9,219 matches
-
pentru colaborarea cu agenții economici din sfera productivă. Planurile Operaționale ale unităților de Învățământ superior menționează aproape exclusiv că finanțarea activităților acestora se face de la buget, inclusiv cercetarea științifică. În civilizația globală noua economie, care se bazează pe invenții și inovații, are drept componentă prioritară dezvoltarea tehnologică care conduce la un nivel Înalt de competitivitate si la dezvoltarea umană. Progresul tehnologic este esențial pentru progresul uman. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se susțin, se potențează și se propulsează reciproc. Convergența economică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Șerban, Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 136 http://www.insse.ro/Anuar%202005/CAPITOLE/cap13 .pdf Creativitate și progres tehnic 234 modifică sensibil maniera În care se derulează afacerile și accelerează difuzarea “know-how”-ului și a inovației. Din această perspectivă organizațiile trebuie să devină tot mai competitive. Acest fapt face imperios necesară reformularea principiului avantajului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv În contextul noii economii și al societății cunoașterii, acela al avantajului competitiv. Principalii factori
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și analizează toate alternativele si oportunitățile de achiziționare a activelor 135. Însă, apar trei observații de fond privind investițiile În managementul resurselor umane, corelat cu conceptul de noua economie manifestat prin creșterea volumului de cunoștințe materializate În noi invenții și inovații: 1. Există o preocupare redusă din partea decidenților activității agenților economici din România pentru implementarea unor principii pertinente privind crearea unor colective profesioniste În vederea realizării și dirijării continue a noului În activitatea agenților economici. Motivarea acestei constatări se găsește În faptul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pentru colaborarea cu agenții economici din sfera productivă. Planurile Operaționale ale unităților de Învățământ superior menționează aproape exclusiv că finanțarea activităților acestora se face de la buget, inclusiv cercetarea științifică. În civilizația globală noua economie, care se bazează pe invenții și inovații, are drept componentă prioritară dezvoltarea tehnologică care conduce la un nivel Înalt de competitivitate si la dezvoltarea umană. Progresul tehnologic este esențial pentru progresul uman. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se susțin, se potențează și se propulsează reciproc. Convergența economică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Șerban, Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 136 http://www.insse.ro/Anuar%202005/CAPITOLE/cap13 .pdf Creativitate și progres tehnic 234 modifică sensibil maniera În care se derulează afacerile și accelerează difuzarea “know-how”-ului și a inovației. Din această perspectivă organizațiile trebuie să devină tot mai competitive. Acest fapt face imperios necesară reformularea principiului avantajului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv În contextul noii economii și al societății cunoașterii, acela al avantajului competitiv. Principalii factori
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Implanting Strategic Management, Englewood Cliffs, N.J., Prentice Hall, 1984. 6. Aznar I., La Creativitė dans ĽEntreprise, les Editions d'Organisation, Paris, 1983. 7. Băloiu L.M., Călin C.G. Tehnologie și inovare, București, Editura ASE, 1999. 8. Băloiu, L.M., Frăsineanu, I. Gestiunea inovației, București, Editura Economică, 2001. 9. Băloiu, L.M., Managementul inovației, București, Editura Eficient, 1995. 10. Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
6. Aznar I., La Creativitė dans ĽEntreprise, les Editions d'Organisation, Paris, 1983. 7. Băloiu L.M., Călin C.G. Tehnologie și inovare, București, Editura ASE, 1999. 8. Băloiu, L.M., Frăsineanu, I. Gestiunea inovației, București, Editura Economică, 2001. 9. Băloiu, L.M., Managementul inovației, București, Editura Eficient, 1995. 10. Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația tehnică În construcția de mașini - inventica, Editura Junimea, Iași
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Implanting Strategic Management, Englewood Cliffs, N.J., Prentice Hall, 1984. 6. Aznar I., La Creativitė dans ĽEntreprise, les Editions d'Organisation, Paris, 1983. 7. Băloiu L.M., Călin C.G. Tehnologie și inovare, București, Editura ASE, 1999. 8. Băloiu, L.M., Frăsineanu, I. Gestiunea inovației, București, Editura Economică, 2001. 9. Băloiu, L.M., Managementul inovației, București, Editura Eficient, 1995. 10. Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
