6,555 matches
-
1) calități fizice: sănătate, ținută și atitudine corecte, fizionomie plăcută, sobrietate; 2) calități intelectuale: bun simț, înțelegere, răbdare în ascultarea bolnavului, judecată dreaptă, memorie bună a faptelor observate și o corectă înțelegere și interpretare a „cazurilor”, gust pentru munca intelectuală, instrucție profesională solidă, mereu reînnoită, cultură generală, spirit de observație, dexteritate; 3) calități morale: bunătate, răbdare, discreție, prudență, exactitate și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului fac din aceștia o „elită profesională”. Referitor la „elita medicală” A. Fouille scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medic la altul. O relație pozitivă „medic - bolnav” are în primul rând un caracter psihologic. Ea combină experiența medico-profesională a medicului cu experiența suferinței bolnavului. Din acest motiv este absolut necesar ca medicul să aibă, în primul rând, o solidă instrucție profesională și mult tact clinic. Relația „medic-bolnav” se bazează pe simpatie și încredere, elemente esențiale în realizarea situației de transfer despre care am vorbit mai sus. Încrederea și siguranța în medic și actul terapeutic, sunt legate de conștiința morală a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ordin psihologic reprezentând întinderea (documentarea cognitivă a câmpului intelectual), profunzimea (capacitatea de a surprinde esențialul prin punerea în evidență a funcției logice) și înălțimea (facultatea de abstractizare rațională). b) Factorii sociali de ordin exterior dobândiți de individ prin educație, instrucție, influența mediului familial, social și profesional. Tulburările de gândire Gândirea reprezintă, cum am arătat, una din laturile importante ale inteligenței individuale, cu numeroase și complexe implicații asupra sferei psihopatologiei. În psihopatologic se disting mai multe forme de alterare ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie. 4) Schizofrenia simplă se caracterizează prin următoarele aspecte: - sărăcirea până la totala pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fantezie și realitate, între posibil și asburd. Paranoicii autodidacți completează forma precedentă. Autodidacticismul este foarte frecvent la paranoici și se explică prin tendințele speciale ale acestora. Datorită orgoliului lor, această categorie de bolnavi caută să-și dobândească un grad de instrucție care să le ridice prestigiul personalității, dar și pentru a putea rezolva singuri orice fel de problemă. Fiind lipsiți de o judecată logică, ei asimilează, fără nici o discriminare, aceste cunoștințe intelectuale oferite, de regulă de literatura de popularizare și care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factori biologici, afectivi, intelectuali și socio-culturali. Oligofreniile reprezintă oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultăților mintale (intelectuale) care pun unii subiecți într-o stare de inferioritate, mai mult sau mai puțin gravă în ceea ce privește adaptarea la exigențele vieții și la posibilitățile de instrucție (A. Porot). Arierațiile mintale sau oligofreniile sunt insuficiențe congenitale sau, în tot cazul, cu un debut foarte precoce, ale dezvoltării inteligenței. Ele se opun grupei demențelor care sunt deteriorări ale unei inteligențe care s-a dezvoltat și a atins un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
definiția pe care A. Porot o dă oligofreniei: „oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultăților intelectuale, punând pe unii indivizi într-o stare de inferioritate, mai mult sau mai puțin gravă, în ceea ce privește adaptarea acestora la exigențele vieții și posibilitățile lor de instrucție”. K. Schneider, mergând pe această linie, face o analiză a „formelor de gândire la oligofreni”. Acest aspect se răsfrânge și asupra personalității lor. Este vorba de „personalități primitive nediferențiate”, subliniind-se în felul acesta faptul că „nu este posibil să
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pentru K. Menninger, personalitatea este formată din „nucleul ereditar” la care se adaugă factorii dobândiți în cursul vieții (modelele parentale, frații, familia de origine, mediul fizic, educația, cultura, valorile moral-religioase, psihobiografia individuală, modelele de comportament, relațiile sociale, profesiunea, nivelul de instrucție, căsătoria, bolile fizice sau psihice etc.). În ceea ce privesc situațiile, K. Menninger consideră că acestea sunt reprezentate de circumstanțele sau evenimentele vieții cu care se confruntă individul și la care personalitatea acestuia este obligată să se adapteze, să realizeze „un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se impun măsuri de igienă mintală specifice, la care, în mod absolut obligatoriu, trebuie adăugate măsuri de reformă socială, a sistemului de valori și a tipului de relații interumane, de normare a regimului puterii în stat, măsuri de educație și instrucție corespunzătoare, care să asigure un echilibru stabil între regimul