6,119 matches
-
dorințele prin intermediul unui sistem de simboluri descoperite/inventate de om. Lingvistul elvețian Ferdinand de Saussure numește limba de comunicare o legătură între sunetele emise și, pe de altă parte, impresiile și imaginile pe care le declanșează aceste sunete în imaginația interlocutorului receptor.
Comunicare () [Corola-website/Science/302946_a_304275]
-
studențesc brașovean --- înseamnă a face față, neașteptat, unei avalanșe copleșitoare de idei, aprecieri și de judecăți, care îți pot zdruncina confortul dat de șabloanele moștenite și care anulează, definitiv, comoditatea dialogului pregătit de reporter, ”in ciornă”, în prealabil, de acasă...Interlocutorul meu te ține, spontan, ”în priză “, te poartă fără efort și fără a dori să te impresioneze, între contrarii. El îți deschide, zâmbind, în față, un curcubeu policrom, pentru a te avertiza, imediat că suntem pândiți, deși tineri, de indiferență
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
când simte c-ar trebui să-și plătească contribuția pentru a-și asigura protecția, supraviețuirea, descendența, sau când trebuie să-și plătească prețul pentru a evita maladia ( = sancțiunea pentru trișor), el va fi condus în mod spontan spre crearea de interlocutori supranaturali; acest fapt se datorează pur și simplu pentru că primatului uman îi repugnă să fie trișor și că simte, în forul să interior, că atunci când ți se dă ceva trebuie ca asta să antreneze reciprocitatea. Dacă un bun este deja
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
federal care răspunde în fața Parlamentului. Monarhul are întrevederi regulate cu premierul, membrii guvernului ai parlamentului și cu liderii politici importanți. În aceste pintâlniri monarhul are dreptul să fie informat de deciziile guvernului, poate oferii sfaturi și are dreptul să atenționeze interlocutorii asupra problemelor pe care acesta le consideră importante. Toate întâlnirile sunt organizate de Cabinetul Politic Personal al monarhului, cabinet ce face parte din Casa Regală. Monarhul este Comandantul Forțelor Armate Belgiene și numește ofițeri superiori. Acesta îi numește la cererea
Monarhia în Belgia () [Corola-website/Science/311752_a_313081]
-
petrecute printre bârnele de lemn care glisau între doi stâlpi situați la un capăt și celălalt al târnațiului, între talpă și „cosoarbă”. Astfel, palmele și capul vinovatului rămâneau afară, corpul era în perindele. Perioada de ședere în perindele variază în funcție de interlocutor, unii spunând că perioada nu era mai lungă de o zi, de două zile, de dimineața până seara sau după alții perioada dura chiar și o săptămână sau două, vinovatul primind mâncare și apă. Judecata se făcea probabil după slujba
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
la probleme din cauza gestionării unui număr foarte mare de chei. Sistemele de criptare asimetrice înlătura acest neajuns. De asemenea, se elimină necesitatea punerii de acord asupra unei chei comune, greu de transmis în condiții de securitate sporită între cei 2 interlocutori. Cele două mari ramuri ale criptografiei asimetrice sunt: 1.Criptarea cu cheie publică - un mesaj criptat cu o cheie publică nu poate fi decodificat decât folosind cheia privată corespunzătoare. Metodă este folosită pentru a asigura confidențialitatea. 2.Semnături digitale - un
Criptografie asimetrică () [Corola-website/Science/310865_a_312194]
-
colegii, și mereu accesibil. Știa asculta cu atenție și vădit interes ceea ce-i spuneai, încât îți dădea certitudinea că te-a înțeles perfect. Se disocia însă de părerile pătimașe și nu ținea mânie cu nimeni, ci încerca să-i sugereze interlocutorului pornit, că poate și adversarul său ar avea dreptate. A legat o prietenie de gânduri și ideal deosebit de valoroasă cu colegul său de clasă Ioan Suciu, episcopul de mai târziu. Dar această prietenie, deși era întemeiată pe profunde afinități de
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
ca nedorind, în nici un chip, să fie „părtaș la puterea necălăuzită de judecată" , când îi înfruntă pe judecători, când se opune săvîrșirii oricărei acțiuni nedrepte, căci „dreptatea era totuna cu virtutea, înțelepciunea și cu fericirea", pentru Socrate pe care un interlocutor al său îl numea „dascăl al nefericirii noastre (kakodaimonias didaskalos). Formulă de o rezonanță nebănuită la Xenofon, pentru care merită să fie invidiat și de Platon.
