6,226 matches
-
urmări o afirmare de sine, combaterea sau supunerea adversarului. Tocmai acesă paletă largă de profile psiho-caracteriale îngreunează semnificativ elaborarea unor concluzii generale cu privire la remediile criminalității. Practica și legea penală au solicitat să se țină seama de existența unor tipuri de infractori cum sunt infractorii minori-infractorii majori, infractorii primari-infractorii recidiviști. În aceasta situație, criminologia modernă a recurs la știința tipologiei "care se ocupă cu clasificările în tipuri și criteriile după care acestea se fac" (P-Popescu- Neveanu, 1978), cu descrierea tipurilor și metodelor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de sine, combaterea sau supunerea adversarului. Tocmai acesă paletă largă de profile psiho-caracteriale îngreunează semnificativ elaborarea unor concluzii generale cu privire la remediile criminalității. Practica și legea penală au solicitat să se țină seama de existența unor tipuri de infractori cum sunt infractorii minori-infractorii majori, infractorii primari-infractorii recidiviști. În aceasta situație, criminologia modernă a recurs la știința tipologiei "care se ocupă cu clasificările în tipuri și criteriile după care acestea se fac" (P-Popescu- Neveanu, 1978), cu descrierea tipurilor și metodelor prin care aceștia
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sau supunerea adversarului. Tocmai acesă paletă largă de profile psiho-caracteriale îngreunează semnificativ elaborarea unor concluzii generale cu privire la remediile criminalității. Practica și legea penală au solicitat să se țină seama de existența unor tipuri de infractori cum sunt infractorii minori-infractorii majori, infractorii primari-infractorii recidiviști. În aceasta situație, criminologia modernă a recurs la știința tipologiei "care se ocupă cu clasificările în tipuri și criteriile după care acestea se fac" (P-Popescu- Neveanu, 1978), cu descrierea tipurilor și metodelor prin care aceștia pot fi reperați
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ocupă cu clasificările în tipuri și criteriile după care acestea se fac" (P-Popescu- Neveanu, 1978), cu descrierea tipurilor și metodelor prin care aceștia pot fi reperați și evaluați. Astfel, se preconizează existența unor grupe de persoane, a unor categorii de infractori, iar persoanele care alcătuiesc un asemenea grup prezintă trăsături asemănătoare; acești indivizi aparțin aceluiași tip, mai exact: a) o totalitate de trăsături moral-psihologice; b) trăsăturile sunt caracterizante; cel care le întrunește are un anumit profil; c) trăsăturile sunt comune unui
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
hoți, tâlhari, delapidatori; c. cei ce săvârșesc infracțiuni de fals falsificatori. Aceasta tipologie juridică penală este utilă, dar totuși incompletă. Din perspectivă criminologică este necesară o caracterizare și o tipologie a criminalilor din interior, după datele și trăsăturile caracteristice ale infractorilor, datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la o tipologie criminologic. A. O prima delimitare pune în evidență diferențele dintre infractorii organizați și infractorii dezorganizați. Astfel
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
perspectivă criminologică este necesară o caracterizare și o tipologie a criminalilor din interior, după datele și trăsăturile caracteristice ale infractorilor, datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la o tipologie criminologic. A. O prima delimitare pune în evidență diferențele dintre infractorii organizați și infractorii dezorganizați. Astfel, infractorii organizați (cei care își premeditează acțiunea) au, de obicei, inteligența peste medie, metodic și viclean, iar crimele lui sunt bine
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
datele și trăsăturile caracteristice ale infractorilor, datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la o tipologie criminologic. A. O prima delimitare pune în evidență diferențele dintre infractorii organizați și infractorii dezorganizați. Astfel, infractorii organizați (cei care își premeditează acțiunea) au, de obicei, inteligența peste medie, metodic și viclean, iar crimele lui sunt bine gândite și cu atenție pregătite. Crima este, de obicei, comisă în afara zonei unde locuiește
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
caracteristice ale infractorilor, datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la o tipologie criminologic. A. O prima delimitare pune în evidență diferențele dintre infractorii organizați și infractorii dezorganizați. Astfel, infractorii organizați (cei care își premeditează acțiunea) au, de obicei, inteligența peste medie, metodic și viclean, iar crimele lui sunt bine gândite și cu atenție pregătite. Crima este, de obicei, comisă în afara zonei unde locuiește sau lucrează, autorul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la o tipologie criminologic. A. O prima delimitare pune în evidență diferențele dintre infractorii organizați și infractorii dezorganizați. Astfel, infractorii organizați (cei care își premeditează acțiunea) au, de obicei, inteligența peste medie, metodic și viclean, iar crimele lui sunt bine gândite și cu atenție pregătite. Crima este, de obicei, comisă în afara zonei unde locuiește sau lucrează, autorul dispune și dovedește
