19,153 matches
-
lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate. În perioada de reproducere, masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată. 6 Perioade critice Martie-Septembrie 7 Cerințe de habitat Habitatele acvatice preferate sunt apele stagnante mai mari, în general permanente, dar și temporare, cu vegetație bogată: lacuri, iazuri, bălți, canale. Preferă apele lipsite de pești. În perioada terestră, tritonul cu creastă are de asemenea preferințe de habitat, având nevoie
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Cerințe de habitat Habitatele acvatice preferate sunt apele stagnante mai mari, în general permanente, dar și temporare, cu vegetație bogată: lacuri, iazuri, bălți, canale. Preferă apele lipsite de pești. În perioada terestră, tritonul cu creastă are de asemenea preferințe de habitat, având nevoie de adăpost și zone de hrănire, fiind deci foarte importantă prezența pietrelor, crăpăturilor și a lemnului mort în apropierea habitatelor de reproducere, cu atât mai mult cu cât capacitatea de dispersie este redusă, fiind de maxim 1-1,3 km
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
braconieri sau pescari. În perioada când debitele cursurilor de apă cresc semnificativ, în apropierea podurilor au loc accidente rutiere în care sunt implicate vidrele, deoarece acestea nu mai utilizează zona de sub pod ca punct de traversare 7 Cerințe de habitat Vidra se întâlnește în ecosistemele acvatice lentice, precum lacuri, iazuri, bălți, mlaștini, lotice, precum râuri, pâraie și în zonele costiere ale mărilor și oceanelor. Factorii determinanți în selectarea habitatului îi constituie prezența vegetației ripariene și cantitatea de hrană existentă. Datorită
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
zona de sub pod ca punct de traversare 7 Cerințe de habitat Vidra se întâlnește în ecosistemele acvatice lentice, precum lacuri, iazuri, bălți, mlaștini, lotice, precum râuri, pâraie și în zonele costiere ale mărilor și oceanelor. Factorii determinanți în selectarea habitatului îi constituie prezența vegetației ripariene și cantitatea de hrană existentă. Datorită relației stabilite între modul de viață semi-acvatic al vidrei și resursele disponibile, precum hrana, vegetația ripariană ce asigură adăpost, teritoriul vidrei este aproape întotdeauna unul cu o formă
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
de apă. Teritoriul unui individ este de aproximativ 7-15 km liniari, ajungând și la 39 km pentru masculi și la 16-22 km pentru femele. Intervalele mari ale teritoriului unei vidre se datorează în mare parte resurselor de hrană existente în habitatele acvatice. Alți autori (Reuter et al 2000, Lanszki 2003) apreciază că în cazul lacurilor există 0,7 -1 indivizi/km pătrați, respectiv 1 exemplar / km coastă, iar în cazul râurilor 1 individ/ 5 km. Sam Erlinge în 1967 și 1968 a studiat
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
au calculat suprafața de apă ce este folosită de către vidră în râurile din NE Scoției: un mascul ocupă 63 ha, iar femelele 34 de ha. Această densitate a fost luată în considerare și în studiul nostru datorită faptului că habitatele acvatice din aria protejată prezintă o bogată ihtiofaună. Vidra se adăpostește în pădurea sau stuful ce mărginesc zona acvatică, folosind adânciturile naturale ce se găsesc lângă țărmuri, o galerie de vulpe sau de viezure, ori își sapă o galerie nouă
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
mai mult de jumătate de kilometru față de râu. Vidra reprezintă un simbol al naturii nedeteriorate, al apelor curate și al vegetației naturale. Aceasta se găsește în vârful lanțului trofic din zonele acvatice și ripariane, find un indicator pentru calitatea habitatului său. Principala sursă de hrană o reprezintă peștii și apoi amfibienii, mamiferele, insectele, reptilele, gasteropodele și crustaceele. Vidrele preferă specii de pești care se deplasează încet și care au dimensiuni mici, media fiind de 16 cm. În Polonia ciprinidele vânate
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
de activitate maximă este în orele matinale și seara, când vânează, parcurgând până la 10 km într-o noapte. Nu hibernează în perioada de iarnă. Habitatele acvatice ocupate de vidre sunt extrem de vulnerabile la schimbările provocate de om. Degradarea habitatului și reducerea bazei trofice prin regularizarea râurilor, capturarea apei și folosirea în gospodării și industrie, distrugerea vegetației ripariene, poluarea chimică și fizică a apei, braconajul, dezvoltarea zonelor industriale, comerciale și rezidențiale și accidentele rutiere reprezintă activitățile umane care au un
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