descărcării pulsiunilor Inconștientului colectiv, și regimul de normare valorică moral-spirituală și socio-culturală al Supra-Eului colectiv. Toate acestea se înscriu în cadrul unui program complex de organizare social-politică și economică a statului, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societate perfectă sau perfectibilă este o utopie sortită de la început eșecului. Societatea trebuie controlată și sprijinită de stat prin cultivarea valorilor moral-spirituale și culturale, a conduitelor pozitive, menținerea unui stil de viață normal, echilibrat; stimularea membrilor societății prin educație, cultură, instrucție; formarea de personalități normale, de caractere responsabile; reprimarea actelor sau tendințelor antisociale sau prevenirea lor prin întărirea rolului instituțiilor sociale de bază în formarea individului și progresul, stabilitatea acestuia: Familia, Școala și Biserica. În condițiile de echilibru social, economic, cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
așteptările cadrului didactic și elevilor construiesc un mediu de învățare dinamic, iar cultura școlară a oricărei instituții de învățământ își are propriul specific. Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul și instrucția tuturor copiilor, să introducă noi strategii instrucționale care să încurajeze colaborarea, toleranța, sporirea încrederii în forțele proprii și îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor, să realizeze și să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei. Intervenția managementului clasei se justifică atunci când
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
vorbi despre progres, generat de cercetarea științifică a activității motrice umane, dacă rezultatul acesteia nu va depăși cadrul cunoașterii existente, generând, astfel, plusvaloare cercetării domeniului în discuție. Cerința imperativă de anticipare a exigențelor societății de mâine, direcționate configurativ pe formarea (instrucția și educația) actualului formabil, fie el elev sau student, integrat ulterior într-un viitor, care va constitui prezentul lui, și în care va urma să se manifeste social, profesional, artistic, motric etc., va trebui să determine întreaga construcție filosofică a
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
apropiați.55 Nu credea însă că mulți oameni sunt capabili de o asemenea sforțare. Experiențele lui ca militar și apoi ca învățător de țară i-au întărit scepticismul. Locuitorii satelor în care a trăit nu puneau preț pe foloasele acelei instrucții riguroase pe care o propunea învățătorul venit de la Viena, a cărui motivație ei nu o puteau de altfel înțelege, ca să nu mai vorbim de indiferența lui față de confort, de bunuri materiale și de plăcerile obișnuite ale vieții, care îi intriga
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
libertăților fundamentale în Uniunea Sovietică. În judecata lui asupra societăților moderne precumpănea însă aprecierea capacității acestora de a oferi omului de rând posibilitatea de a munci. Credea de asemenea că regimul sovietic ar fi oferit un acces mai larg la instrucție și ar fi diminuat deosebirile de clasă. În multe alte privințe nu își făcea însă iluzii.94 În septembrie 1935, Wittgenstein a făcut o călătorie cu caracter exploratoriu, vizitând Leningradul și Moscova. Și-a dat seama că autoritățile ar fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
studiem fenomenele limbajului cu referire la moduri primitive ale folosirii lor, în care scopul și funcționarea cuvintelor pot fi cuprinse cu privirea. Asemenea forme primitive ale limbajului folosește copilul atunci când învață să vorbească. Învățarea limbajului nu este aici explicație, ci instrucție.“ Inventarea și descrierea jocurilor de limbaj ne îngăduie „să vedem mai bine“ ce anume conferă semnificație expresiilor. Ne putem închipui un trib ai cărui membri răspund afirmativ la întrebări de tipul „Poți să urci pe muntele cutare?“ sau „Poți înota
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că educarea ascultării este "orfanul educației". În acest sens, aducem în sprijin concluziile cercetătorului american Paul T. Rankin (apud. Dale, Level A, Gale, William Jr., 1991, p. 197) care evidențiază faptul că cititul primește 52 de procente din importanță în instrucția din clasă, iar ascultatul numai 8 procente. De asemenea, el arată că în medie un adult consumă 70 de procente din timpul său în câteva forme de comunicare: 9 procente în activități scrise, 16 procente cu cititul, 30 de procente
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