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mașina bună) Trăiește sau lucrează în apropierea locului crimei Urmărește crima (în presă) Interes minim față de eveniment Își poate schimba locul de muncă / orașul Schimbare semnificativă de comportament (abuz de droguri / alcool, religiozitate) Diferențele majore între cele două categorii de infractori nu se regăsesc doar la nivelul particularităților sociale (educație, pregătire profesională etc.), cât mai ales la nivel comportamental: Organizat Neorganizat Plănuiește atacul Atac spontan Victima / locul este necunoscut Victima / locul este cunoscut Personalizează victima Depersonalizează victima Controlează conversația Conversație minima
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este ascuns Cadavrul este lăsat la vedere Arma / urme absente Arma și urme prezente Transportă cadavrul Cadavrul rămâne la locul crimei Victimele sunt indivizi ușor manipulabili și / sau dominați, de obicei sunt străini cu care făptașul are ceva trăsături comune. Infractorul este considerat sociabil și folosește abilitățile verbale pentru a-și manipula victimele și pentru a prelua controlul asupra lor. Este conștient de gravitatea faptei săvârșite și este încrezător în abilitățile sale în confruntarea cu anchetatorii. Mai mult, urmărește reportajele de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Cum am văzut și în tabelul de mai sus, în cazul criminalului organizat, acesta obișnuiește să-și mute victima de la locul crimei pentru a preveni descoperirea și o transportă foarte bine ascuns, ferit de privirile polițiștilor sau a altor persoane. Infractorii neorganizați sunt caracterizați, în mod obișnuit, de abilități intelectuale sub medie, este singuratic, necăsătorit, trăiește fie singur, fie cu o rudă, în vecinătatea locului crimei. Are semnificative dificultăți în stabilirea și menținerea relațiilor cu ceilalți și este descris ca un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
conturarea portretului personalității criminale și în funcție de alte criterii (Butoi, T. 2004): a) în funcție de gradul de conștientizare și control al comportamentului: b) în funcție de tendința de repetare a acțiunilor criminale: c) în funcție de gradul de pregătire infracțională: B. În funcție de modul în care personalitatea infractorului afectează comportamentul lui criminal, L. Yablonski diferențiază următoarele categorii de criminali: 1. Criminali socializați sunt cei care prezintă tulburări emoționale, sunt foarte ușor influențabili de aspecte indezirabil social, ei devin criminali sub influența mediului în care sunt promovate norme și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și tendințe de agresivitate asociate ori disimulate; personalitate psihopatică specific individului puternic neadaptat și deviat social; personalitate psihotică; personalitate demențială caracterizat printr-un comportament agresiv, compulsiv și imprevizibil. C. În funcție de gradul de pregătire infracțională, L. Yablonski diferențiază două categorii de infractori : 1. Criminalii situaționali caracterizați prin faptul că: se confruntă cu o problemă care solicită acțiunea; aleg acțiunea care constituie o violare a legii; au fost prinși, arestați, condamnați și li s-a oferit statutul de criminali; până la comiterea infracțiunii s-
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
violența ilegală, aprobată, rațională (crimele pasionale); 3. violența ilegală, neaprobată, rațională (hoțiile pentru satisfacerea trebuințelor primare hoții); 4. violența ilegală, neaprobată, irațională (acte criminale lipsite de sens sau utilitate). D. Ion Oancea realizeaza o tipologizare care cuprinde următoarele categorii de infractori: 1. Criminalul agresiv (violent) este adeptul crimelor violente, brutale și cu consecinte multiple: omoruri simple sau calificate, lovituri cauzatoare de moarte, vătămări corporale cu grade diferite de gravitate, incendii intenționate, unele calomnii grave, unele violențe morale continue care imping victima
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Oancea, I., 1998, p. 247). 2. Criminalii achizitivi comit crime contra proprietății, contra bunurilor, valorilor pecuniare: hoți (pentru furt), tâlhari (pentru tâlhărie), șarlatani (pentru înșelăciune), delapidatori (delapidare), falsificatori (pentru fals), mituitori, traficanți (acte de corupție). Prin comportamentul prezentat de acești infractori se umărește: a) desfășurarea acelor acțiuni ce privesc bunurile și valorile materiale; b) acțiunile constau în luarea, însușirea și folosirea acestora bunurilor sustrase; c) în scop de câștig, de apropiere, în folos propriu. 3. Criminalul caracterial prezintă structuri și tulburari
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
anumită tendință sau impulsiune afectivă (ex:agresivitatea) se dezvoltă în mod pronunțat și domină întreaga personalitate, iar voința și controlul de sine nu le pot opri; b) există o tulburare parțială a psihicului persoanei; c) din punct de vede mental, infractorul este conștient de indezirabilitatea faptelor sale. În literatura de specialitate criminalii caracteriali sunt de mai multe feluri: a) Criminali psihopatici: tipul orgolios (paranoic) caracterizat prin orgoliu, trufie; comite acte de violență; tipul pervers, nemilos: comite acte infracționale cu multă cruzime
