, § 571.) La capătul acestor considerații, „vedem mai bine“ că între afirmația potrivit căreia folosirea curentă a expresiilor limbajului comun este în ordine și constatarea că reflecția asupra exprimărilor noastre curente poate genera confuzii ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 293 conceptuale nu există o tensiune, o contradicție. Învățăm cu toții să dăm semnificație exprimărilor semenilor noștri cu privire la ceea ce simt ei, tot așa cum învățăm să dăm semnificație varietății manifestărilor lor comportamentale nonverbale. Atunci când „reflectăm“, când „filozofăm“, vom
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prin imaginarea unor situații în care relația dintre folosirea expresiilor limbajului, pe de o parte, activitățile oamenilor și particularitățile fiecărei situații în care sunt ele folosite, pe de altă parte, devine mai transparentă, a stat de aceea în centrul exercițiului filozofic al gândirii sale. Din această perspectivă, putem conferi un plus de sens și unor exprimări care revin în însemnările sale: „Noi ne luptăm cu limba. Suntem în luptă cu limba.“ 4. Admirat, nu și urmat Dezvoltările de mai sus și-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
putem conferi un plus de sens și unor exprimări care revin în însemnările sale: „Noi ne luptăm cu limba. Suntem în luptă cu limba.“ 4. Admirat, nu și urmat Dezvoltările de mai sus și-au propus să înfățișeze o practică filozofică cu totul singulară. Wittgenstein a bănuit că acea orientare pe care s-a străduit să o dea cercetării 294 GÂNDITORUL SINGURATIC filozofice are puține șanse să fie bine înțeleasă, și cu atât mai puțin urmată, cu deosebire de profesioniștii domeniului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu limba.“ 4. Admirat, nu și urmat Dezvoltările de mai sus și-au propus să înfățișeze o practică filozofică cu totul singulară. Wittgenstein a bănuit că acea orientare pe care s-a străduit să o dea cercetării 294 GÂNDITORUL SINGURATIC filozofice are puține șanse să fie bine înțeleasă, și cu atât mai puțin urmată, cu deosebire de profesioniștii domeniului. Astăzi, la mai mult de o jumătate de secol de la dispariția autorului Cercetărilor, se poate spune că această bănuială a fost confirmată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu atât mai puțin urmată, cu deosebire de profesioniștii domeniului. Astăzi, la mai mult de o jumătate de secol de la dispariția autorului Cercetărilor, se poate spune că această bănuială a fost confirmată. Modul în care a văzut Wittgenstein obiectivele activității filozofice, precum și căile pe care a încercat să le înfăptuiască sunt tot atât de puțin apropiate de establishment-ul filozofic din zilele noastre ca și de cel din epoca sa. S-ar putea presupune că în filozofia academică s-a manifestat și se
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de secol de la dispariția autorului Cercetărilor, se poate spune că această bănuială a fost confirmată. Modul în care a văzut Wittgenstein obiectivele activității filozofice, precum și căile pe care a încercat să le înfăptuiască sunt tot atât de puțin apropiate de establishment-ul filozofic din zilele noastre ca și de cel din epoca sa. S-ar putea presupune că în filozofia academică s-a manifestat și se manifestă o opoziție față de anumite idei formulate de către Wittgenstein. Ceea ce distinge gândirea lui Wittgenstein de cea a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se manifestă o opoziție față de anumite idei formulate de către Wittgenstein. Ceea ce distinge gândirea lui Wittgenstein de cea a profesionistului tipic al filozofiei, îndeosebi din țările de limbă engleză, este însă ceva mai fundamental. Opoziția privește chiar obiectivele urmărite prin cercetarea filozofică, modul cum este practicată această cercetare. Într-o optică larg răspândită, o contribuție importantă în filozofie care nu-și găsește expresia în teze și argumente nu poate fi nici măcar gândită. Tendința de a citi texte filozofice căutând în ele în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
obiectivele urmărite prin cercetarea filozofică, modul cum este practicată această cercetare. Într-o optică larg răspândită, o contribuție importantă în filozofie care nu-și găsește expresia în teze și argumente nu poate fi nici măcar gândită. Tendința de a citi texte filozofice căutând în ele în primul rând poziții teoretice pare să fie spontană și irezistibilă pentru toți cei formați la acea școală pe care o reprezintă studiul operei marilor gânditori ai trecutului. Cei care au beneficiat de o educație filozofică standard
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
texte filozofice căutând în ele în primul rând poziții teoretice pare să fie spontană și irezistibilă pentru toți cei formați la acea școală pe care o reprezintă studiul operei marilor gânditori ai trecutului. Cei care au beneficiat de o educație filozofică standard vor avea impresia că înțeleg un text abia atunci când reușesc să identifice în el anumite concepte conducătoare și elaborări teoretice. Îmi aduc aminte că acum două decenii, când citeam și discutam într-un mic grup Caietul albastru și Caietul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că am reușit. Modul cum reacționează și astăzi mulți filozofi cu o reputație bine consolidată arată că o asemenea raportare nu ar trebui să fie atribuită doar handicapurilor celor care nu au beneficiat de o bună formare. Este vorba ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 295 mai degrabă de așteptări tipice ale celor care se îndeletnicesc în mod profesional cu filozofia. Nu trebuie, așadar, să ne mirăm că mulți filozofi s-au străduit să stabilească ce anume teorii a formulat Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sale târzii sunt nesistematice în stil nu înseamnă că ele sunt nesistematice în conținut. Atât în opera sa «timpurie», cât și în cea «târzie», Wittgenstein expune anumite teze cheie, ce pot fi identificate, susținute și explicate ca orice altă teorie filozofică.“50 Dacă acceptăm că Wittgenstein a propus, chiar dacă nu într-un mod explicit, anumite teorii, atunci va trebui să concepem că sunt posibile mai multe lecturi ale textelor sale. Orice expunere a ideilor și argumentelor lui Wittgenstein ar trebui, de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
multe lecturi ale textelor sale. Orice expunere a ideilor și argumentelor lui Wittgenstein ar trebui, de aceea, să fie precedată de observația „așa cum îl înțeleg eu, Wittgenstein vrea să spună căă“51. Ce anume alternative a propus Wittgenstein față de poziții filozofice consacrate poate să fie, prin urmare, obiect de dispută, dar nu și faptul că el a formulat asemenea alternative. Deosebit de radicală, din acest punct de vedere, este poziția pe care a adoptat-o unul dintre cei mai cunoscuți cercetători germani
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]