6. Aznar I., La Creativitė dans ĽEntreprise, les Editions d'Organisation, Paris, 1983. 7. Băloiu L.M., Călin C.G. Tehnologie și inovare, București, Editura ASE, 1999. 8. Băloiu, L.M., Frăsineanu, I. Gestiunea inovației, București, Editura Economică, 2001. 9. Băloiu, L.M., Managementul inovației, București, Editura Eficient, 1995. 10. Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația tehnică În construcția de mașini - inventica, Editura Junimea, Iași
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
termenul de devianță desemnează un ansamblu disparat de conduite dezaprobate și de indivizi marginali. Cele mai frecvente criterii de clasificare sunt după Rădulescu, S. (1998, p. 27): * Natura devianței - devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care înțelegem mecanismele biologice ale dependenței, ci au început și să faciliteze anumite abordări inovatoare. Exemplele în acest sens includ un vaccin impotriva consumului de cocaină care face în prezent obiectul unui studiu la scară largă în Europa. De asemenea, inovația a fost facilitată de unele evoluții în domeniul tehnologiei informației, precum programele de tratament furnizate pe internet și folosirea de mesaje text electronice. Serviciile de reintegrare socială sprijină tratamentul și previn recidiva, abordând aspectele esențiale ale excluziunii sociale a consumatorilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri, complică tratamentul pentru consumul de droguri și este asociat cu acte de violență și infracțiuni. Raportul din 2009 al Obsevatorului European pentru Droguri și Toxicomanii, remarcă gama din ce în ce mai largă de substanțe în mare măsură necontrolate, destinate pieței canabisului, inovația în producția de droguri sintetice și preocupările din ce în ce mai acerbe legate de abuzul de medicamente eliberate pe bază de prescripție. În 2013, în urma monitorizării efectuate de EMCDDA au fost identificate 651 de site-uri care vând "droguri legale" europenilor. (EMCDDA, 2014
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de 16 ani și se află la jumătatea mediei europene (6%). 6. Precursorii Studiile OEDT observă o situație din ce în ce mai complexă în ceea privește disponibilitatea și consumul de droguri sintetice în Europa. Piața ilegală și furnizorii acesteia indică niveluri ridicate de inovație în ceea ce privește procedeele de producție, produsele noi și oportunitățile de comercializare, demonstrând, în același timp, capacitatea adaptării rapide la măsurile de control. În plus, gradul din ce în ce mai ridicat de sofisticare a comercializării "alternativelor legale" la drogurile ilegale reprezintă un progres îngrijorător. Un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
culturilor corespunzătoare, care și în politeism continuă să aibă un caracter sacral. Când zicem idololatrie, exprimăm prin acest cuvânt simbioza naturală a religiei cu cultura. E interesant să amintim că Paul Deussen, scriind monumentala lucrare Allgemeine Geschichte cier Philosophie, cu inovația de a încorpora în această disciplină și gândirea indiană, chineză și japoneză, declară în introducere că sistemele filosofice nu se pot înțelege cu adevărat dacă nu cunoaștem religiile din care și au sorbit substanța. Consecventă cu această convingere, metoda lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ci ar fi o simplă proiecție subiectivă asupra ei. În cele din urmă, estetica modernă face o deosebire categorică și tranșantă între natură și artă, deosebire care nu e lipsită de justețe; dar concluzia la care ajunge este încă o inovație, adică o nouă amputare și anume: eliminarea frumuseților naturale din domeniul preocupărilor estetice. Pentru teologie însă, natura, adică făptura lui Dumnezeu, e frumoasă în mod real și obiectiv. Ea e oglinda în care se răsfrânge strălucirea de dincolo de lume a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele ierarhice (respectiv profesorul); - în cadrul unei organizații individul prezintă o dublă tendință: pe de o parte satisfacerea propriilor aspirații, obținerea succesului personal, pe de altă parte el trebuie să răspundă cerințelor organizaționale, să respecte ierarhiile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
viața membrilor săi. Școala modelează comportamentul uman prin instituirea unor reguli a căror respectare este sancționată prin recompense și pedepse. Este o organizație care produce și produce învățare, care reproduce normele și valorile deja existente, dar, în același timp stimulează inovația și progresul. De asemenea, la nivelul organizației școlare există funcții, roluri și statusuri delimitate ierarhic, intre care se stabilește un sistem de comunicare formală, dar și informală. Nu în ultimul rând, școala presupune prezența unui mare număr de indivizi care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
