8,564 matches
-
altfel, Ion Minulescu moare în aprilie 1944, în urma bombardamentelor aviației americane asupra Bucureștiului. Ion Pillat îl urmează în neființă în primăvara anului următor. Poezia sa rămâne sub influența artei clasice și a celei populare. De altminteri, publicase o culegere de folclor în 1942 (Dor cu dor). Publică, de asemenea, traduceri din lirica germană. Volumul său Umbra timpului (1940) strânge poezii din perioada anterioară (1934-1939), texte în stil clasic redactate pe tema trecerii timpului (Panta rhei, Cântec de vremelnicie). Nici volumul Împlinire
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a avut totuși o consecință de altă natură: G. Niculescu-Varone n-a mai făcut în continuare ceea ce făcea (literatură de vulgarizare) și s-a angajat pe calea specializării, devenind, începînd din anii ’30, unul din cei mai harnici cercetători ai folclorului romînesc. Renunțarea definitivă la scris e un act rar, la fel, sau mai rar, ca apariția unei capodopere. Mai ales la noi! Totuși au fost cîteva cazuri, dar nici unul răsunător ca, la francezi, acela al lui Rimbaud. Unul este C.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la noi! Totuși au fost cîteva cazuri, dar nici unul răsunător ca, la francezi, acela al lui Rimbaud. Unul este C.A. Rosetti, care, după întoarcerea din exil, a încetat de a mai scrie versuri. Altul e poetul și culegătorul de folclor I. C. Fundescu, dar abia în ultimul deceniu al vieții. Al treilea și cel mai interesant caz e (mai exact spus, ar fi putut deveni) I. L. Caragiale. Din cauza publicului, prea puțin receptiv, autorul „Scrisorii pierdute” a vrut - se cunoaște - să se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la nimenea»”.6) O supapă pentru stările de lehamite și de exasperare, expresia a continuat să circule pînă spre sfîrșitul deceniului al patrulea, dar însoțită de fiecare dată de una sau de alta din sinonimele ei intrate mai demult în folclor: ,,Țara lui PapurăVodă!’’ și ,,Țara lui Cremene’’. ,,Ei, ce vrei? Țara lui Hübsch, țara lui Papură-Vodă!’’7) Și: ,, Socoteala aiasta (autorul se referea la un caz de cenzură - n. m.) îi foarte bună pentru țara lui Cremene, au a lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tăcere de veci, - plumb e durere de suflet uman”. într-adevăr, plumb e metafora care exprimă cel mai bine atitudinea lui Bacovia, un om apăsat de gînduri. 21. Cf. Teodor T. Burada, „Despre descîntece, farmece și vrăji”, în Opere, 3, Folclor și etnografie, Ediție critică de Viorel Cosma, Ed. Muzicală, 1978, p. 238. 22. „Ce este mai greu decît plumbul și cum se cheamă el? Nebunul”. („înțelepciunea lui Isus Sirah” 22, 15, în Biblia sau Sfînta Scriptură, ediția citată, 1988, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar fi Gabriel Garcia Marques) nu pot decât să sugereze că el a fost numai un jurnalist literar narativ în trecere. Acestă inventivitate este echilibrată de faptul că în acea epocă jurnalismul său literar se suprapune temporal cu studiile de folclor și antropologie. De exemplu, "Levee Life45", publicat în 1876, este una din puținele relatări pe care "le avem despre viața negrilor de la periferia unui oraș în perioada de după Războiul Civil. Ele formează o neprețuită consemnare de obiceiuri, datini, forme de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scriitori, jurnaliști și editori, precum și de studenți și de absolvenți de doctorat pentru cercetare. Cel mai abordat subiect era "reafirmarea valorilor naționale" (Penkower vii) și se reflecta în diverse proiecte, printre care și istoriile locale și culturale, studii etnice, culegerea folclorului și American Guide Series (Colecția Ghidurilor Americane, n. trad.) din fiecare stat al Federației. Proiectul Scriitorilor Federali a angajat o singură dată șase mii șase sute de scriitori. Rămâne de văzut cât din ceea ce au scris aceștia poate fi considerat jurnalism
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
romanciera Zora Neale Hurston este cunoscută mai ales pentru romanul Ochii lor îl urmăreau pe Dumnezeu (Their Eyes Were Watching God), publicat în 1937 și pentru un roman feminist timpuriu. Dar ea a lucrat și în cadrul Proiectului Scriitorilor Federali, culegând folclor despre negrii din Sud (era specializată în antropologie) și a scris relatări pentru Ghidul Floridei ce pot fi încadrate în jurnalismul literar. De fapt, autoarea a inclus chiar un pasaj despre muncitorii imigranți, scris inițial pentru Proiectul Scriitorilor Federali, în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unde locatarii joacă crochet, cu căsuțele "făurite din primele vise ale locuitorilor orașului" și cu "cel mai îndrăgit locuitor al orașului, cel mai mare aligator din lume", Hurston aproape evocă un realism magic, impregnat cu caracterul studiilor din propriul său folclor pe tema experienței afro-americane în Florida. Este tărâmul biblicului arbore de camfor, un tărâm al viselor și al unui aligator de proporții epice și mitologice, comparabil cu Grendel din tradiția folclorică a albilor, mai precis a anglo-saxonilor. La un anumit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hurston de a determina o societate predominant albă să încerce o subiectivitate diferită, afro-americană, ce face apel la cele mai profunde arhetipuri mitice. Venind din partea lui Hurston, acest lucru nu ar trebui să ne mire. Pe lângă munca depusă în culegerea folclorului, ea a scris și Moses, Man of the Mountain (Moise, omul muntelui, n. trad.), o adaptare folclorică afro-americană pe tema evreilor din biblie, publicată în 1939. Ceea ce încă nu știm sigur este cât anume din lucrările scrise în cadrul Proiectului Scriitorilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