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
diferitelele centre universitare. La București, o primă manifestare pornește de la studenții de la Facultatea de Filologie care îl cheamă pe Iosif Chișinevschi, vice-președintele Consiliului de Miniștri, să răspundă la o listă de întrebări întocmită de toți studenții. Alegerea lui Chișinevschi ca interlocutor nu era determinată doar de poziția sa în guvern. Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări comuniste din estul Europei, în România nu se făcuseră schimbări majore în conducerea partidului comunist după moartea lui Stalin. Neinfluențat nici de discursul din 23 februarie al
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
neintervenția armatei sovietice în primele zile ale revoluției maghiare reprezenta o acceptare din partea lui Hrușciov a mișcării revendicative din Ungaria. De aceea, pentru unii studenți, Iosif Chișinevschi, care susținuse ideea unei liberalizări, oricât ar fi fost de relative, părea un interlocutor mai favorabil decât alți conducători comuniști. Întrebările puse au îmbrăcat mai mult forma unor proteste care, măcar aparent, nu ridicau probleme de ordin ideologic. Dintre aceste întrebări se pot menționa: Scopul acțiunii nu era atât obținerea unor răspunsuri la acest
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
răsturnarea regimului comunist era imposibilă și singurul lucru pe care protestatarii îl puteau spera era să se găsească în România un conducător dispus să inițieze o acțiune serioasă de destalinizare. Deși demersurile studenților s-au îndreptat spre identificarea unui asemenea interlocutor cu care să poată duce un dialog, din toată conducerea de partid din România, nu s-a găsit nimeni care să fie dispus să realizeze măcar o parte a măsurilor de destalinizare, pe linia pe care o inițiaseră Nikita Hrușciov
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
obligat să furnizeze, la cererea organelor de partid și securitate informații despre unii salariați, mai ales în cazurile plecării lor în delegații sau după ce el însuși avea convorbiri cu străini care vizitau institutul, probabil puținele locuri din România unde găseau interlocutori. Astfel, în anul 2006, numele lui Eugen Dijmărescu apărea pe faimoasa listă a lui Liviu Turcu, ca persoană care a colaborat cu serviciile de informații înainte de Revoluție. Dijmărescu a respins categoric apartenența sa ca angajat al vreunui organ al serviciilor
Eugen Dijmărescu () [Corola-website/Science/305321_a_306650]
-
absența acestora, însoțindu-le numele după caz cu apelativul „domnul” sau „doamna”. Nu era obișnuit să-i placă familiaritatea cu cei cu care venea des în contact și, în ceea ce îl privea nu îi plăcea să-și afișeze superioritatea în fața interlocutorilor săi. Vintilă Brătianu a fost foarte discret protejând cu strășnicie tot ce ținea de intimitatea vieții de familie. Ținea mult la respectarea convențiilor sociale și a ierarhiilor familiale, ca temelie a ordinii și ierarhiei sociale. S-a căsătorit destul de târziu
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
în primii doi ani, iar când a devenit interesat de strategia militară, Henric s-a preocupat mai mult să conducă regatul, ca un adevărat rege. În tinerețe, Henric era descris ca un om blând, care a acționat mai mult ca interlocutor decât un rege. Era un om generos și oferea cadorui și titluri tuturor subiecților care îl slujeau cu încredere. Din păcate, Caterina nu a putut să-i ofere lui Henric nici un moștenitor de sex masculin; primul copil al Caterinei a
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
apariția acesteia în perioada comerțului fenician. Practicile din Grecia Antică și din Roma Antică au adus un ințeles adecvat termenului de „mediere”. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor și în final, mediator. În Evul Mediu, în unele țări practica de mediere a fost interzisă, iar în altele putea fi realizată doar de către autoritățile centrale. În anumite culturi, mediatorul era considerat o persoană sacră, ce merita un respect deosebit
Mediere () [Corola-website/Science/314042_a_315371]
-
cărți, în formă de [[dialog]], asupra iubirii, care va fi publicat în [[1505]] cu o dedicație pentru Lucrezia Borgia. Dialogul are loc pe o durată de trei zile consecutive în "Castello di Asolo", în apropiere de [[Treviso]], aparținând Caterinei Comaro. Interlocutorii sunt trei tineri nobili venețieni și trei tinere doamne, deasemeni din societatea nobiliară. În prima zi se discută problema, dacă iubirea este un lucru bun sau unul rău. Afirmațiilor pesimiste făcute de "Perrottino" urmează, în ziua următoare, replica lui "Gismondo
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
