6,112 matches
-
noiembrie 2003 Stimată doamnă Brandon, Vă mulțumesc pentru mesajul telefonic, pe care secretara mea mi l-a relatat cît de bine a putut. Îmi pare foarte rău să aflu că e posibil ca soțul dumneavoastră să „aibă o aventură În latină“, așa cum ați afirmat. Înțeleg perfect cît de neliniștită trebuie să fiți și sînt Încîntat să vă traduc mesajele sms pe care mi le-ați trimis. Sper că vă va fi de folos. Cu considerație, Edmund Fortescue, Profesor de limbi clasice
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bune urări, Rebecca Brandon FACULTATEA DE LIMBI CLASICE UNIVERSITATEA OXFORD OXFORD OX1 6TH D-nei R. Brandon 37 Maida Vale Mansions Maida Vale Londra, NW6 0YF 11 noiembrie 2003 Stimată doamnă Brandon, SÎnt Încîntat să vă pot trimite traducerile mesajelor În latină pe care mi le-ați Încredințat și sper ca ele să vă liniștească. SÎnt total inofensive. De pildă, „sum suci plena“ Înseamnă „Îmi place viața“, și nu are cîtuși de puțin Înțelesul mult mai colorat pe care i l-ați
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că v-ați făcut griji inutile referitor la expresiile „licitum dic“, „fac me“ și „sex“, care În latină Înseamnă „șase“. Dacă vă mai pot fi de ajutor cu ceva, vă rog să nu ezitați să-mi spuneți. Niște lecții de latină, poate? Cu cele mai bune urări, Al dvs., Edmund Fortescue, Profesor de limbi clasice TREISPREZECE Lumea se vede cu totul altfel cînd știi că soțul tău nu are o aventură. Un telefon nu mai e motiv de paranoia, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
jurat crednță, mi-ai promis să mă iubești toată viața. Știu că tu crezi că nu mă mai iubești. Știu că mai sînt și alte femei pe lume, unele dintre care sînt, poate, mai deștepte și poate știu chiar și latina. Știu că ai avut o...“ Nu am forța de a scrie cuvîntul „aventură“, pur și simplu nu o am. O să las doar o linie de pauză, cum se făcea În cărțile de altădată. „Știu că ai avut o -. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a venit ideea asta? — De unde pînă unde? Îl Întreb uimită, privindu-l drept În ochi. Luke, tu vorbești serios? De unde vrei să-ncep? Toate dățile alea cînd ați luat masa În oraș, doar tu cu ea. Toate textele alea În latină, despre care nu mi-ai spus nimic. Și, În ziua aia la birou, cînd toată lumea se purta aiurea cu mine... și v-am văzut cum stăteați Împreună pe biroul tău... și m-ai mințit, În noaptea cu Finance Awards... Începe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
niciodată de-a face cu tine“. După asta, n-are cum să nu-și dea seama că a pierdut partida. Plus că, În drum, l-am sunat pe drăguțul meu de profesor, care mi-a spus o Înjurătură genială În latină, pe care am Învățat-o pe dinafară. Iată cum sună: „Utinam barbari provinciam tuam invadant!“, și Înseamnă „Invada-ți-ar barbarii provincia“. Ha. Asta o s-o Învețe minte. — Alo? din interfon răsună o voce metalică. — Bună! zic În aparat. SÎnt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Venetia drept În frunte. — Au! Ce Dumnezeu faci? Venetia se apucă de cap. — Becky! mă ceartă Luke. Încă se mai ține după tine, Luke! Ți-a trimis un cadou de Crăciun! Din senin, Îmi aduc aminte de cuvintele Învățate În latină. — Uti... barberi... dar limba nu vrea deloc să mă asculte. Nam... Adică, tui... Rahat. Ce limbă idioată mai e și latina asta! — Scumpa mea, delirezi? mama mă privește neliniștită. — Becky, habar n-am la ce te referi, spune Venetia, mai-mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
după tine, Luke! Ți-a trimis un cadou de Crăciun! Din senin, Îmi aduc aminte de cuvintele Învățate În latină. — Uti... barberi... dar limba nu vrea deloc să mă asculte. Nam... Adică, tui... Rahat. Ce limbă idioată mai e și latina asta! — Scumpa mea, delirezi? mama mă privește neliniștită. — Becky, habar n-am la ce te referi, spune Venetia, mai-mai să pufnească În rîs. — Lasă-ne În pace. Tremur de mînie. Lasă-ne, pe Luke și pe mine, În pace. — Tu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Polihron, cu care s-a căsătorit. Între anii 1894 și 1897, a predat limbile clasice la liceul din Buzău. În 1896, devenise licențiat în științe istorice și filologice. În anul următor, se mută la Iași și este numit profesor de latină la Liceul Internat. La Iași, Axinte Frunză a ilustrat învățământul secundar timp de peste trei decenii (1897-1931ă. La Liceul Internat din Iași, tradițiile democratice erau deosebit de puternice; ele au fost cultivate în rândul elevilor de o pleiadă numeroasă de profesori, pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lor didactice și științifice. Calitățile deosebite de pedagog, cultura vastă pe care o dobândise Axinte Frunză, convingerile sale înaintate îl vor impune în fața corpului profesoral și a elevilor. Lecțiile lui erau o adevărată încântare. În același timp, lecțiile sale de latină aduceau în fața elevilor probleme sociale, nu numai ale antichității ci, deseori, ale contemporaneității. Demostene Botez, fost elev al lui Axinte Frunză, ni-l prezintă astfel: „A fost un scriitor cu totul remarcabil, care a scris nuvele, care a făcut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
