7,001 matches
-
-i frig sau cald. Își miros transpirația între ei acolo, dacă unul fumează și celălalt n-are țigară îi dai țigară de la tine. Tragi două fumuri... S. B.: Da, știu, așa era și la noi. Țigara era bun comun, se fuma până mirosea a filtru ars. M. M.: Mâncărica, la fel. Vă dați seama, acolo nu poate comandantul de tanc să ia să mănânce un sandwich și ăilalți trei să se uite la el. S. B.: Da, așa este, dar nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a descărcat arma. S. B.: Era un militar neinstruit, venea de la munci agricole și nu avea practica utilizării unei arme. Și așa era să fiu eu erou, dacă arma lui ar fi fost cu un metru mai spre mine. El fuma, cu arma dezasigurată atârnând la piept și cu mâna pe trăgaci. M. M.: Pregătit mai era el de luptă... S. B.: Și a tras fumând. Nici măcar nu și-a dat seama! Dumitrescu era undeva în linie cu mine, glonțul a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
eu erou, dacă arma lui ar fi fost cu un metru mai spre mine. El fuma, cu arma dezasigurată atârnând la piept și cu mâna pe trăgaci. M. M.: Pregătit mai era el de luptă... S. B.: Și a tras fumând. Nici măcar nu și-a dat seama! Dumitrescu era undeva în linie cu mine, glonțul a căzut între mine și el, și primul lucru pe care l-a făcut a fost să pună mâna pe țeava armei, care bineînțeles că ardea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aminte? Se dădeau câte două pachete și jumătate pe săptămână. M. M.: Da, zece țigări pe zi se dădeau. S. B.: Așa. Până atunci n-am primit. Eu eram fumător ocazional dar, numai ca să nu fiu trimis undeva în pauză, fumam și eu ca să fiu în gașca fumătorilor. Cine nu fuma trebuia să facă ceva în timpul fumatului (să mute țintele de exercițiu, să facă tot felul de lucruri mărunte care îi stricau pauza). Acest mic lux a deschis apetitul pentru alte
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
M. M.: Da, zece țigări pe zi se dădeau. S. B.: Așa. Până atunci n-am primit. Eu eram fumător ocazional dar, numai ca să nu fiu trimis undeva în pauză, fumam și eu ca să fiu în gașca fumătorilor. Cine nu fuma trebuia să facă ceva în timpul fumatului (să mute țintele de exercițiu, să facă tot felul de lucruri mărunte care îi stricau pauza). Acest mic lux a deschis apetitul pentru alte revendicări. Revenind la acea seară, în momentul în care s-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Televizorul nostru s-a stricat de tot. Da, di tăt, di tăt, di tăt! Așa că toată lumea se va bucura și va sări într-un picior în jurul noului televizor. Gata. Marți 30 mai 1994 - Iași M-am hotărât să nu mai fumez. La ora 11.00 am întâlnire cu o domnișoară reporteră de la „Europa Nova” pentru un interviu. În rest... Cu bursa din Anglia încă nici o veste. Așteptăm. Miercuri 31 mai 1994 - Iași Nu că aș fi așteptat ca viața mea profesională
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
frunzele pădurii, stă Zgripți, adică nemțoaica din casă, Jeni, sora Ecaterinei, care spală în continuare vase, punctând cu câte o glumă hâtră tot ce se întâmplă. Între șopron și gard, ascunsă de soare, s-a cuibărit Margot de la Pitești, care fumează non-stop Carpați fără filtru, iar pe terasa de deasupra noastră lucrează pe rând Angela Tomaselli din București și Ecaterina, când nu e hărțuită de problemele organizatorice. La mansardă s-a cuibărit Mircea de la Pitești, care nu rezistă mult acolo din cauza
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu o palidă smălțuire de lacrimă... În noaptea care a urmat, o noapte vastă cu petece întunecate, imense, de nori conturați cu înfricoșătoare precizie de o sacră lună plină, în noaptea care a urmat, am stat la fereastră mult timp, fumând dezorientat, contemplând panorama nocturnă a orașului căruia ADA i se dăruise mai bine de douăzeci de ani, obsedat de cadența necruțătoare a versurilor lui Rilke: „...Și orice lucruri cărora mă dau Devin bogate și mă cheltuiesc.” Știam că va muri
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
