7,151 matches
-
douăzeci de ani: soție, soră, nepoată, străină? Am văzut-o odată cum îl chinuia ținîndu-l la ușă, în ger și înjurîndu-l că nu cîștigase îndeajuns în ziua respectivă. I-am sugerat lui Roni, în răspunderea căruia intră „problemele sociale” la gazetă, să abordeze subiectul. Ezită. „îți dai seama c-ar «deranja»”. „și nici Mitulescu (redactorul șef) nu mi-ar publica o asemenea - să-i zicem - «anchetă». Știi cît e de prudent și cum reacționează cînd o anumită chestiune ar putea să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cînd o anumită chestiune ar putea să i supere pe șefi”, a adăugat el, încercînd să-mi anuleze „provocarea”. Bineînțeles, îmi dau seama că ar „deranja” și știu că M. e un „marinar de apă dulce”, dar cine, dacă nu gazeta, între primii, să abordeze astfel de subiecte? Ce rost mai au atunci teoriile din ședințe despre „grija față de om”, pe care ni le fac unii și alții, dacă închidem ochii în fața unor cazuri ca acela al bătrînului din strada Eliberării
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dat foarte puțin, poate nici a mia parte din cît mi-au dat ei. Sufletește, aparent, ceva mai mult: bucuria de a avea un copil bun la învățătură, mîndria că fiul lor a ajuns „universitar” și că scrie la o gazetă. Dar astea au fost, chiar pentru mine, inconsistente și presărate cu destule decepții. Bieții părinți n-aveau cum să știe că premiantul lor e un „copil” obosit, că alții - leneși, obraznici, lingușitori - au ajuns mai repede la „strugurele vieții”, și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în ea doar „faptul divers”. În fața tăcerii mele s-a simțit obligat să adauge: „Nu-i nevoie s-o scrii mata; scriem noi o anonimă și-o trimitem”. Apoi, după încă o pauză: „Tare-aș vrea să citesc într-o gazetă sau într-o broșură despre problema asta!” Zahari e om de serviciu la Fabrica „Producția” și la fiecare două propoziții folosește cuvîntul „problemă”. De pildă, pentru a-mi arăta cum se „descurcă”, zice: „Dau și eu cîte cinci lei, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Apropo de renunțări: ultima e la „Vitrina literară” din „Steagul roșu”. Deoarece stătea de vreo trei săptămîni în mapele redacției, azi mi-am retras recenzia la Vladia lui Eugen Uricaru. „Mă voi mai gîndi dacă o să colaborez sau nu la gazetă”, am spus la plecare. În loc să-mi ofere o explicație asupra amînărilor, Toma Jămneală, redactorul-șef adjunct, a făcut gestul pipăirii unor bancnote, aluzie la cei „doi poli” ce-i primesc ca „onorariu”: mi-ar conveni să nu-i mai iau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
venirea ca asistent la Institutul din Bacău, primul personaj de care m-am ciocnit a fost un refugiat antititoist, Marianovici, lector de economie politică, motivul încontrării fiind un articol pe care mi l comandase în calitatea lui de... redactor al gazetei de perete! Atunci am văzut de ce e în stare un tip dogmatic! Funeraliile Mareșalului au fost transmise în direct și de Televiziunea Română. Procesiunea a durat mai bine de trei ore. Mulțimea înșirată pe marginile bulevardelor arăta, o dată în plus, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
încordările, indispozițiile, opacitățile produse în prezența altora. Mă interesează critica „de atitudine”, degajată de obligații protocolare. Independența trebuie să fie prima condiție a actului critic. Prin urmare, sînt de salutat cei cu statut de neîncolonați (Grigurcu, de pildă), cronicari fără gazete și trăind în provincie. Prin contrast cu aceștia, unii dintre „confrați” îmi par a fi într-o permanentă căutare de partizani, ca profesorii universitari de studenți la cursurile opționale: dau mereu note bune pentru a nu-și pierde „clientela”. Dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și procedează negustorește: știe că poemele omagiale sînt o marfă căutată la anumite date din calendar. (Acum, pe agendă sînt cei 55 de ani de la înființarea Partidului Comunist.) Tip cu dexteritate, «tricotează» repede unul și-l trimite la mai multe gazete, unde «băieții» așteaptă cu mîna întinsă și cu gura căscată. Negreșit, o face pentru parale. Însă efectul negativ al unor atari apariții e întrucîtva diminuat de textele sale parodice din numerele de Anul Nou (altă marfă cerută), în care se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a fost privilegiat, administrîndu-i-se medicamente de import. Ce personaj ciudat e acest Nancu, care se autodenigrează și pentru „complicitatea” cu