în scorburi, cât și în orice tip de adăpost subteran: peșteri, galerii de mină, pivnițe. Hibernează la temperaturi cuprinse între 3-7°C. În România, în adăposturi subterane, poate fi observat din octombrie/noiembrie până februarie/martie, în majoritatea cazurilor solitare 7 Cerințe de habitat Este o specie caracteristică a pădurilor mature de foioase, cu mulți arbori bătrâni, dar poate fi prezent și în păduri mixte. Pădurile de foioase sunt populate doar când se situează în apropierea unor habitate optime. Cele mai mari densități ale
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
și deasupra pășunilor cu arbori, mai ales dacă aceste habitate sunt situate în apropierea unor păduri. Zboară la lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe pajiștile cosite, în zone ripariene. Zonele de hrănire sunt reprezentate de păduri, dar și de habitatele deschise, din cadrul sau din jurul acestora. 8 Fotografii Anexa 2, Foto 2.A.5. Myotis bechsteinii 9 Bibliografie Ahlen I., Baagoe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
late Myotis bechsteinii la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Myotis bechsteinii 1323 2. Informații specifice speciei Specia a fost identificată pe baza semnelor de prezentă pe aproximativ toată suprafața sitului, arie ce este folosită ca habitat de hrănire. 3. Statutul de prezență [temporal] Rezident 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5. Statutul de prezență [management] Nativă 6. Abundență Prezență certă 5 - 10 indivizi 7. Perioada de colectarea datelor din teren Trecerea I: Octombrie 2017 → noiembrie
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
iaz Myotis dasycneme la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Myotis dasycneme 1323 2. Informații specifice speciei Specia a fost identificată pe baza semnelor de prezență pe aproximativ toată suprafața sitului, arie ce este folosită ca habitat de hrănire. 3. Statutul de prezență [temporal] Rezident 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5. Statutul de prezență [management] Nativă 6. Abundență Prezență certă 7. Perioada de colectarea datelor din teren Trecerea I: Octombrie 2017 → noiembrie 2017 Trecerea II
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței", cod SMIS 2014+ 102540 au rezultat mai multe tipuri de habitat și specii ce sunt incluse în Directiva Habitate 92/43/EEC. Având în vedere faptul că aceste specii nu au constituit obiectivul desemnării siturilor ca arii naturale protejate, ele vor fi menționate în cadrul acestui capitol ca fiind elemente de floră și
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
au densități din categoria B și tot în patru transecte nu a fost observată nicio vizuină activă. În interiorul ariei protejate au fost identificate două colonii, cu o densitate de 40 indivizi/ha, respectiv 45 indivizi/ha. Având în vedere faptul că habitatele acvatice predomină în interiorul sitului, popândăul este o specie accidentală, ce pătrunde în zonele terestre înalte din cadrul sitului din pășunile ce se găsesc în afara ariei protejate. Cea mai mare presiune asupra populației de popândăi din aria protejată este
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
presiune asupra populației de popândăi din aria protejată este reprezentată tocmai de suprafața limitată a pășunilor. Dar după cum am observat, populația de popândăi din aria protejată nu este una izolată, ci reprezintă o parte din populația care ocupă și habitatele învecinate. Pentru a asigura conservarea populației existente în interiorul sitului, se impune extinderea suprafeței protejate astfel încât să includă și pășunile adiacente Lacurilor Fălticeni. Presiunile identificate în coloniile de popândăi sunt enumerate și descrise în tabelul de mai jos: Cod
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
sitului, agricultura rămâne activitatea de bază, ceea ce presupune că pe viitor se vor utiliza noi suprafețe ca teren agricol - în prezent acestea fiind înierbate A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale Pășunatul se manifestă pe aproximativ întreaga suprafața a habitatului popândăului. Pășunatul este necesar a fi realizat în cadrul pajiștilor deoarece se împiedică dezvoltarea speciilor de plante lemnoase sau ierboase înalte.Totuși, numărul de animale care pășunează trebuie raportat la capacitatea de suport a pajiștii și trebuie respectat. Pășunatul intensiv conduce
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