hotel, În pregătirea unei noi pelicule. Ca să ajung la recepție, a trebuit să mă strecor printre fantome cu aer uman, sau așa mi se păreau atunci, căci eram uluit să văd travestiți pe tocuri uriașe, cu păr artificial vopsit strident, fumând marijuana și sărutându-se În plin lobby. Camera pe care mi-o rezervase drăguțul de Jules era la etajul doi și, cum el era sensibil la modestia financiară a artiștilor care vin nu de pe Broadway, ci de dincolo de Viena, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
că Încercările mele repetate de a trage În piept fumul miraculos nu mă schimbau cu nimic: nici o reacție, zero efect! Am tras deci concluzia că eram imun la droguri. Stăpân peste viciu (mi-am zis, mândru de mine), pot să fumez, dacă vreau să fac impresie, din moment ce nu mi se Întâmplă nimic! Cu această convingere fermă, am acceptat pipa de opiu pe care am văzut că Hafiz o ținea Întinsă spre mine. Pipa (doar aparent a păcii) a fost trecută din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mai e posibilă. Furtuni spectaculoase pe mare, folosind mașinăriile de scenă ale teatrului baroc, nu ca o reconstituire de muzeu, ci cu un clin d’œil contemporan, travestiuri savuroase și quiproquouri surprinzătoare, cutremure și vulcani În erupție, sălbatici din America fumând pipa păcii cu ocupanții spanioli și francezi, totul era pentru mine ca un cadou de fantezie exuberantă și joie de vivre din partea „doctorului“ Rameau. Coregrafia plină de vervă și baroc hip-hop semnată de Blanca Li l-a contaminat și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
indescifrabilă. Adormeam prin simpla acțiune de identificare cu mecanicul locomotivei. Ființa mea era cuprinsă de o stare amețitoare de confort, Îndată ce aranjam frumos totul - pasagerii lipsiți de griji se bucură În compartimentele lor de călătoria pe care le-o ofer, fumând, schimbând zâmbete atotștiutoare, dând din cap, moțăind; chelnerii și conductorii de tren (pe care trebuia să-i plasez undeva) petrec În vagonul-restaurant; iar eu, murdar de funingine și cu ochelari de protecție, mă uit din cabina locomotivei la șinele care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
iasă pe terasă după cină“ sau „O să-mi amintesc Întotdeauna remarca făcută Într-o noapte caldă de V. V.: Este, Într-adevăr» - a observat el - «o noapte cald㻓; sau și mai stupid: „Avea obiceiul să-și aprindă țigara Înainte de a o fuma“ - toate acestea rostite cu Înflăcărare, pe un ton grav și nostalgic, care atunci ni se părea comic și inofensiv; dar acum - acum mă surprind Întrebându-mă dacă nu cumva tulburam fără să ne dăm seama un demon dușmănos și arțăgos
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nu-i spuneți; mama voastră e în pământ”. Mama lor a ajuns în pământ la 40 de ani, din cauza unui cancer operabil. Tot din cauza unui cancer de plămâni a murit și unchiul Vanea, la 62 de ani. Probabil că a fumat mult la viața lui. O viață despre care nu știu aproape nimic, dar care a fost, bănuiesc, teribilă, din moment ce unchiul a avut „șansa” să „prindă” și războiul civil, și teroarea stalinistă, și ocupația germană... Fratele cel mare și fratele cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
atacase pe Blaga ca idealist, mistic, obscurantist și decadent și că, din contră, acum descoperă în opera lui o filozofie stimulatoare, o înțelegere cosmică și mai cu seamă, cum zicea, o „mitosofie”. Mi-a plăcut. Am ieșit pe sală să fumez o țigară, dar am constatat că-mi pierdusem sau uitasem bricheta. M-am apropiat de un grup în care se fuma, ca să cer foc. În acel grup se afla Pavel Apostol, filozoful de partid, iar la un moment dat apare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o înțelegere cosmică și mai cu seamă, cum zicea, o „mitosofie”. Mi-a plăcut. Am ieșit pe sală să fumez o țigară, dar am constatat că-mi pierdusem sau uitasem bricheta. M-am apropiat de un grup în care se fuma, ca să cer foc. În acel grup se afla Pavel Apostol, filozoful de partid, iar la un moment dat apare și Miron Constantinescu, foarte revoltat de intervenția „agitatorică” (așa-zisă) a lui Wald, continuând să vorbească filozofie, dar în termeni de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sunt la tine și sper să le resimți cu toată distanța care ne separă! Am avut o noapte îngrozitoare, cu coșmaruri, cu transpirații și bătăi de inimă. Am căutat să găsesc o explicație rațională (am băut multă cafea și am fumat mult ieri seară), dar aceasta nu mă satisface. Cu toate că am încercat să-mi întreb subconștientul, în zadar, căci și el se mefiază de mine când sunt treaz. Când dorm, atunci începe să-mi facă confidențe și să mă tracaseze. E
