6,525 matches
-
o specializare în muzeologie, în urma căreia este, în anii 1989-1990, director al Complexului Muzeistic din Iași, instituție unde lucrează apoi ca muzeograf. După debut, poetul a colaborat cu versuri, eseuri, cronici și articole pe teme de cultură îndeosebi la periodicele ieșene și băcăuane, izbutind să-și facă tipărite, într-o cadență destul de regulată, volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina pământului (1973), Nopți cu Ștefan cel Mare (1974), Liniștea dintre nori (1977), Elegiile inimii (1979), Exact așa vor cânta
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
așa vor cânta privighetorile”, CL, 1982, 10; Nicolae Turtureanu, Discursuri lirice, CRC, 1983, 6; Ioan Holban, „Aici totul, totul s-a născut din sinea mea”, CRC, 1984, 35; Valentin Tașcu, Ion Chiriac sau Poezia povestirii, CRC, 1985, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 102-103. V.D.
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
comentariile asupra lor și a constatat că multe ignorau aspecte importante ale pregătirii cărturărești a lui Cantemir, raporturile subtile pe care acesta le-a întreținut cu spiritualitatea occidentală, cu modelele literare apusene. Dacă sunt lăsate la o parte cărțile profesorului ieșean Giorge Pascu (cărți bine informate, dar de plasat pe un „raft” secundar), se poate constata că, între „momentul Iorga” (1901, prelungit până în 1904) și anul 1940, când apare primul volum din Istoria literaturii române vechi de C., nu ar fi
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
și nu s-a înființat ca un c.l. propriu-zis, ci a fost un derivat firesc al societății Junimea, deschisă spre o pluralitate de domenii și organizată, în iarna anului 1863- primăvara anului 1864, în scopuri culturalizatoare de cinci tineri ieșeni proaspăt întorși de la studiile urmate în străinătate: Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Theodor G. Rosetti, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor. În istoria grupării sunt perceptibile o „perioadă ieșeană”, aceea care dă adevărata măsură a junimismului și a c.l. patronat
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
iarna anului 1863- primăvara anului 1864, în scopuri culturalizatoare de cinci tineri ieșeni proaspăt întorși de la studiile urmate în străinătate: Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Theodor G. Rosetti, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor. În istoria grupării sunt perceptibile o „perioadă ieșeană”, aceea care dă adevărata măsură a junimismului și a c.l. patronat de Titu Maiorescu, și o „perioadă bucureșteană”, începută în 1876 și definitivă din 1885, perioadă treptat coincidentă cu eterogenizarea, funcționarea inerțială și decăderea lentă a societății, pe măsură ce solidaritatea
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
funcționarea inerțială și decăderea lentă a societății, pe măsură ce solidaritatea de început slăbește, iar nonconformismul inițial este tot mai clar înlocuit de manierele de salon. Pornită ca o parodie la adresa oricărei instituții serioase, cu o componență exclusiv masculină în etapa sa „ieșeană”, societatea Junimea se prezenta pe atunci ca o similiierarhie, în care erau adorate sfidarea uzanțelor, încălcarea regulilor și ieșirea în afara simțului comun. Savuroase pagini memorialistice consemnează comportamentul juvenil și umorul care caracterizau reuniunile junimiste, unde aneecdota prima și erau activate
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
clasele primare (1942-1945), gimnaziul și liceul (1945-1952) în orașul natal. Chiar dacă de pe acum pictura prinde să exercite asupra-i un irezistibil apel, sub presiunea unei anumite conjuncturi tânărul se orientează către filologie, devenind student al facultății de profil a Universității ieșene (1953-1957). După absolvire este încadrat ca desenator la „Flacăra Iașului” (1957-1967), de unde se transferă la revista „Cronica” (1967- 1976) și apoi, tot în funcția de redactor, la Editura Junimea (1976-1985). Înainte de a-și face debutul literar, G. se manifestă în
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
absolvire este încadrat ca desenator la „Flacăra Iașului” (1957-1967), de unde se transferă la revista „Cronica” (1967- 1976) și apoi, tot în funcția de redactor, la Editura Junimea (1976-1985). Înainte de a-și face debutul literar, G. se manifestă în spațiul cultural ieșean ca pictor, în 1961 el trăind emoțiile primei expoziții personale. Vor urma multe altele, personale sau de grup, în țară și în străinătate. În anul 2000 avea să primească Marele Premiu pentru pictură, atribuit de filiala ieșeană a Uniunii Artiștilor
