7,075 matches
-
ar fi trebuit să chem un taxi? (Cere detalii. ) MANDY: Păi, se cam profilează o plimbare îngrozitor de lungă. în cadrul seminar iilor noastre facem adesea un exercițiu în timpul căruia participanților li se cere să pună în evidență o carență reală sau imaginară de a noastră, în timp ce noi cerem detalii. Exercițiile se desfășoară astfel: VAL: Sunt multe lucruri care nu-mi plac la dumneavoastră (Zâmbete. ) ALAN: Ai putea să precizezi? (Cere detalii. ) VAL: Vestimentația, de pildă. ALAN: E vorba de șosete, de pantofi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
număr mare de dinți sunt mai silențioase. analogia fantezistă (magică) se bazează pe legătura dintre gândirea creativă și satisfacerea dorințelor în viziunea unui copil, adică o legătură între lumea reală, așa cum este percepută de grup, cu restricții, și o lume imaginară, o lume de basm, fantastică, în care orice este posibil, așa cum este percepută de un copil. O problemă în domeniul cuceririi spațiului cosmic era asigurarea etanșeității perfecte pentru costumele cosmonauților. Grupul sinectic a folosit o analogie magică: într-o lume
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o lume de basm, fantastică, în care orice este posibil, așa cum este percepută de un copil. O problemă în domeniul cuceririi spațiului cosmic era asigurarea etanșeității perfecte pentru costumele cosmonauților. Grupul sinectic a folosit o analogie magică: într-o lume imaginară se comandă unor microbi invizibili să-și maseze „trupele” în zona deschizăturii costumului, să-și întindă mâinile și să tragă cu putere pentru a închide deschizătura și asigura ermetismul dorit. Soluția finală a constat în realizarea de margini profilate corespunzător
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
presus de aceste nimicuri”, etc. * A doua cale: Subiectul trebuie să-și analizeze comportamentul în anumite situații critice. El trebuie să știe că: * pericolul de care se teme a fost un pericol real în trecut, dar în prezent pericolul este imaginar, nu real; * dorințele de care a fugit sau pe care le-a evitat pentru că le-a considerat anormale din cauza complexului nu sunt mai puțin normale de cât altele; * nu sunt justificate mecanismele defensive; subiectul trebuie să iasă din cercul vicios
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pildă) se succedă într-un ritm vertiginos. Macedonski reproduce satira Gângavul politic, publicată întâia dată în 1875, precum și Al II-lea gângav politic, din același an, care îi aduseseră, la vremea apariției, câteva luni de detenție. El scrie și reportaje imaginare („Tarara” în consiliul de miniștri), anunțuri, Păcăleli și nu se poate stăpâni să nu arunce săgeți împotriva lui C. A. Rosetti, a lui N. T. Orășanu, Frédéric Damé, G. Dem. Teodorescu. „Doi foști sufleri” de teatru, Mihai Eminescu și I. L
TARARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
titlul, Fascinația clipei (1991) e o încercare de a fixa momente, emoții, oprind inexorabila trecere a timpului, care o îndepărtează tot mai mult de realitatea fiului viu din inima ei. Plângerea, din ce în ce mai stinsă, înseamnă reîntoarcere în trecut, când o „recompunere” imaginară, când neputincioasă atingere a golului: „Tot mai stinsă închipuirea/ sub luna arsă de sete/ Renunț / în fiecare ceas/ la amintirea ta/ Din tot ce mi-a rămas/ doar cripta o mai pot atinge/ uneori/ și străine umbre/ în valul de
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
desene de Cătălin Bursaci) cuprinde „colinde” în memoria fiului, în stilul popular pe care T. și l-a asumat, și un ciclu „cult” de poeme confesive (Prințul chiparos), care trădează aceeași suferință și dorința de a retrăi, într-un prezent imaginar, trecutul pierdut: „Jocul părea fără sfârșit/ aerul în nemișcare/ o navă transparentă/ este orașul străin/ în zbor planat ne purta.// Cu eșarfa dăruită de tine/ cândva într-o gară/ astăzi, alte mâini mă sugrumă/ și nu mă pot întoarce/ în
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
conceput ca o scrisoare către fiu, vorbesc, în maniere diferite, despre aceeași tragedie, aici revelându-se poate cel mai bine traseul parcurs de T.: de la artista angoasată și obsedată de ea însăși la mama metamorfozată prin suferință, întoarsă tardiv și imaginar spre un „tu” absent. SCRIERI: Așezare de lucruri, București, 1968; Ierugi, București, 1969; Hesperara, pref. Emil Botta, București, 1971; ed. 2, București, 2003; Epitaf pentru iarbă, București, 1972; Câmpia pierdută, București, 1978; Gențiane, București, 1979; Multcălătoare / Preatrecătoare, București, 1981; Anotimpuri
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