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nou pe baricade. Da, știu că mi-am uitat șosetele albastre la tine! Știam. Și nu numai șosetele! Mi-am uitat multe lucruri la tine: memoria, de exemplu! Asta face că de trei ore îți tot scriu! Mă opresc mereu, fumez o țigară, recitesc scrisorile tale, fumez din nou o țigară, mă gândesc la tine, la tine cu mine, la mine cu tine, la noi. Îmi vine să deschid fereastra biroului, să fac fumul să iasă și să strig, să urlu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mi-am uitat șosetele albastre la tine! Știam. Și nu numai șosetele! Mi-am uitat multe lucruri la tine: memoria, de exemplu! Asta face că de trei ore îți tot scriu! Mă opresc mereu, fumez o țigară, recitesc scrisorile tale, fumez din nou o țigară, mă gândesc la tine, la tine cu mine, la mine cu tine, la noi. Îmi vine să deschid fereastra biroului, să fac fumul să iasă și să strig, să urlu, dar mă opresc la timp pentru că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
O să vedem unde mă va duce asta, dar nu mă voi înclina în fața practicilor de gangsteri: asta e sigur! Toate astea mă obosesc enorm și-mi ard adrenalina în proporții neliniștitoare: am foarte des dureri în inimă. Am reînceput să fumez, evident, de plus belle - în primul rând din cauza absenței tale, și apoi de furia de a fi fost înșelat într-un fel atât de ordinar și josnic! Visele mele cu tine sunt un amestec savant de ceva minunat, de erotism
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
tale cu insistență și pasiune, cum făceam când eram un băiețel care sugea înghețata ce se topea de căldură. Scuză-mi realismul infantil! Sunt într-adevăr neliniștit de sănătatea ta! Ce e ciudat e că am același simptom, eu care fumez 40 de țigări pe zi, și asta de 24 de ani. Tu abia ai început să te bucuri de acest viciu extraordinar și de neînlocuit. Ai grijă de tine, mon amour, îngrijește-te pentru tine și pentru mine. Mă bucur
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
praf și prin noroaie. Păi... nu prea am muncit în ultimele luni, am răspuns, făcând haz de necaz. Cred că ne vom înțelege destul de bine, mi-a mai spus șoptit la ureche. Mă duc să trag o țigară. Nu pot fuma de față cu madam Tălmaș! Nu aveam pe vremea aceea mai mult de 45 de kg. Eram subțirică, cu forme armonioase, îmbrăcată cochet. În ziua aceea specială pentru mine, eram machiată discret și purtam rochia roșie cea bună, tricotată din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a secretarei, după puțin timp. Noii șefi erau un secretar cu propaganda de la județ, un bărbat care arăta ca un domn veritabil, elegant, distins, parfumat, iar celălalt era fostul primar al orașului de unde veneam. Acesta din urmă era îmbrăcat sport, fuma într-una și avea un aer blazat de activist uns cu toate alifiile. 72 Primisem notă telefonică să scoatem toate utilajele la adunat paiele de pe câmp. Era o acțiune ordonată de primul secretar, care promisese că va controla tot județul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mirați, majoritatea au ieșit pe ușa principală. Câțiva dintre ei însă au rămas pironiți pe scaune, nevenindu-le să creadă că într-adevăr nu aveam nevoie de 127 serviciile lor. După ce și aceștia au ieșit afară pe bancă pentru a fuma o țigară, inginerul de la ferma viticolă mi-a spus zâmbitor: Nu dați și dumneavoastră o cafea? Să știți că nu am nici o legătură cu informatorii aceștia. Treceam pe aici, am văzut lume adunată și am intrat și eu crezând că
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se temea de mine și mă accepta, dar nu mă plăcea câtuși de puțin. Era convinsă că o urmăresc. Uneori se închidea în camera unde locuia cu inginera agronomă și refuza să primească pe cineva, motivând că se simte rău. Fuma mult, dar numai țigări străine. Peste puțin timp mi-a mărturisit că are un prieten englez care îi trimite pachete. Era nevoie de medic în comună și oamenii o respectau. Nu a cerut detașare, dar programul ei era cel care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]