7,586 matches
-
create. Pentru a realiza acest lucru, se sprijină pe câteva procedee care nu sunt, în sine, originale, dar care par să aibă, în cadrul genului, o eficacitate deosebită. 2.1. Extrapolarea La Jules Verne, extrapolarea nu se aventura foarte departe, dincolo de fundamentele științei și de realitățile epocii. Un submarin mai greoi decât cele adevărate, dar mobilat foarte burghez, acesta este Nautilus. Un tun cu diametrul și lungimea astfel demultiplicate încât să poată adăposti un obuz-habitaclu, și eroii vernieni pornesc în călătorie spre
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în ascultare a populației, în aceste limite greu acceptabile, degradante, încălcând sub toate aspectele drepturile omului, necesita o permanentă supraveghere. Aceasta a fost asigurată de structurile Securității românești (Deletant, 2001), inițiate cu sprijin și în colaborare cu NKGB-ul, pe fundamentul vechiului serviciu de Siguranță, creat în 1938, în împrejurările istorice legate de Al Doilea Război Mondial. Nu mai există nici un fel de participare reală, activă, socială, a majorității românilor la decizii și la înfăptuirea lor (Nelson, 1980). Viața în societatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
boală severă a copilului, părinții preferă să ascundă copilului adevărul, „pentru a-l proteja”, ceea ce realizează este de fapt un sentiment de trădare, de pierdere a încrederii în părinte, pe care îl va trăi copilul. Cum încrederea în părinte este fundamentul încrederii în lumea în care trăiești, a încrederii în sine însuși, copiii mințiți sau pur și simplu considerați prea mici pentru a le comunica o situație de familie importantă, vor dezvolta un sentiment al neîncrederii în ceilalți, al singurătății și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
șef”. Această situație se datorează lipsei de specialiști în supervizare, ceea ce se însoțește cu un alt factor de risc: distorsionarea sensului conceptului de supervizare profesională. 1.10. Neurobiologia emoțiilor Construcția explicațiilor privind violența, trauma și reziliența are nevoie de un fundament în neurobiologie deoarece starea mentală a individului „se dezvoltă la interfața dintre procesele neurofiziologice și relațiile interpersonale”(Siegel, 1999, p. 21). Numeroase tulburări comportamentale ale copiilor au la bază evenimente traumatice petrecute în copilăria timpurie. Când avem de-a face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ONU), care înlocuiește Liga Națiunilor. în 1948, ONU impune Declarația Universală a Drepturilor Omului. în Preambulul acesteia, marcat de ororile conflagrației abia încheiate, Declarația stipula „recunoașterea demnității inerente și al drepturilor egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei omenirii pe fundamentul libertății, al justiției și păcii în lume”. Tot în Preambul se menționează că „toți oamenii sunt născuți liberi și egali în demnitate și drepturi. Ei sunt înzestrați cu rațiune și conștiință și trebuie să acționeze unul față de celălalt în spiritul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cu referire la eficiența reacției din prezentul individului, reziliența poate fi definită ca o capacitate a persoanei de a face față adversităților și a-și continua dezvoltarea personală. Privită la nivelul vieții, reziliența este un produs dinamic al confluenței unor fundamente pozitive timpurii cu factorii de suport din viața curentă a individului (Stroufe, Coffino, Carlson, 2010). în ceea ce privește comunitatea, preluând descrierea făcută de Kimhi și Shamai (2004), Șerban Ionescu (2008, p. 5) identifică trei direcții de definire a conceptului de reziliență comunitară
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor schimbări pozitive, mai ales când se cunosc momentele de sensibilitate sporită, precum și factorii protectivi cei mai adecvați momentului. Stroufe și colaboratorii săi (2010, p. 45) argumentează ideea că, în cazul schimbărilor pozitive, factorul care facilitează reziliența persoanei este un „fundament timpuriu pozitiv combinat cu suportul curent”. Fundamentul timpuriu se referă la experiențele și relațiile cu adulții semnificativi copilului din prima perioadă a copilăriei sale. Reziliența apare ca o capacitate de moment a individului construită prin compunerea vectorială a tuturor experiențelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunosc momentele de sensibilitate sporită, precum și factorii protectivi cei mai adecvați momentului. Stroufe și colaboratorii săi (2010, p. 45) argumentează ideea că, în cazul schimbărilor pozitive, factorul care facilitează reziliența persoanei este un „fundament timpuriu pozitiv combinat cu suportul curent”. Fundamentul timpuriu se referă la experiențele și relațiile cu adulții semnificativi copilului din prima perioadă a copilăriei sale. Reziliența apare ca o capacitate de moment a individului construită prin compunerea vectorială a tuturor experiențelor anterioare, pe fundamentul celor din copilăria timpurie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