numai ale antichității ci, deseori, ale contemporaneității. Demostene Botez, fost elev al lui Axinte Frunză, ni-l prezintă astfel: „A fost un scriitor cu totul remarcabil, care a scris nuvele, care a făcut traduceri admirabile și totuși ne-a învățat latina, mai mult decât ne-a învățat cel mai sever și mai violent profesor. De la Axinte Frunză am învățat nu numai limba, el ne-a introdus în atmosfera și în obiceiurile cotidiene din Roma antică”. Nu întâmplător, B.P. Hașdeu și Al.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o prăpastie adâncă între cosmologie și istorie, surpând fundamentele care stăteau la baza ființării Bisericii în forma sa medievală 2. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice: latina (care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice, indiferent de întinderea zonei geografice), precum și controlul și accesul asupra tiparului și a producției de carte 3 (într-o anumită perioadă a istoriei). Acestea s-au pierdut însă odată cu prăbușirea "vechiului regim" și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au fost: 1. efectul călătoriilor de explorare a lumii din afara Europei, care a lărgit brusc orizontul cultural și geografic, iar ca urmare logică și concepția oamenilor despre formele posibile ale vieții umane; 2. pierderea treptată a prestigiului limbii sacre a latinei, în cazul creștinismului). Decăderea a fost tot mai acută și din cauza apariției altor comunități politico- imaginare și imaginate, intrinsec limitate și suverane, precum națiunea. Apariția "naționalismului", către sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu a fost determinată de erodarea certitudinilor religioase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Seminarul din București. Ulterior a ocupat postul de profesor de dogmatică, limbă română și franceză la Oradea. În 1930 a revenit la Iași, unde timp de doi ani a fost desemnat din nou rector al Seminarului. A predat religia, latina, istoria, geografia, germana și s-a ocupat de rezolvarea problemelor economice ale Seminarului. În 1932 a plecat în Germania la Mittelsteine, pentru ca în anul următor să ajungă iar în Estonia. Activitatea sa misionară a fost intensă; poate de aceea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
instrument de apărare a religiei catolice, de propagandă a acesteia, de misionariat și evanghelizare, de control și verificare a informațiilor. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii Catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice (latina), care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice (indiferent de întinderea zonei geografice) precum și controlul și accesul asupra tiparului și a producției de carte 804 (într-o anumită perioadă a istoriei), care s-au pierdut odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se atrăgea atenția asupra celei mai mari probleme existente: lipsa de unitate și acțiune 826. Raportul a fost realizat din perspectiva profesorului Georgescu, reprezentantul publicațiilor greco-catolice, fapt ce reiese din atenția deosebită acordată presei unite și a superficialității prezentării celei latine (nici cu ocazia participării la un eveniment mondial al presei catolice, reprezentanții din România nu au găsit calea prin care să exprime unitatea manifestării)827. În concluzia raportului autorul a semnalat lipsa de unitate existentă în domeniul presei catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Știu că nu țin de nicio școală poetică, dar nu e vina mea" LIDIA VIANU: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, nostalgică, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, "Engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste". E o revistă mai neobișnuită, fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești specializată în literatura