soția sa, fostă președintă a Tribunalului! Ce zbatere furibundă e într-însul! Ce teribil moralist în cușca unor rubrici de gazetă județeană! Ros de nemulțumiri, se agită mereu. Dacă s-ar putea, ar vrea să-i conștientizeze pe toți de pericolele în care trăim, de „moartea în rate” pe care ne-o administrează cei ce ar trebui să vegheze la sănătatea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acolo Moșoiu (de la școala din Moși), Rădoi e Rădașcă, Aneta Spornic e Netti înmulțire. Un nou mijloc de intimidare: Natalia Jipa, secretara cu Propaganda, a anunțat în ședința de ieri că „tovarășul prim dorește să se facă «rotiri» la ambele gazete”. Asta înseamnă darea afară a unora dintre noi. A adăugat că ea știe cît de greu se formează un redactor, dar că, dacă aceasta-i dispoziția, n-are ce face! Informația va fi utilizată, mai ales de Genoiu (care se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a dus boala pînă cînd (aceasta fiind ultima și cea mai intensă dorință a lui) a terminat Lucica facultatea. Ideea că și ea „a reușit să ajungă la o pîine” l-a mîntuit. *„Spoutnik” nr. 9/1988 reproduce din „Literaturnaia gazeta” un articol despre Nikita Hrușciov, scris de Feodor Burlațki. Citindu-l, gîndul mi se întoarce mereu „la noi”. „Tovarășul” seamănă izbitor cu Hrușciov, căruia i-a și fost „ucenic”. De la el a preluat adresarea cu „Dragi tovarăși și prieteni”. Actele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
competență”, determinîndu-mă să mă întreb care sînt articolele sale, în cei aproape zece ani de cînd a fost plantat redactor șef, cu asemenea atribute. „Să se simtă în materialele noastre suflul maselor, suflul realității”, a mai îndemnat el. Colegii de la gazetă se prefăceau că-l ascultă, dar fiecare își urmărea propriile gînduri. Cînd, în fine, totul s-a terminat, unii mi-au spus rîzînd: „Iar și-a făcut numărul!” „Degeaba susține el că «democrația muncitorească» funcționează bine”, mi-a declarat Constantin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
peste douăzeci de județe (ăștia constituie un fel de „sectă”!), reuniți în consfătuire la Casa de Cultură. Pretext excelent pentru a ajunge iarăși la „prochimen”: actualitatea. *Neverosimil, „Steagul roșu” publică, număr de număr, informații despre „galele artei culinare”! După această gazetă, „luna cadourilor a început fastuos”! Sînt, de asemenea, anunțate „suplimentări de trenuri” pentru apropiata vacanță. Vestea veștilor e că a fost înființată o nouă comisie a Comitetului Central ce se va ocupa cu creșterea nivelului de trai, care a fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Istratty, pe care vi le țin la dispoziție. Cred că ar fi mai bine să le luați când veniți la București, ca să nu se spargă, sau să se strice. Benzile aș dori să le copiați, pentru Fondul documentar, articole de gazetă, obiecte ce au aparținut marelui artist. Vă aștept pe curând la București, și Încă o dată vă spun LA MULȚI ANI! Ella Istratty 2 București, 3 martie 1975 Mult stimate domnule Dimitriu, Cum am terminat de scris volumul SERI LA ROTOPĂNEȘTI
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a adus din Italia ca să creeze la Rotopănești primul Conservator și prima Operă, pentru că el nu era preocupat decât de cultivarea sătenilor săi din aceste locuri. M-am bazat pe documentele existente la Arhivele Statului din București și Iași, pe gazetele și manuscrisele de la Academia Română. I-am dat o Înfățișare literară, pentru a fi citit cu plăcere, sper, de către oricine. Ce părere aveți? Dorința mea ar fi să tipăresc această carte În Moldova. Caut să contribui și eu, cu ce pot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se zice Îmi fac datoria de a Încerca, fiindcă nu văd altă soluție. Prin urmare: E. Lovinescu menționează, la 5 mai 1937, o cronică la romanul Diana a unui Slavov (și mai cum? - aș putea afla doar văzând semnătura În gazetă), În revista Buceagul din Bolgrad. Cineva care a apucat să vadă ce există din revistă la Biblioteca Academiei mi-a spus că sunt numere disparate și ar fi slabă nădejde să descopăr chiar pe cel necesar. În 18 iulie 1939
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