însuși autorul unui studiu fundamental asupra "defixărilor" (défigements) semantice ale textemelor în planul textual-discursiv28. Un asemenea demers se justifică, fără îndoială, și prin faptul că, în lingvistica franceză actuală, profesorul de la C.N.R.S. este unul dintre cercetătorii cei mai deschiși către inovațiile integralismului. Cu toate acestea, premisa studiului lui Rastier, care echivalează fără rest gramatica cu "sistemul" și lexicul - inclusiv "discursul repetat" - cu "norma" limbii (în sens coșerian), nu poate fi acceptată ca atare: "dacă se poate admite că inventarul de morfeme
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a naturii, motiv pentru care aceste anomalii sunt naturale și nu divine. Excepțiile pot ajuta la descoperirea regulilor. c) istoria producțiilor artificiale (Historia arteium, sive mechanica) Istoria naturii înlănțuite sau a artelor mecanice. Este partea care ar trebui să reprezinte inovațiile și descoperirile de până la el. Trebuia, de asemenea, să urmărească și folosirea lor spre binele științei. Bacon considera că există inovații care au schimbat cursul istoriei, cele mai importante fiind busola, tiparul și praful de pușcă. Fiecare dintre acestea a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
artificiale (Historia arteium, sive mechanica) Istoria naturii înlănțuite sau a artelor mecanice. Este partea care ar trebui să reprezinte inovațiile și descoperirile de până la el. Trebuia, de asemenea, să urmărească și folosirea lor spre binele științei. Bacon considera că există inovații care au schimbat cursul istoriei, cele mai importante fiind busola, tiparul și praful de pușcă. Fiecare dintre acestea a reprezentat o cotitură pentru civilizație: busola a schimbat modul în care era percepută arta navigației, scoțând navele din Marea Mediterană în Oceanul Atlantic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
războiului și a dus la reechilibrarea forțelor în Europa. Navele engleze au folosit acest praf de pușcă și corăbiile lor ușoare pentru a învinge "Invincibila Armadă". Istoria invențiilor este un ajutor absolut necesar științei pentru a arăta drumul spre noi inovații. Aici își are începutul știința secolului al XX-lea ce va fi numită istoria tehnicii. Un exemplu aparte este acela al agricultorilor care încearcă să cunoască agricultura și să profite de pe urma ei, fără însă a i se opune (ei descoperă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se opune (ei descoperă soiuri noi, mai productive, prin fecundarea naturală a plantelor și animalelor supravegheată cu atenție). La fel trebuie să facă și inventatorul, invențiile sale trebuind să urmeze cursul naturii. Istoria invențiilor nu reprezintă nici un pericol pentru știință. Inovațiile nu fac parte din acele structuri teoretice ce aparțineau vechii imagini de aceea puteau fi acceptate cu ușurință. Ele sunt formă a evoluției științifice și de aceea nu trebuie privite cu circumspecție. Dacă istoria naturală constituia o noutate în sine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oameni de știință care studiază fenomene mai mult sau mai puțin importante. Astfel, doisprezece dintre ei sunt "negustori de lumină"138, cei care, la perioade regulate de timp, călătoresc în alte țări pentru a culege cele mai noi invenții și inovații. Alți trei sunt "răpitori", deoarece adună din cărți experimentele tuturor artelor. Mai există și cei numiți "vânători" sau "tăinuitori", care adună acele experiențe care nu au devenit încă arte. "Săpătorii" sau "minerii" verifică experimentele noi; alții (compilatorii sau falsificatorii) ordonează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
legii prin care s-au stabilit atribuțiile patriarhului-regent, precum și soluția intermediară pe care acesta a propus-o: suspendarea funcției de patriarh, Nae Ionescu dovedește o dată în plus, pe baza canoanelor, absurditatea situației, întrucât suspendarea temporară a unui patriarh este o inovație surprinzătoare, neîngăduită de spiritul Bisericii și de canoane. Alegerea unei fețe bisericești pentru îndeplinirea anumitor funcții ecleziastice nu este numai o operație lumească, ci ea include și un element de natură mistică. Suspendarea din funcție cu voia însăși a celui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o serie de "propuneri" sau "inovații" cu privire la posibilitatea de retragere din scaunele episcopale a unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv de boală sau vârstă înaintată. Nu este lipsit de interes să abordăm acest aspect care a luat, pe alocuri, forma unei campanii violente, cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]