6,469 matches
-
spre secolul XIX) - în mod diferit față de culturile catolice occidentale. Trecerea de la imaginarul medieval la cel renascentist, odată cu secolele XIII-XIV (instituțiile puterii au fost implicate și ele în schimbarea de cod), s-a realizat în centrul și vestul european pe fundalul schimbărilor socio-economice ale comunelor italiane (un model de guvernare eficientă), dar și al redescoperirii gândirii aristotelice. Contribuția inovatoare a franciscanismului (și, implicit, a reluării lui în pictură - la Giotto) a "forțat" despărțirea imaginii occidentale de canonul iconografic bizantin, precum și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de text și de imagine care îl oglindesc. Pe de altă parte, el și-a dovedit eficiența chiar în acele timpuri, dat fiind că a fost posibil ca mesajele instituțiilor puterii să mobilizeze comunități întregi în numeroase situații dramatice, pe fundalul unei memorii istorice cu multe teme recurente și al unui simbolism puternic ancorat în trecut (despre care am vorbit anterior). Sistemul de idei politice, pe care îl regăsim în textele medievale, unitar și consecvent cu sine (după cum apreciază și Vlad
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la dispoziția unei divinități a cărei judecată, proiectată eschatologic, va reface în mod indubitabil dreapta ierarhie a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate cu tonul mustrător și expresiv paremiologic din Gesta romanorum și Albinușa, din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
își află modelul creștin absolut în Cina cea de Taină [anti-modelul local, sancționat în istoriografie mai târziu, dar și în imaginarul colectiv, este dat de comportamentul lui Alexandru Lăpușneanu sau al lui Mihnea-vodă în episodul uciderii boierilor la petrecere, pe fundalul relațiilor încordate dintre instituțiile pe care aceștia le reprezentau (Pippidi 164-84)]. Sala Tronului este prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe Rege de pe tron, ci prin raportarea Marginalului la acesta, menținând cezarul acolo unde este știut că avea dreptul să stea. Schimbarea a fost mai ales de subiect și de accent, pus pe un alt personaj al lumii vechi, din fundalul tabloului, și nu de rol sau de funcție, care se mențin. Aparent, Voievodul dincolo de sala tronului (2003) nu spune altceva unei priviri grăbite. Doar că imaginea fixă din trecut prinde viață tocmai prin "demascarea" Regelui ca păcătos, văduv netrebnic sau
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin "a ști de ce știi ceea ce știi", cealaltă conformă idealului exprimat ca "recunoaștere a necunoașterii". A doua, activă la un moment dat în istoria filosofiei, anume, potrivit ilustrării de mai sus, în momentul "Socrate", va fi trecută, de istorie, în fundal, devenind, "recesivă" (folosind un cuvânt al lui Mircea Florian). Dar care este soarta acestei forme filosofice trecută în fundal? Care este rostul ei și ce șanse de reactivare mai are? Dacă a fost posibilă la un moment dat în spațiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un moment dat în istoria filosofiei, anume, potrivit ilustrării de mai sus, în momentul "Socrate", va fi trecută, de istorie, în fundal, devenind, "recesivă" (folosind un cuvânt al lui Mircea Florian). Dar care este soarta acestei forme filosofice trecută în fundal? Care este rostul ei și ce șanse de reactivare mai are? Dacă a fost posibilă la un moment dat în spațiul semnificativ al filosofiei, nu înseamnă că ea trăiește și că a trăit în toată istoria filosofiei, putând reprezenta chiar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
motivului. Dată eliberării: 1. Unitate medicală []MF S │ │ CUI..................................L.S. []Ambu. Șpec. │ │ Sediu (localitate, str., nr.)............ 2. Asigurat la CAS:....... FO/RC:..... Restituirea mă cu│ │ oblig să o fac în termen de 15 zile de la apariția motivului. Dată eliberării: Pe fundalul Formularului este tipărit cu litere mari "TABELUL ÎI" ------------ Anexă 9 la normele metodologice a fost înlocuită cu anexă din HOTĂRÂREA nr. 349 din 11 aprilie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 272 din 24 aprilie 2007, conform pct. 2 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184164_a_185493]
-
motivului. Dată eliberării: 1. Unitate medicală []MF S │ │ CUI..................................L.S. []Ambu. Șpec. │ │ Sediu (localitate, str., nr.)............ 2. Asigurat la CAS:....... FO/RC:..... Restituirea mă cu│ │ oblig să o fac în termen de 15 zile de la apariția motivului. Dată eliberării: Pe fundalul Formularului este tipărit cu litere mari "TABELUL ÎI" -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187012_a_188341]
-