nu aibă nici început și nici sfârșit. E un microcosmos care generează lumi iluzorii, dând naștere la o mulțime de răspunsuri posibile care, la rândul lor, creează alte teritorii ale lui „de ce”, unde se scufundă personaje, oameni, spații reale și imaginare, întrebări și răspunsuri. Această formă de construcție a romanului, care se apropie de cea a poemului în proză, va fi continuată și în textele din Clovnul nevăzut (1975), unde toate povestirile dezvăluie variante diverse ale realului, imagini distorsionate, ilogice, violente
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
lichefieze treptele valorice impuse de Călinescu și de alții. [...] Coerența și subtilitatea disocierilor, modul în care ocolește criticul referințele înșelătoare și evită să tălmăcească demonstrația în termenii filosofiei speculative, ai misticii ori ai științei, lăsându-se condus numai de traseul imaginar al literaturii, dau certitudinea fericită a unui destin”. De fapt, așa cum sublinia chiar T., titlul corect al studiului ar fi trebuit să fie „poetica lui Ion Barbu și transformările ei, de la primii imitatori până la poeții care, după câteva decenii, au
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi alcătuită din nouăzeci și nouă de epistole imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu același număr de poeme, la care se adaugă un „epilog”, poemul C., Somnul și plutirea învierii (1994) introduce în diferite combinații sintagma „dăruie-mi”. Un volum aniversar este Colina crinelor nuntiri (1995), ce mizează
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
a considerat-o un mit astronomic, așa cum a făcut și cu personalitatea lui Iisus. Un alt savant, profesorul H. H. Wilson de la Oxford, afirmase încă în 1854 că viața lui Buddha e un mit, iar Buddha însuși e o ființă imaginară. Alte somități, precum É. Senart, admițând că anumite tradiții despre Buddha pot decurge dintr-o personalitate istorică legendară, susțin totuși că figura tradițională a lui Buddha are o valoare alegorică și mitică. Buddha este în acest fel considerat o persoană
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice și a ficțiunii (a imaginației) fapte, întâmplări, aspecte din natură, personaje, gânduri, idei și sentimente reușind să-l emoționeze pe cititor. Prin ea cititorul își crează un univers imaginar propriu. Acest univers este realizat printr-un limbaj literar care are valoare artistică datorită utilizării expresive a limbii; Autorii folosesc în exprimare figuri de stil(epitete, metafore, comparații, inversiuni, hiperbole...). Structura operei literare Structura: modul de organizare externă a unei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
literare sunt persoanele implicate în acțiunea unei opere literare: 1.Dupa locul ocupat în operă: a)principale; b)secundare; c)episodice; d)figurante 2.Dupa prezența în operă: a)individuale; b)colective 3.Dupa raportul cu realitatea: a)Reale b)Imaginare (miraculoase); c)Simbolice; d)Alegorice 4.Dupa metoda de creație folosită de scriitor: a) romantice; b) realiste; c) clasice II. A caracteriza un personaj înseamnă, în esență, a evidenția trăsăturile fizice și morale ale acestuia, așa cum se desprind din opera
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
m-a trimis disciplinar la 33, c-am vorbit că se Încalcă drepturile omului prin munca forțată, supunându-ne la foame și la bătaie atunci când nu facem norma, Încalcă drepturile omului prin Însuși faptul că stăm la pușcărie pentru fapte imaginare, când lumea liberă se bucură de libertate, și că noi n-am luptat Împotriva țării noastre, și suntem alături de țară. „Noi n-am greșit față de țara noastră, am greșit față de anumite legi ale dumneavoastră, da’ legile astea sunt În afara civilizației
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
198 Ianculescu Ștefan 50 Iarca (deținut) 134 Iepure Marian 64 Ili (maior) 294 Iliescu Ion 29, 39, 110, 225 Ioachim Vlad 198, 201 Ioanid Bebe 334 Ioanid Ion 252, 257 Ioanid Tilică 334 Ioanițescu, Ioanițiu (gardian) 328 Ioja (preot, personaj imaginar) 91-92 Ion (preot) 350, 370 Ionescu (deținut la Salcia) 120 Ionescu (posibil Mircea, deținut la Pitești) 230-231 Ionescu-Quintus Mircea 150-151 Iordache (ofițer) 145 Iorga Nicolae 112 Iorgulescu Constantin 214 Iovan Ion 363 Istrate Constantin (zis Napoleon, gardian) 95-96, 99, 204-205
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în 1871 69 25. Confuzie a lui Bacalbașa; Ambron era un personaj implicat în „afacerea Strousberg“, despre care se discuta insistent în Cameră la începutul anului 1871, fiind amintite și scrisori ale sale. Scrisoarea prințului Carol era adresată unui amic imaginar, Auerbach, și a apărut în Augsburger Allgemeine Zeitung. la interesele acestei mărețe țări, căreia s-ar putea prezice în alte circumstanțe viitorul cel mai strălucit, aș fi pierdut de mult răbdarea. Am făcut acum cea din urmă cercare prin care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