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fiziopatologie, profilaxie, neurologie, cardiologie, psihiatrie, hepatologie, fiziologie. Discipol, creator din școala hippocratică, Aetius, ca și Galen sunt la confluența dintre medicina hippocratică și cea modernă, iar cele mai multe din rezultatele sale sunt grupate în două mari tratate medicale. Strălucirea medicinei romane (latine) s-a reflectat și în viața societății: igiena publică și individuală, se dezvoltă, se creează instituții igienice, se dă importanța cuvenită, modului de viață nu numai al locuitorilor din Latium ci și din Cetatea Romei; se face controlul prostituției; se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spital, în Ray (lângă Teheran), autor al enciclopediei Kitab al Hawi, care după cum arată numele, este o sinteză a medicinelor elenă, romană, iudaică și orientală până la el. Această lucrare a fost utilizată și în sec. al XVIIlea, fiind tradusă în latină, ulterior și în alte limbi europene. El crede că medicul trebuie să fie și filosof în arta vindecării și cu un caracter deosebit. în cartea „Ciuma“, Rhazes descrie clinic această afecțiune, care împreună cu tratatul său despre variolă și rujeolă s-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
oameni forme superioare de cultivare a pământului ca și deprinderea meseriilor, artelor, scrisului și cititului. Astfel cultura occidentală începe să dobândească o structurare creștină. Călugării benedictini, ordin apărut în Mânăstirea Monte Casino (529) sunt învățați și poligloți. Ei traduc în latină din limbile greacă, arabă, ebraică și pun baza, după modelul bizantin, unui Spital complex cu spații de cultivare a plantelor medicinale și școală de inițiere în arta vindecării, devenind centru de pelerinaj și tămăduire. Ulterior apar și alte spitale pe lângă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în secolul XII unele Concilii interziceau călugărilor să practice medicina, făcând loc medicilor laici și cărților. Episcopul Isidor din Cartagina, funcționând în Sevilla spaniolă, în cele 8 volume ale Etimologiilor sau Originilor ca și în Despre natura lucrurilor scrise în latină, înscrie texte medicale din înaintașii cunoscuți, cum face și Benedict Crispus episcop de Milano în Comentariul medical, inspirându-se din Pliniu cel Bătrân și Dioscorides. La Monte Cassino, călugărul Berthier scrie două cărți de terapeutică și altele de comentarii filosofice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
multe trepte. Ca și occidentalii, români sunt și ei confruntați cu reforma lui Luther și Calvin. În timp ce în Apus se înmulțeau Universitățile, în țările Române se înmulțeau școlile, în 1480 luând naștere școala românească din Brașov; în 1562 apare Schola latina de la Cotnari, unde Despot Vodă aduce profesori umaniști din vest, ca Johann Sommer. în școlile de pe lângă mânăstiri (Putna, Suceava) desigur că se însușeau și normele sanitare, de viață particulară și familială, având ca fond medicina populară. Bibliotecile cunoșteau și ele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Occident cu numele Rhazes), autor al Cărții secretelor, cunoscută lui Paracelsus și lui Nicolas Fernel, încearcă să o desprindă de magie și de astrologie. Geber, realizează acidul azotic. Al Razi, unește în cartea sa Al- hawi (Cartea completă), tradusă în latină cu titlul De Continens, ca și în cărțile sale farmaceutice, mijloace din orizontul universal al cunoștințelor sale medicale și proceduri alchimice, adică substanțe chimice ca extracte vegetale. În sec. al XII-lea chimiștii și medicii arabi aprofundează procedurile practicate de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apar în 1685, Tratatele de podagră și hidropie (Tractatus de Podagra et Hidropie), și Opera completă (Opera Universa). Postum va apărea o culegere de studii: Practica doctorului Sydenham. Cartea aceasta apare în limba engleză, spre deosebire de celelalte care sunt scrise în latină. Sydenham recomandă cunoașterea naturii în care se află și cauzele și leacurile bolilor. Prietenul său John Loke, filosof, medic empirist și practician, l-a apreciat mult, operele lor interinfluențându-se. Ca șef de școală și formator al atâtor clinicieni Sydenham a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu sfaturi agricole pentru recolte bune și altele de inițiere în înțelepciune ca Esopia, Sindipa, Arhirie filosoful etc. Sunt în acest secol biblioteci mănăstirești, boierești și ale Colegiilor. Circulă limbile: greacă, slavonă, ale popoarelor din jur și pentru studiu și latina. Slavona pierde vertiginos terenul. în Colegii și învățământul particular boieresc ajung și profesori străini ca secretari, cum a fost Del Chiaro la Curtea Brâncoveanului. În sec. XVII, ecoul umanismului occidental ajunge și în țările Române, contopindu-se cu cel structural
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]