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
T., 1973). 6. Criminalul ocazional comite crime sub influența tentațiilor provocate de mediul exterior, acest fapt este explicat prin conduita bună până la comiterea faptei; săvârșesc actul antisocial datorită împrejurărilor și, mai ales, nu recidivează. 7. Criminalul debil mintal este acel infractor cu un potențial nativ foarte limitat, nu este conștient de gravitatea faptei sale și, odată prins asupra infracțiunii neagă realitatea. De asemenea acesta nu poate proiecta rezultatele acțiunii sale întrucât este caracterizat printr-o gândire infantilă, se descurcă greu în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
emoțiile sale, nu are control de sine și nici conștiința stării lui astfel încât este iresponsabil și nu raspunde penal: criminalul paranoic psihoza paranoică; criminalul schizofrenic schizofrenia; criminalul maniaco-depresiv psihoza maniaco-depresive. E. În functie de modul de operare se distinge: a) infractori de ocazie sunt cei care comit spontan infracțiunea, sub presiunea satisfacerii anumitor dorințe, astfel că profită de unele situații accidentale și ajung să-și însușească lucrul pierdut, să fure unele bunuri nesupravegheate sau să lovească o persoană etc. Toate aceste
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cei care comit spontan infracțiunea, sub presiunea satisfacerii anumitor dorințe, astfel că profită de unele situații accidentale și ajung să-și însușească lucrul pierdut, să fure unele bunuri nesupravegheate sau să lovească o persoană etc. Toate aceste conduite îi conferă infractorului o stare de agitație emoțională ceea ce îl determină să comită numeroase greșeli care fac facilă depistarea și prinderea lui de către organele competente. b) infractorii de obicei sunt cei care își câștigă existența de pe urma infracțiunilor comise, își caută victimele și contextele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să fure unele bunuri nesupravegheate sau să lovească o persoană etc. Toate aceste conduite îi conferă infractorului o stare de agitație emoțională ceea ce îl determină să comită numeroase greșeli care fac facilă depistarea și prinderea lui de către organele competente. b) infractorii de obicei sunt cei care își câștigă existența de pe urma infracțiunilor comise, își caută victimele și contextele favorabile, aici se subliniază existența unui stil personal de "operare" (modus operandi). Fiind obișnuiți cu actele antisociale dețin un control de sine destul de bun
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de "operare" (modus operandi). Fiind obișnuiți cu actele antisociale dețin un control de sine destul de bun, folosesc diferite tertipuri pentru a putea tergiversa ancheta sau de a o conduce spre o pistă greșită. Cunoașterea cât mai exactă a profilului personalității infractorului permite atât organizarea unui program diferențiat și individualizat de reeducare, recuperare și reintegrare în societate, cât și posibilitatea anchetatorilor de a stabili adevărul. * Cerșetorul apelează la sensibilitatea semenilor și acționează prin intermediul rolului jucat verbal, printr-o mimică și construcție adecvată
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
înduioșarea acestuia pentru a obține bunuri materiale: mâncare, hrană, bani. Pentru a atrage atenția utilizează metode precum: modularea vocii, invocarea unor mari necazuri. Eventualele infirmități sunt subliniate cu grijă și apoi fie etalate ostentativ, fie sugerate discret. Acest tip de infractori profită de orice sentiment sau interes al publicului, fiind un bun cunoscator empiric în sesizarea și exploatarea trăsăturilor psihologice ale celor de la care cerșesc. * Hoțul este cel care printr-un dezvoltat spirit de observație și mijloace de operare rapide și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cale se apropie de tâlhari, iar prin faptul că tind să-și însușească bunuri, de hoți. * Tâlharul apelează cu ușurință la violență și cruzime, deși recurge la asasinat doar în caz de nevoie și de multe ori în scop defensiv. * Infractorul intelectual escrocul, falsificatorul, șantajistul, uzează cu preponderență minciuna pentru a-și ascunde faptele, dispune de o mare elasticitate a minții, își "citește" cu ușurință victima, indentifică rapid punctele vulnerabil ale acesteia, se eschivează cu mare persuasiune, astfel că pot scăpa
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
-și ascunde faptele, dispune de o mare elasticitate a minții, își "citește" cu ușurință victima, indentifică rapid punctele vulnerabil ale acesteia, se eschivează cu mare persuasiune, astfel că pot scăpa rapid de încurcătură. * Asasinul reprezintă forma cea mai gravă de infractor, prezintă o accentuată insensibilitate față de semeni, este orientat predominant către sine, dorește să-și domine victima, prezintă o capacitate de raționalizare scăzută, este instabil și superficial în contactul afectiv. Comiterea infracțiunii devine posibilă datorită intrării individului într-un mediu care
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]