opoziție, criza guvernării conservatoare apropiindu-se de deznodământ. 19. Informația lui Bacalbașa este, în parte, inexactă. Redactorul Telegrafului fusese chemat în fața Parchetului la 27 ianuarie/8 februarie 1876 spre a da lămuriri în legătură cu o știre apărută în ziar privind o imaginară „călcare“ a unei bande electorale conservatoare „în strada Romană“. Întrucât ziarul publicase o dezmințire în această problemă, nu a mai fost emisă citația amintită de Bacalbașa (TEL., an. VI, 2 martie 1876, p. 1). Redactorul Telegrafului, I.C. Fundescu, fusese însă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
animale”, a conchis el moralizator. *La cererea lui Constantin Nancu, am scris o pagină „Despre țărani”, neconvențională, pe alocuri polemică. O trec aci fiindcă, deși dată ziarului, am scris-o ca pentru jurnal. „întoarcerile în lumea satului, fie și cele imaginare, înseamnă, pentru noi, tot atîtea prilejuri de confruntare morală, de reflexie asupra devenirilor generale și a propriei noastre deveniri. În ceea ce mă privește, dețin despre sat amintiri și impresii ce nu-s nici prea voioase, dar nici întunecate. Nu agreez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în același timp, perfidă. Pe de o parte, ea îmi evocă „disconfortul” de care suferă cei cărora li se cere un plus de disciplină și de rigoare în administrație, pe de altă parte șmecheria (specialitatea funcționărească) de a inventa piedici imaginare. De-acum, orice „serviciu” devine mai greu; de-acum, normalul capătă proporții de excepțional. Cum nu-i lași pe unii să se „descurce”, cum adoptă o mină de mofluzi. *„Vom ajunge ziua cînd oameni ca Aurel-Ilie Calimandric vor fi regretați
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fictive, mallarméene, care să ducă la obnubilarea relelor deprinderi (intelectuale) din trecut, să mă reînnoiască moral. Sub ce steag să se facă însă recuperarea de sine? Recuperarea anilor în care m-am crezut conștiință mizerabilă, încărcată, obsedată de negre păcate imaginare. Pentru a mă redresa, am nevoie de un mai bine, nu de o catastrofă! Pot convinge doar dacă vorbesc în numele experienței mele. *Alintîndu-se, doamna B. spune despre sine că e „o perversă”: „îmi place Joyce!” „Numai de asta?”, o întreb
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
devenit o adevărată fraudă”. Iar numărul celor ce fraudează tot mai numeros. *Din cauza claustrării, a consumului în singurătate, a artificialității, viața scriitorului îi face acestuia, adesea, după ce a trecut de mijlocul ei, impresia de ceva ratat, pierdut. Ocupîndu-se cu biografiile imaginare, își dă seama că a uitat să trăiască el însuși. În urma unei munci aspre, a avut uneori succese, a cucerit, poate, notorietatea, dar, vai!, n-a cunoscut fericirea pe care o dau lucrurile simple. Se pare că tocmai cei ajunși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
venind din deceniile de rutină editorială - care să contribuie, În caz că le veți lua În seamă, la fluența și accesibilitatea textului pentru cititorul grăbit al zilelor noastre. Sunt mici trucuri de formulare, furate din tehnica romancierilor, care fac mai plastică reprezentarea imaginară, evitând mai ales confuziile Între personaje cu același nume. Din ceea ce am citit până 731 acum e evident că, urmându-vă firul, pentru dvs. foarte familiar, al prezentării, păreți a uita că cititorul nu cunoaște poate deloc oamenii În cauză
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
una din navele secției sale și a fost chemat la dl Buzatu, unde acesta a strigat și urlat la cdt Vasiliu, amenințându-l în fel și chip, făcându-l pe el vinovat de nu știu ce fapte mai mult sau mai puțin imaginare. Cdt Vasiliu Anghel a ascultat și încuviințat, după care a plecat și a urcat în biroul său, s-a așezat pe scaun și acolo a rămas, a făcut infarct. De la birou l-au luat și dus la spital unde, după
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ireductibilă a poeziei sale este pasionalitatea exuberantă și extatică, este un admirabil liric al imprecației, cu un simț al dimensiunilor apocaliptice și al viziunilor grozave foarte pronunțat. Majoritatea creațiunilor lui Corneliu Vadim Tudor sunt dezvoltări ideologice, epistole naționale, alegorii, discursuri imaginare pornind de la document, se spune, iar în ceea ce privește universul, poetul s-a așezat hotărât într-un unghi de creație nimerit, el devenind, ni se spune mai departe, un observator contrariat al universului, un agent radical al unei îndreptări universale. Concluzia: Rar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]