combinat cu suportul curent”. Fundamentul timpuriu se referă la experiențele și relațiile cu adulții semnificativi copilului din prima perioadă a copilăriei sale. Reziliența apare ca o capacitate de moment a individului construită prin compunerea vectorială a tuturor experiențelor anterioare, pe fundamentul celor din copilăria timpurie. ținând seama de larga varietate de manifestare a rezilienței unei persoane, cu posibilitatea de a se dovedi rezilientă față de anumite adversități sau factori de risc, dar mai puțin rezilientă față de alții, enumerarea factorilor componenți ai rezilienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei iluzii de control asupra evenimentelor incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea că o situație intens stresantă nu afectează doar persoana, ci și familia acesteia și mai ales partenerul de viață. Este un coping centrat pe relație. Există și mecanisme de coping colective, tot așa cum există traume colective. Printre mecanismele colective
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai rezilientă decât alta. Michael Rutter susține că potențialul genetic al persoanei de a răspunde la riscurile din mediu, precum și reacțiile neurofiziologice, în bună măsură prescrise genetic, la schimbările neașteptate și întâmplătoare din mediu, ar trebui mai mult studiate, ca fundamente ale rezilienței. Așadar „supraviețuitorii” ar avea o dotare genetică specială care-i face capabili să răspundă adecvat schimbărilor. Această idee este de altfel susținută, la polul opus, al patologiei, de câteva studii care evidențiază frecvența crescută a copiilor care dezvoltă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
calde, sensibile cu nevoile copilului, el promovează încrederea copilului în adultul care-l îngrijește, încrederea în lume și sentimentul valorii de sine a copilului. încrederea în ceilalți, sentimentul că poți fi ajutat, că ești important și valoros pentru ceilalți alcătuiesc fundamentul rezilienței copilului și a unei dezvoltări adaptate. Adecvarea dintre funcționarea copilului și responsivitatea îngrijitorului influențează răspunsurile socioemoționale ale copilului, calitatea prieteniilor, nivelul altruismului și al dezvoltării morale, precum și stadiul dezvoltării cognitive și al achizițiilor școlare. Copiii cu atașament securizant au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ne-a întrebat: "Bă, voi ziceți că sunteți intelectuali? Ia, spuneți-mi, pe ce stă casa, mă?" "Păi, pe ce să stea tovarășe sergent, stă pe fundație!" Nu, mă, degeaba vă dați voi rotunzi că sunteți intelectuali! Stă pe baza fundamentului, mă!" Altădată ne spune: "Bă, am fost la București la o expoziție unde am văzut niște avioane, n-am văzut în viața mea! Cu două rânduri de aripi, extraordinar! Și cum mă uitam la avioanele astea mi-a venit o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Europa occidentală, ulterior pretutindeni) al reperelor interdependente care au stat la baza societății medievale, sub impactul schimbărilor economice, al descoperirilor (sociale și stiințifice), precum și dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, au săpat o prăpastie adâncă între cosmologie și istorie, surpând fundamentele care stăteau la baza ființării Bisericii în forma sa medievală 2. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice: latina (care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice, indiferent
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1) puterea ca rezultat al creației umane și contractul politic ca sursă supremă a puterii; 2) agnosticismul, care presupunea negarea oricărei instanțe supreme transcendente. Potrivit lui Laboa, Papa Leon XIII a propus două principii care conțineau germenul dezvoltării, ba chiar însuși fundamentul unei posibile înțelegeri: principiul libertății conștiinței religioase ca garanție a drepturilor persoanei și principiul de bun comun, ca normă de fidelitate față de stat74. I.1.2. Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic Pentru a înțelege cum defineau autoritățile ecleziastice ziarul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement XIII (1758-1769) a explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei, deoarece "clătinau fundamentul civilizației creștine"107. În timpul pontificatului Papei Grigore XVI (1831-1846), presa avea influență asupra societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care comunicarea liberă a ideilor era permisă mai multor organisme și partide, însă nu și instituției pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intelectualilor, teologia catolică de la jumătatea secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-a