schimbul de păreri avut cu prelații de la mănăstirea Cluny, unde, de asemenea, s-a oprit în timpul călătoriei câteva zile. Cu această ocazie, fără îndoială, a fost dezbătută ,problema spaniolă’’ și a stăpânirii maure în peninsula Iberică, în care erau interesați interlocutorii papei, prilej cu care Urban al II-lea a primit informații despre lumea islamică și djihad. Conciliul de la Clermont avea să fie folosit pentru a lansa cruciada, deși el nu fusese convocat cu această intenție. Scopul conciliului era de a
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
că m-a încercat o emoție de debutant. Am luat la repezeală dublura manuscrisului și un pix, pregătindu-mă de ceea ce era mai rău, mai ales că de această dată mi-ar fi fost greu să-i refuz unui asemenea interlocutor eventualele modificări de substanță pe care mi le-ar fi cerut. M-am liniștit însă repede: maestrul voia doar să adaug câte o sintagmă pe ici-pe colo, mai precis să pun înaintea numelor unor ilustre personalități evocate de el în
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
conțină un plan bine stabilit de întrebări, tehnica cățărării, răspunsul primei întrebari să facă o a doua intrebare. Înainte de transmiterea informației către public este indicat să se facă o confruntare a intervievatului cu varianta care urmează a fi dată publicării. Interlocutorul nu înțelege exact ce fel de informație a fost solicitată. Interlocutorul nu înțelege exact ce tip de răspuns i s-a cerut, putând să dea un raspuns închis când i s-a cerut un raspuns larg. Interlocutorul nu înțelege exact
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
întrebari să facă o a doua intrebare. Înainte de transmiterea informației către public este indicat să se facă o confruntare a intervievatului cu varianta care urmează a fi dată publicării. Interlocutorul nu înțelege exact ce fel de informație a fost solicitată. Interlocutorul nu înțelege exact ce tip de răspuns i s-a cerut, putând să dea un raspuns închis când i s-a cerut un raspuns larg. Interlocutorul nu înțelege exact întrebarea din cauza unei formulări defectuoase. Interlocutorul nu deține informația solicitată, fie
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
fi dată publicării. Interlocutorul nu înțelege exact ce fel de informație a fost solicitată. Interlocutorul nu înțelege exact ce tip de răspuns i s-a cerut, putând să dea un raspuns închis când i s-a cerut un raspuns larg. Interlocutorul nu înțelege exact întrebarea din cauza unei formulări defectuoase. Interlocutorul nu deține informația solicitată, fie a uitat-o, fie nu a știut-o. Interlocutorul poate susține că întrebarea este irelevantă și nu îl privește pe jurnalist. Interlocutorul nu e capabil să
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
de informație a fost solicitată. Interlocutorul nu înțelege exact ce tip de răspuns i s-a cerut, putând să dea un raspuns închis când i s-a cerut un raspuns larg. Interlocutorul nu înțelege exact întrebarea din cauza unei formulări defectuoase. Interlocutorul nu deține informația solicitată, fie a uitat-o, fie nu a știut-o. Interlocutorul poate susține că întrebarea este irelevantă și nu îl privește pe jurnalist. Interlocutorul nu e capabil să își exprime propriile sentimente din cauza unor traume emoționale. Interlocutorul
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
s-a cerut, putând să dea un raspuns închis când i s-a cerut un raspuns larg. Interlocutorul nu înțelege exact întrebarea din cauza unei formulări defectuoase. Interlocutorul nu deține informația solicitată, fie a uitat-o, fie nu a știut-o. Interlocutorul poate susține că întrebarea este irelevantă și nu îl privește pe jurnalist. Interlocutorul nu e capabil să își exprime propriile sentimente din cauza unor traume emoționale. Interlocutorul consideră că răspunsul nu poate fi înțeles, subiectul este prea tehnic, prea străin pentru
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
cerut un raspuns larg. Interlocutorul nu înțelege exact întrebarea din cauza unei formulări defectuoase. Interlocutorul nu deține informația solicitată, fie a uitat-o, fie nu a știut-o. Interlocutorul poate susține că întrebarea este irelevantă și nu îl privește pe jurnalist. Interlocutorul nu e capabil să își exprime propriile sentimente din cauza unor traume emoționale. Interlocutorul consideră că răspunsul nu poate fi înțeles, subiectul este prea tehnic, prea străin pentru jurnalist.
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
Interlocutorul nu deține informația solicitată, fie a uitat-o, fie nu a știut-o. Interlocutorul poate susține că întrebarea este irelevantă și nu îl privește pe jurnalist. Interlocutorul nu e capabil să își exprime propriile sentimente din cauza unor traume emoționale. Interlocutorul consideră că răspunsul nu poate fi înțeles, subiectul este prea tehnic, prea străin pentru jurnalist.
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]