înnoirilor din literatura polonă a ultimelor decenii. Scriind despre Maria Da¸browska, Czeslaw Milosz, A. Kușniewicz, Stanislaw Lem, A. Szczypiorski și O. Tokarczuk, el încearcă să desprindă câteva trăsături identitare poloneze, pe care apoi le proiectează prin sugestii comparatiste pe fundal european. În partea a doua, așezată integral sub semnul comparatismului, după ce conturează un portret al lui homo polonicus, comentatorul stăruie asupra dificultăților de traducere a prozei și poeziei polone în românește, demers pe care îl încheie cu un tablou al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
Început să le reintroducă Într-un mod mai structurat, dar mai artificial, sub forma seminariilor și a instrucției pe tema „respectului de sine”. Dar, În acest nou și artificial context, exercițiul pare un pic disperat, poate fiindcă Îi lipsește orice fundal istoric sau de misiune. Respectul de sine a ajuns să Însemne „să te simți bine despre tine”, adesea fără un scop În sine. În timp ce mama mi-a inspirat imaginația să-și ia zborul, tatal meu a fost cel care mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
redefinească concepțiile despre spațiu și timp. A Înțelege cum au răspuns europenii din generațiile anterioare provocărilor unei alte ere și de ce au ales anumite rute filosofice, economice, politice și sociale pentru a face tranziția la modernitate, ne oferă contextul și fundalul pentru a Înțelege schimbările profunde care apar astăzi, când umanitatea experimentează noi modele spațio-temporale pentru secolul ce vine. Introducerea de noi tehnologii schimbă percepția noastră asupra relațiilor spațio-temporale. Uneltele sunt o prelungire a ființei noastre. Ele sunt un mod de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai contemporană decât cea a lui Locke, aceasta se datorează poate faptului că accentul În sistemul capitalist s-a schimbat În mod substanțial În cursul timpului, de la o orientare productivă la una de consum. Teoria muncii a proprietății furniza un fundal filosofic ideal pentru o epoca În care atenția era concentrată pe munca grea, pe hărnicie, pe economie și pe acumularea de capital. Comercianții, negustorii și o burghezie În formare vedeau În teoria muncii o justificare pentru propriul comportament. Ideile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
linia moartă a vidului interior; la prima ciocnire cu obstacolul real (șeful-lepră, șleahta de "impostori și de farsori"), lipsit de sprijinul convingerilor morale, cade prompt în groapa comună a dezechilibrelor, îndoielilor, incertitudinilor și disperărilor, pradă "angoasei". II. Reacția compensatorie pe fundalul nici unui adevăr moral (decît calculul oportunist) și pe axul nici unei certitudini (și îndoiala "o pune la îndoială"!) este debusolată, arbitrară și grotesc dictatorială. Pledoaria argumentelor la scopul "salvator", propus fiind de tipul judecăților logice deduse dintr-o premiză falsă, Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
situație de criză din interiorul unei familii în care El și Ea au încetat de mult să mai trăiască unul pentru altul. Decis să oprească eroziunea sufletească, bărbatul se avîntă într-o pasiune năvalnică, pură, absolută. Piesă psihologică avînd ca fundal politic totalitarismul antedecembrist, " Mașina de vînt" e mai mult un poem dramatic al stărilor / ipostazelor între bărbat și femeie, un joc al renunțărilor, al pasiunilor și încleștărilor care nu poate sfîrși decît în derizoriu sau tragism. Autorul a ales să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Această ideea trimite cu gândul la curentul pitagoreic, unde cântecul silențios poate să se apropie sau să se identifice cu percepția armoniei cosmice: „Cine caută armonia lumii, ordinea și concordia creaturilor înalță un cântec sacru”. Aceste motive, care, în ciuda noului fundal religios, din punct de vedere conceptual, derivă din doctrina pitagoreică și neoplatonică, își vor găsi o sistematizare mai originală, mai coerentă și mai puțin fragmentară în Sf. Augustin. 2.3 Epoca sintezei: secolele IV-VI Începând cu jumătatea secolului al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
din Basarabia la rang de mitropolie etc. au produs o adevărată renaștere spirituală națională. Economia Basarabiei a urmat drumul parcurs, în general, de economia României, cu etapele sale de refacere și dezvoltare, de criză (1929-1933) și de avânt (1933-1938). Pe fundalul aplicării reformei agrare, agricultura a constituit în continuare ramura principală a economiei Basarabiei, cu o contribuție semnificativă la producția generală de cereale, de struguri, de fructe, în general; se constată o creștere a suprafețelor cultivate cu plante industriale și plante
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necesitatea procurării resurselor bănești destinate finanțării de cheltuieli publice generate de funcționarea statului, iar În ipostaza de componentă principală a finanțelor publice, acesta avea să Îndeplinească un rol major prin mijlocirea Înfăptuirii sau influențării anumitor procese socio-economice, manifestându-se pe fundalul interacțiunii proceselor din economia reală cu procese și relații de redistribuire În formă bănească a produsului intern brut pe care le exprimă impozitele. Așa cum rezultă din literatura de specialitate, opiniile cu privire la funcțiile și rolul impozitelor, În contextul celor privitoare la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