caracterizat prin reforma tomistă și dorința de a apăra credința față de raționalism, tradiționalism și ontologism; se urmărea aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente fuseseră puse (în parte) sub semnul îndoielii de către protestantismul liberal al lui Adolf Harnack (1851-1930), dar și de alții 134. Tot în sfera exegezei, publicația Vida de Jesús a lui Renan (1823-1892) a stârnit un scandal, deoarece nega divinitatea lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole publicate în ziare liberale influente. Unii dintre ei au abandonat atunci preoția. Sfântul Părinte a asigurat menținerea logicii doctrinare și a apărat Biserica de atacurile interne care clătinau fundamentele credinței. Din acest motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se citeau în seminarii și a preoților care au colaborat ca și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în societate; în această reașezare, presa ca de altfel toate mijloacele de comunicare socială a jucat un rol important. Poziția Bisericii față de fenomenul mass-media a fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme imediate, fără a avea un fundament teoretic foarte clar, sau un plan pe termen lung (cel puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost străbătută însă de Biserică fără anumite confruntări interioare de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
460. Această situație s-a reflectat prin apariția unor articole și trimiteri la volume apreciative la adresa Bisericii Catolice, aparținând unor protestanți germani (Friedrich Kurtius, Lorinzing von Gottingen); de asemenea, s-a publicat o întreagă serie de materiale care tratau teme fundamentele ale catolicismului european de la acea dată. Au existat numeroase articole care prezentau știri din lumea catolică; dintre acestea, cele mai multe se refereau la Vatican și la evenimentele din zona catolică de naționalitate germană. Au fost publicate date statistice cu numărul catolicilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
important, deoarece comunicarea dintre Sfântul Scaun și comunitățile catolice din întreaga lume s-a realizat și prin intermediul lor. Poziția Bisericii față de fenomenul mass-media a fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme imediate, fără a avea totuși un fundament teoretic foarte clar, sau un plan bine definit pe termen lung (cel puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). În disputa cu Statul, Sfântul Scaun a mizat pe formarea unei opinii publice favorabile folosindu-se de mijloacele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Epidemiologia CHC se schimbă în timp și spațiu, prin aplicarea intervențiilor de prevenție și tratament. Transformarea epidemiologiei cancerelor și a domeniului epidemiologiei în general, prin creșterea transparenței, colaborare interdisciplinară și aplicare strategică a noilor tehnologii, ar putea să devină un fundament științific puternic pentru translația accelerată a descoperirilor științifice în beneficii la nivel individual și populațional [157].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
străinilor care micșorează aproape întotdeauna zelul ospitalității nu l-a scăzut pe al francezilor la care vedem mai mulți străini decât oriunde în lume"282. Dar acest zel face pereche cu ușurătatea, cu un caracter efemer care-i distrug soliditatea, fundamentul și interesul. " Totul la ei este opera momentului". Ceea ce înseamnă că ospitalitatea cea mai răspândită în societatea actuală nu se bazează decât pe vorbe și pe clipă; ea nu garantează nici o legătură veritabilă, nu favorizează nici o prietenie autentică, care nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
limbajul trupului, limbaj de semne în acea vreme de libertate în care "nimeni nu domnea peste poporul Domnului." Levitul din Efraim, scrie Judith Still 333, este o povestire care se situează între starea absolută a naturii și societatea instituționalizată. Primele fundamente sociale (cu proprietatea bărbatului asupra femeii) nu sunt capabile să prezerve patima cumplită care "în furia ei pare să distrugă specia umana pe care ar trebui să o conserve", "turbare dezlănțuită și brutală", "înflăcărare avântată [...] funestă pentru oameni"334. Levitul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
induce o punere la distanță, o exclusivitate care este și excludere, a ceea ce vrea să fie insula de nepătruns și rezervată a sinelui duce la construirea intimității ca secret. Furia bătrânului atestă această angoasă a unei deposedări de ceea ce constituie fundamentul însuși al identității sale. Și totuși, în strania familiaritate care pare să existe între cei doi protagoniști (fiindcă pe lângă unele semne de conivență - și înrudirea pe care o întrețin prin aceeași dragoste -, naratorul se gândește că nu ar fi putut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]