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
în spațiul cultural ieșean ca pictor, în 1961 el trăind emoțiile primei expoziții personale. Vor urma multe altele, personale sau de grup, în țară și în străinătate. În anul 2000 avea să primească Marele Premiu pentru pictură, atribuit de filiala ieșeană a Uniunii Artiștilor Plastici; era, oficial, membru al breslei din 1968. Pictor de elită, G. figurează, cu succinte caracterizări, în Dicționarul artiștilor plastici contemporani (1976) al lui Octavian Barbosa și în Dicționar de artă modernă și contemporană (2002) de Constantin
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
concretă, percepută cu acuități senzoriale, în stilizări ce mizează, în tropismul lor către un conceptual bătând spre metafizic, pe rigoarea severă a formelor și simbolismul cromatic. Ca scriitor, G. își face apariția, cu proză și însemnări despre artă, în presa ieșeană. Din 1960 numele lui poate fi întâlnit în „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri literare” (unde susține rubrica „Brize”), dar și în „Arta”, „România literară” ș.a., din afara urbei. Textele lui, omogene, cu o marcă stilistică distinctă, se cereau strânse între tartajele unei
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
ALMANAHUL VIEȚII IEȘENE, publicație apărută la Iași între 1931 și 1933. Redactor: H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor fiind doar
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
au stârnit reacții la început de nelămurire, de mirare, apoi de respingere categorică a virtuților expresive ale Istoriei ierogilifice: "caracterul său dificil sau chiar hermetic" și "caracterul său artificial, bizar, neromânesc"14. Doar că, precizează cu o satisfacție malițioasă cărturarul ieșean, acestea sunt simple impresii ale unor comentatori "lipsiți de pregătire în domeniul filologiei clasice"15. Dislocările specifice frazei lui Cantemir nu își mai află corespondent în limba epocii sale, nici în cea vorbită și nici în cea cultă, ceea ce îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de perspectivă. Când o cultură literară redescoperă cifrele brute ale demografiei? Când aceste date statistice generale se umplu cu sens? Mi se pare interesant că evocarea "milioanelor" apare la Ibrăileanu în foiletoanele publicate în cursul anului 1919 în revista Însemnări ieșene și adunate ulterior sub titlul După război. Erau texte prin care criticul încerca să reflecteze asupra noilor perspective ale culturii române, după o mărire a teritoriului, a populației și o schimbare a compoziției etnice. Întrebarea pe care și-o pune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moderne. Mă refer mai ales la "Eul modern în arta monumentelor de for public" și "Cultul eroilor și poetica evanescenței în secolul al XIX-lea", ambele cuprinse în Contribuții la istoria ideii de patrimoniu, pp. 33-69. Demonstrațiile profunde ale cercetătorului ieșean angajează temele "pierderii" și ale efemerității specifice regimului monumentalizării în procesele complexe care contribuit la cristalizarea unei reprezentări a identității în spațiul public în cursul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. 79 Heinich, La fabrique du
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
morții, cel care dirija trimiterea sau netrimiterea la moarte. De ce? Pentru că cei mai mulți nu știu că Securitatea nu ridica un deget fără știrea și acceptul primului secretar de partid din județ. Atunci mă întreb din nou despre miopia poporului român: păi ieșenii îl primesc pe Ion Iliescu la Iași cu flori? Pentru ce, flori? Aș vrea să merg la Iași pentru a consulta presa vremii, Scînteia din 1955-56 pentru a verifica această întâmplare: pe strada Lăpușneanu, în fața bibliotecii care, la vremea aceea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
școlii vechi de Paulina Alecsandri: un dulap pentru arhivă, o masă, un scaun și un cuier... Despre Alecsandri în intimitatea de la Mircești, pagini delicioase creează C. Săteanu, editura „Bucovina" București, 1930, când în Figuri din „Junimea", scrie: „Prin amabilitatea profesorului ieșan P. Culianu, - care a moștenit de la părintele său Papa Culianu, fostul rector al Universității din Iași, nu numai științele matematice, dar și toată delicateța și fina-i senzibilitate, - am putut face cunoștință în casa acestei nobile și culte familii, cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