limita doar la relatarea călătoriilor făcute cu automobilul. La sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea, editura Farrar și Rinehart a inițiat publicarea seriei Rivers of America (Râurile Americii) ce urma să prezinte în douăzeci și patru de volume viața și folclorul existente de-a lungul râurilor și fluviilor din America. Constance Lindsay Skinner, romancieră de origine canadiană și primul editor al seriei, declara: Această serie va avea un caracter literar, și nu istoric. Aceste cărți vor fi scrise de romancieri și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de non-ficțiunea din acea perioadă era America. După cum afirma Kazin, "Orice formă a acestui tip de literatură - ghidurile statelor și ale șoselelor scrise în perioada Administrației Progresului Muncii, reacția împotriva scepticismului și a "frivolității" devenite legendare a anilor '20, noul folclor pe jumătate sentimental, pe jumătate comercial, ce a creat sau a umflat semizei comici din trecutul regăsit, documentarea continuă a expropriaților din America - stă drept mărturie a extraordinarei autocercetări naționale" (On Native Grounds - Pe pământuri natale, n. trad. 486). Într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din America - stă drept mărturie a extraordinarei autocercetări naționale" (On Native Grounds - Pe pământuri natale, n. trad. 486). Într-adevăr, narațiunea despre râul Suwannee a lui Cecile Matschat reprezintă probabil genul de lucrare pe care Kazin îl caracteriza drept "noul folclor pe jumătate sentimental, pe jumătate comercial, ce a creat sau a umflat semizei comici din trecutul regăsit". Bineînțeles, nu tot ce s-a scris avea un merit literar, dar, așa cum nota Kazin în On Native Grounds, "Literatura aceea mai are
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
află În muzee și ele exprimă inclusiv contribuția pe care și-a adus-o la cultura și civilizația universală. Suntem pe deplin acoperiți atunci cînd afirmăm că prin cele peste 70 muzee, puncte muzeistice și colecții de artă, etnografie și folclor etc., pe care le posedă Carpații Meridionali, aceștia oferă condiții dintre cele mai favorabile pentru practicarea nu numai a drumeției montane, a turismului de tratament balneoclimateric, dar și a celui cultural. Din acest punct de vedere, pe primul loc se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
orașului și muzeul de istorie a thermelor romane de la hotelul Roman, Băuțar - muzeul școlar de istorie și etnografie, Cornea - muzeu școlar de etnografie și istorie, Cornereva - colecție muzeală școlară de etnografie, Domașnea - muzeu școlar, Marga - muzeu școlar de etnografie și folclor, Oțelul Roșu - colecție particulară de etnografie, Turnu Ruinei - satul Borlova, casa memorială Patriciu Dragalina, (județul Caraș-Severin); Moroeni - colecție sătească, Pietroșița - muzeu sătesc de etnografie și artă populară și expoziție de icoane vechi și de carte În cartierul Joseni, apoi tot
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tradiționale. Putem afirma de fapt că România este Încă posesoara unui tezaur etnografic și folcloric de mare frumusețe, sensibilitate și atractivitate - la care Carpații Meridionali se Înscriu ca parte componentă, foarte activă. Prin profilul lor de mare respirație, etnografia și folclorul nostru exprimă deopotrivă Înțelepciune și frumusețe, elemente care nu pot decît să atragă interesul turiștilor interni, dar În foarte mare măsură a celor străini, care prin contactul cu originalul și expresivul folclor românesc, rămîn puternic impresionați. Frumusețea portului popular, a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Prin profilul lor de mare respirație, etnografia și folclorul nostru exprimă deopotrivă Înțelepciune și frumusețe, elemente care nu pot decît să atragă interesul turiștilor interni, dar În foarte mare măsură a celor străini, care prin contactul cu originalul și expresivul folclor românesc, rămîn puternic impresionați. Frumusețea portului popular, a cusăturilor și țesăturilor, a arhitecturii populare, a cîntecului și dansului popular, ineditul elementelor legate de ocupațiile tradiționale, ca și frumusețea datinilor și obiceiurilor, sunt tot atîtea motivații turistice. Dacă În prelucrarea lînii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe traseele de mare circulație turistică. Acest din urmă aspect se observă mai bine din analiza repartiției pe localități a vetrelor folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de mare circulație turistică. Acest din urmă aspect se observă mai bine din analiza repartiției pe localități a vetrelor folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bine din analiza repartiției pe localități a vetrelor folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]