imens la care a fost evaluată publicarea de Polirom a Orașului muzelor. Probabil s-a făcut o estimare În vederea unei ediții de lux, cu multă iconografie, pe hârtie de album. Nu știu cât e de mare cartea, dar cu reproduceri de tip gazetă (deci nu pe hârtie foto) cred că s-ar putea coborî costurile sub suta de milioane. N-ați Încercat să vorbiți cu editura să trimită lucrarea pe o listă de subvenții la Ministerul Culturii? Mai dau și ei 10-20 de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dvs. Într-un anume fel, am Încercat să vă previn că voi fi un prost corespondent, căci Îmi cunosc modul exclusiv și monoman de lucru, mereu numai pe un tronson, fără minime abateri de la chestiunile imediate ale textului. Nici măcar o gazetă literară, nici măcar știrile de la radio sau t.v. nu le mai 733 urmăresc decât accidental, În câte o noapte de insomnie, căci simt că orice gând lateral mă scoate din concentrare și din ritm. Sigur, nu e o scuză, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Fălticeni nu corespunde adevărului. Labiș a deținut calitatea de secretar al cenaclului până În iarna anului 1952, când s-a transferat la Liceul Național din Iași. La Cenaclul din Fălticeni Labiș a citit din creațiile sale ca Muncă voluntară și Gazeta de stradă, a ținut conferințe (despre anticlericalismul din opera lui Creangă), a prezentat frumoase culegeri de folclor. V. G. Popa 11 Fălticeni, 18 noiembrie 1975 Signor Eugenio, Aș avea nevoie de adresa lui Ovidiu Papadima. În cartea de telefoane n-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mugurel avea mintea rătăcită, căzuse Într-un bigotism bolnăvicios. A fost dusă la Sasca, unde a și murit. Înmormântată În satul natal Manolea. Colonelul a murit de cancer. 394 D. Turtă, reporter la ziarul regional „Zori noi”. 859 scoate o gazetă lunară 395. Mi-a propus să particip. și Dl. Ciurea, Stino. Expoziția a mers bine, s-a scris frumos pentru lucrările mele. Acum, la radio a vorbit ceva cam În doi peri despre un volum apărut, al lui Mihail șerban
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce aveți nevoie despre I. Teodorescu. Când mă Întorc la Iași, vă trimit fotografiile lui I.T.Br. și a soției, ca să le reproduceți și apoi să mi le restituiți. Cu stimă, Prof. V. Uglea P.S. Dacă vă stă În putință, consultați „Gazeta Învățământului” din 15 dec. 1967, unde am publicat un articol În care vorbesc și de el. 2 Iași, 15.02.1975 Mult Stimate Domnule Dimitriu, Reîntors acasă, vă trimit fotografiile lui Ion Teodorescu Broșteni și a soției sale, Elena Teodorescu-Broșteni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
le ascunde lașitatea sa. Ca să danseze, să cânte și să facă dragoste nu este obez. Ca să joace fotbal, cum știe toată lumea (și el se și laudă cu asta) poate. Să stea măcar șase luni la cazarmă și să scrie la gazeta de perete a unității nu poate. E bolnăvior. Despre mizeria invalizilor din România nu scrie. Despre discriminarea care se face între cei care au luptat pe frontul de Răsărit și pe cel de Apus, iar nu scrie. Dacă unchiul Ion
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la poveste, i-a lăsat, am Înțeles, un bacșiș mare. Am ieșit din nou pe strada Însorită. Se uita după femei. Îl ațâțau minijupele. Auzisem câte ceva despre cele cinci neveste, despre priapismul și nevrozele sale. L-am Însoțit apoi la Gazeta literară. În frumoasa clădire de pe bulevardul Ana Ipătescu, fusese imediat Înconjurat de redactori și vizitatori. Nu lipseau nici celebrități cărora le știam numele din manualele școlare. M-a prezentat, mă priveau fără simpatie. Prenumele meu ciudat, probabil, nu inspira Încredere
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zarea noastră, Familia, presupun că Îi va face plăcere să revadă acest schimb epistolar. New York, mai 1999 3.XI.1993 Dragă Domnule Radu Enescu, Tatăl meu mi-a trimis acum câteva zile textul Dvs. „De ce detest antisemiții?”, apărut În Noua Gazetă de Vest. Am fost cu atât mai surprins, cu cât nu mi-a dat nici o explicație asupra modului cum textul a ajuns la el. Tatăl meu trăiește, Începând din vara lui ’89, la Ierusalim, unde a fost nevoit să emigreze
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care a de-mascat monstrul orb și rapace, nu este doar cardiograma frântă a unei lumi despiritualizate și totuși Însetate de credință și adevăr. Este În primul rând și mai ales un „roman total”, făcut din vise, Îndoieli, știri de gazetă, convorbiri Întâmplătoare, În acea evazivă „hipnoză” care convoacă, din nou, personaje deja cunoscute (Bruno, Martin, Alejandra din Despre eroi și morminte, Juan și Maria din Tunelul) și eroul actual Marcelo, ucis În interogatoriile poliției, dar și pe Sartre, care se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]