criza din anii '30 și, mai ales, după al doilea război mondial, sub influența ideilor keynesiste, sporește intervenția statului În economie și, o dată cu aceasta, crește și rolul impozitului. Concepțiile despre impozite, ca și practica din acest domeniu, sau manifestat pe fundalul mutației economice și sociale În corespondență directă cu caracteristicile mediului socio-economic, inclusiv cu cele privind funcționarea statului. În acest sens, putem distinge două etape În evoluția gândirii economice, ce vizează și problematica impozitelor, prima Înglobând concepții premoderne, Între care locul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
1750 când a apărut doctrina fiziocrată). În bună măsură, epoca mercantilismului a coincis cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri geografice, cu nașterea, pe ruinele vechilor instituții și tradiții medievale, a altora noi, de tip burghez. Pe acest fundal, apar idealuri Îndrăznețe și nonconformiste, ca setea de Îmbogățire, individualismul economic și etatismul. Cel mai de seamă reprezentant al acestei doctrine, Antoine de Montchristien - considerat de mulți „părintele” economie politice - susținea ideea unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
s-au amplificat funcțiile statului și, odată cu ele, a crescut volumul cheltuielilor publice. Astfel, volumul ridicat al cheltuielilor publice efectuate de către stat, a mărit povara fiscală, chiar dacă era cunoscut faptul că impozitele micșorau puterea de acumulare a capitalurilor. Pe acest fundal, D. Ricardo avea să afirme că: „Toate impozitele lovesc sau capitalul sau venitul. Dacă lovesc capitalul, se micșorează În mod proporțional acel fond ale cărui dimensiuni reglementează Întotdeauna gradul de dezvoltare a industriei naționale și dacă lovesc veniturile, ele sau
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la nivelul statului modern. După cum s-a conturat anterior, În concepțiile gânditorilor clasici se susținea limitarea cuantumului prelevărilor fiscale doar pentru finanțarea activităților considerate tradiționale (apărare, justiție) și evitarea celor ce puteau influența funcționarea mecanismelor pieței libere. Mutațiile survenite pe fundalul primului război mondial și crizei economice mondiale din 1929-1933 și al dezvoltării societății capitaliste industriale, confruntate cu fenomene dereglatoare de tipul crizelor, șomajului etc., au determinat reconsiderarea și amplificarea funcțiilor statului, dar și a cheltuielilor publice, respectiv a impozitelor din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economico-financiară, reprezintă o alternativă la doctrina keynesistă. Deși „paternitatea” termenului „monetarism” i se atribuie lui Karl Brunner (1868), monetarismul actual a cunoscut o transformare spectaculoasă datorită eforturilor unor cercetători remarcabili În frunte cu Milton Friedman și s-a conturat pe fundalul schimbărilor economice intervenite după anii 1960, caracterizate de prezența simultană a șomajului și inflației pornind de la anumite axiome 54, Între care una se referă la cheltuieli publice finanțate din impozite și Împrumuturi care reglează cheltuielile (investițiile) private. Una dintre axiome
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
totalitatea formelor sub care se concretizează prelevările de tipul impozitelor poate fi concepută ca un sistem ce Înglobează și concepte, principii, metode și o multitudine de elemente tehnice (materie impozabilă, cote, subiecți, surse) Între care se manifestă conexiuni apărute pe fundalul proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor 70. Totodată, este de remarcat faptul că fluxurile financiare corespunzătoare prelevărilor fiscale, prelungite prin cele de finanțare a cheltuielilor publice, provin dintr-un ansamblu numeros și variat de impozite a căror structură a evoluat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
obținere sau primită, dar și venitul În absența căruia realizarea consumului și economisirii nu este posibilă. Spre deosebire, impozitele indirecte lovesc venitul utilizat numai cu ocazia consumului și acționează În mod indirect asupra capacității contributive individuale. Ele se manifestă pe fundalul actelor economice care determină o cheltuială ce implică, de regulă, un transfer de valori, Îmbrăcând forme ale taxelor de consumație, inclusiv a taxelor vamale, etc. Folosirea altor criterii de structurare a sistemului de impozite, cum ar fi cel administrativ sau
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]