podvodă, nici conacia, nici alte angării”... „Plocon de la autor” era apostila pe care își punea semnătura autografă profesorul Ioan Urban Iarnik, trimițând Broșura cu cuvântarea rostită în românește în numele Universității din Praga și a sa personal cu ocazia sărbătorilor jubiliare ieșene din anul 1911. El explica și ieșenilor care era cauza pentru care îi iubea: „Mai este o împrejurare, care m-a făcut de am primit cu însuflețire însărcinarea, cu care am fost onorat. Pasămite, eu de 32 ani îi trag
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la autor” era apostila pe care își punea semnătura autografă profesorul Ioan Urban Iarnik, trimițând Broșura cu cuvântarea rostită în românește în numele Universității din Praga și a sa personal cu ocazia sărbătorilor jubiliare ieșene din anul 1911. El explica și ieșenilor care era cauza pentru care îi iubea: „Mai este o împrejurare, care m-a făcut de am primit cu însuflețire însărcinarea, cu care am fost onorat. Pasămite, eu de 32 ani îi trag dorul Capitalei a doua a țării Românești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
precare, dar și „slaba putere de cumpărare a populației", „lipsa de unitate a negustorimii, împărțite pe criterii etnice și supusă la diverse îndatoriri fiscale, în funcție de apartenență". Cămătăria a adus destule neajunsuri și în lumea satelor. Intr-un număr al revistei ieșene „Îndrumarea", publicistul Arthur Gorovei publica articolul „Documente privitoare la chestiunea țărănească", cu extrase din opera lui Sturdza - Șcheianu „Acte și legiuiri privitoare la chestia țărănească", din care reproducem partea referitoare la ceea ce era camăta în 1839. Documentul din care rezultă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un minister al Moldovei, cel mai mic ofițer. Pentru aceasta se hotărî ca să li se dea o pedeapsă mai exemplară acestor paricizi. În ziua de 25 octombrie 1847, pe întinsa câmpie de lângă Mânăstirea Frumoasa, unde se țineau de obicei iarmaroacele ieșene, deasupra movilei de pământ numită Sarandei, se ridicară două furci nalte, destinate a susține pe acei ce urmau a plăti cu gâtlejul lor păcatele ce făptuiseră. În dosul fiecărei furci se săpase câte o groapă adâncă, spre a primi cadavrele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poate lacrimile pentru cauza Basarabiei, pentru care a dat ultima sa luptă politică ca om de stat și pe care o pierduse chiar mai înainte de a o începe?... Vestit cărturar, Kogălniceanu a fost un mare iubitor al cărților. Un scriitor ieșean C. Săteanu scrie în „Carnaval literar": „Pe vremuri, cea mai bogată bibliotecă din Iași era biblioteca lui Mihalache Kogălniceanu. Sfetnicul lui Cuza Vodă era foarte darnic la împrumutatul cărților și cea mai mare parte din cărțile lui erau împrăștiate pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era biblioteca lui Mihalache Kogălniceanu. Sfetnicul lui Cuza Vodă era foarte darnic la împrumutatul cărților și cea mai mare parte din cărțile lui erau împrăștiate pe la prieteni. Nemaiputând intra în posesiunea cărților, Kogălniceanu făcu să apară următoarea înștiințare în ziarele ieșene: „Domnul Mihai Kogălniceanu care nu poate suferi cărțile desperecheate roagă pe prietenii săi ce au asemenea volume de la domnia sa, să binevoiască a veni la locuința dumisale pentru a-și ridica și restul volumelor rămase", (op. cit., p. 3). Și tot despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toți: piatra de pe mormântul comun poartă-n inscripții anul care i-a izbăvit de durere: Petru Rășcanu Născut la Bârlad la 18 februarie 1846 - unde a urmat și cursul primar, ajuns pe la 1884 la catedra de istoria antică a Universității ieșene, Petru Rășcanu (+ 1913), într-un curs „Istorie a învățământului secundar", cercetând episodul desființării școlilor naționale sub Mihai Sturza în Moldova și Gh. Bibescu în Muntenia, făcea minunate reflecții de ordin psihologic și memoriabil: .Domnitorii au voit anume să desființeze școlile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fost una dintre teme. În a doua parte s-a discutat și despre faptul că, pentru România, lecturile publice nu reprezintă încă o obișnuință. Iar un astfel de festival își are rolul său - de a oferi publicului (inclusiv celui ieșean) evenimente culturale de care are foarte rar parte. Tăvăliți în muștar și sânge Ia aripioarele de pui de la Kentucky Fried Chicken și le calcă în picioare. Stoarce ketchup-ul pe fața unor obsedați hiperconsumiști, vulnerabilizați de propria lor neputință de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]