și a cantității de hrană disponibilă pentru popândău. A04.03 Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului Popândăul este un rozător ce preferă habitate cu o vegetație scundă, ce îi permite observarea din timp a prădătorilor și o mobilitate crescută în comparație cu habitatele ce prezintă o vegetație înaltă. D01.02/ Drumuri, autostrăzi / moartea sau rănirea prin coliziune G05.11 Aria protejată prezintă o rețea de drumuri ce realizează legătura dintre localitațile limitrofe, dar și de drumuri ce asigură legătură cu stânele stabilite pe pășuni. Existența
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
pășuni. Existența acestor drumuri constituie o presiune din cauza riscului de mortalitate ca urmare a traficului rutier. E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement Prin depozitarea deșeurilor, ce are loc de regulă în afara localităților, se reduce habitatul favorabil speciei și reprezintă puncte ce atrag câinii și pisicile, care acționează ca prădători nespecifici ai popândăului M01.03 Inundații si creșterea precipitațiilor Popândăul preferă zonele înalte ce nu sunt supuse riscului de inundare. Dar din cauza unor cantități mari de
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
deoarece prin aceste arii se vor asigura zone importante de conservare a speciei și de asigurare a unor populații stabile. Habitate Natura 2000, ce au fost identificate pe durata studiului pentru realizarea Planului de management Tabelul 3.16. Date generale ale habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 3150 3. Denumire habitat Lacuri eutrofe naturale cu
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
populații stabile. Habitate Natura 2000, ce au fost identificate pe durata studiului pentru realizarea Planului de management Tabelul 3.16. Date generale ale habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 3150 3. Denumire habitat Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition 4. Palaearctic Habitats - PalHab - 23.13 - 22.41 sau 22.421 - 5. Habitatele din România - HdR
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
2000, ce au fost identificate pe durata studiului pentru realizarea Planului de management Tabelul 3.16. Date generale ale habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 3150 3. Denumire habitat Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition 4. Palaearctic Habitats - PalHab - 23.13 - 22.41 sau 22.421 - 5. Habitatele din România - HdR - R2202 Comunități danubiene cu
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Planului de management Tabelul 3.16. Date generale ale habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 3150 3. Denumire habitat Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition 4. Palaearctic Habitats - PalHab - 23.13 - 22.41 sau 22.421 - 5. Habitatele din România - HdR - R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza și Wolffia arrhiza R2203
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Soo 1927; Potamogetonetum crispi Soo 1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956 - Gafta și Mounford, 2008 -. În sit: Potamogetonetum nodosi - Soo 1960 - Segal 1964; Potamogetonetum crispi Soo 1927 8. Tipuri de pădure - TP Nu este cazul 9. Descrierea generală a tipului de habitat Habitatul cuprinde lacuri și iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau mai puțin tulburi, bogate în baze dizolvate - pH de obicei > 7 -, cu comunități din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafață sau în ape adânci
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Riccia sp., Spirodela polyrhiza, Lemna minor, Polygonum amphibium. 11. Fotografii 2017.10.13 ROSCI0310 3150 Potamogetonetum nodosi 2017.10.13_ROSCI0310_3150 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Potamogeton nodosus 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Spirodela polyrhiza 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Polygonum amphibium 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Ceratophyllum demersum 2018.09.09 ROSCI0310 3150 Lemna minor 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Potamogeton crispus 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Myriophyllum spicatum 2017.10.28_ROSCI0310_3150_Riccia sp. Tabelul 3.16. Date specifice pentru habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 3150 2. Statutul de prezență [spațial] izolat 3. Statutul de prezență [management] seminatural 4. Suprafața
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 3150 2. Statutul de prezență [spațial] izolat 3. Statutul de prezență [management] seminatural 4. Suprafața tipului de habitat 3 - 5 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie-noiembrie 2017; martie-septembrie 2018 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul a fost identificat încă din luna octombrie 2017 în bazine piscicole artificiale deschise, necolmatate, în partea de nord
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]