conservatorilor și reformelor realizate de ei, acuzați incorect de "Românul" și foile aliate de a fi reacționari. Or, votul conservatorilor a fost hotărîtor pentru Unire, în alegerea Domnului, la secularizarea averilor mănăstirești, în abrogarea privilegiilor și legiferarea egalității civile, a instrucției publice, nu mai puțin Constituția, în totul liberală. În Cu o stăruință..., articolul apărut în "Timpul", numărul din 17 mai 1880, dă pe larg împrejurările în care s-au votat compensațiile acordate Iașului, ca reparație pentru sacrificiile făcute la Unirea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de meditații particulare ale cooperativelor realizate de zbirii de la mate și fizică ce își treceau elevii unii altora la meditații) și obediența socială. Batjocorirea sistemului educațional umanist și artistic din acei ani are încă repercusiuni vizibile asupra nivelului general de instrucție, civilizație și democrație. În al doilea rând, cu rare excepții, în universitățile acelor ani nu puteai rămâne asistent și apoi să faci o carieră universitară dacă nu erai fiu de nomenclaturist (inclusiv nomenclaturist universitar) sau securist (fie ofițer activ, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Într-o mică parte de acțiune, plus un rest alcătuit din plictis și așteptare. Asta era situația. Așteptau ziua În care aveau să fie atacate pozițiile unei miliții rivale, când lui Olvido Îi atrăsese atenția instruirea unor recruți tineri. Fac instrucție legați la ochi, explicase Faulques, pentru cazul că li se blochează arma noaptea În timpul luptei și trebuie s-o repare pe Întuneric. Olvido se apropiase de recruți și instructorii lor și ceruse să Învețe și ea așa ceva. După cincisprezece minute
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
presă (1878), prudența și abilitatea lui au fost salvatoare pentru continuarea programului lui George Barițiu, întemeietorul acestor gazete. Militantismul lui M., de sorginte luministă, se definește prin moderație. Cărturarul este un adept al reformelor și acordă, firesc, o atenție aparte instrucției, școlilor: sprijină deschiderea unui gimnaziu românesc la Brașov, strânge fonduri pentru o „academie română de drept”, încearcă să organizeze o școală agronomică, contribuie la înființarea societății brașovene Reuniunea femeilor române, lucrează eficient în Astra. Este ales în 1877 membru onorific
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
sale reciproce cu mediul social, în special cu cel școlar. În această perspectivă, orice formă de învățare: perceptivă, cognitivă, afectivă, orice efort îndreptat spre un progres, își găsește locul și sensul într-o relație dinamică, al cărui instrument indispensabil este instrucția și educația. Dacă astăzi evocăm memoria și activitatea prodigioasă a unui erou a culturii românești, a profesorului dr. Gr. Tăbăcaru, care a scris: „Problema personalității” în 1917, „Limbajul, citirea și scrierea la copii” în 1919, „Direcțiile și tendințele sociale și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
condițiile mediului social nefavorabil. De aici grija pentru amenajarea unor măsuri cheie de profilaxie și psihoterapie la elevii puberi logonevrotici, căci pe fondul particularităților de vârstă, la aceștia apar trăsături specifice, de o largă variabilitate, în funcție de condițiile de educație și instrucție, adecvate sau neadecvate gradului de învederare a defectului său de vorbire. Logonevroticii sunt stăpâniți de ideea că nu și vor putea alege întotdeauna drumul dorit în viață, aspirațiile realizându-le prin raportarea la o anumită imagine despre sine corespunzătoare vârstei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reclamă ca o necesitate imperioasă problema unor măsuri cheie de profilaxie și psihoterapie, căci pe fondul particularității de vârstă, la aceștia apar trăsături specifice în funcție de: felul și gravitatea defectului de vorbire; condițiile de viață din familie; condițiile de educație și instrucție adecvate sau neadecvate. Sub aspectul orientării profesionale, majoritatea celor cercetați și-au ales drumul în viață în funcție de posibilitățile de vorbire, nivelul de aspirație realizându-se prin raportarea la o anumită imagine despre sine, imagine mulată pe acest handicap. Motivația lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu calm o critică justă. Cu privire la modul de a-și folosi timpul, ei au o distribuție echilibrată a bugetului de timp, informându se mai complet pentru a reuși să redea oricând în scris - mai complet decât oral - orice problemă a instrucției (50% din lot au randament școlar bun, mulțumitor) obținut prin munca lor conjugată cu înțelegerea adecvată prin partea cadrelor didactice, 25% rezultate foarte bune iar 25% rezultate mediocre. În concluzie putem afirma că la aceste vârste capacitatea intelectuală, afectivă și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sub formă de întrecere, provoacă bună dispoziție tuturor participanților ce se angajează cu toată plenitudinea forțelor pentru a câștiga. Colibaba - Evuleț, D. și Bota, I. (1998), consideră că se pleacă de la ideea că în orice joc există o zonă de instrucție prin care pute influența sau modela gândirea, aptitudinile intelectuale, capacitatea de investigație, însușirea de noi cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice etc. În același timp, zona de interacțiune se interferează cu zona satisfacțiilor ludice și a elementelor care asigură savoarea și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]