6,343 matches
-
construcție mitologică elaborată, referitoare la originea lumii cosmice și sociale și la relația privilegiată dintre divinitate și cel desemnat să conducă. În felul acesta, elementele puterii devin simbolic inteligibile și acceptabile, iar semnificațiile ritului și ale mitului converg spre a legitima puterea: „Constrângerea fără sens este oarbă, sensul fără constrângere este debil” spune aforistic un mare antropolog (E. Gellner, 1995, p. 60). În societățile moderne, limbajul ritualic al puterii, deși include unele elemente religioase, este În mod radical laic. El face
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei versiuni a istoriei și a unor evenimente de referință În consens cu viziunea despre trecut a unor grupuri politice și /sau intelectuale, reprezintă un instrument de legitimare a ordinii politice, prin fabricarea și impunerea unui „trecut” exemplar, capabil să legitimeze pretențiile acestora la supremație. Succesul lui depinde de abilitatea acestor grupuri de a obține, stimula și menține vie adeziunea populară, prin reprezentări simbolice În consens cu aspirațiile populare. Spre exemplu, mai multe studii (C. Amalvi, 1994; A. Corbin, 1994; J.R.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
politic și mitologic. Într-adevăr, răspândirea cenușei peste muntele unde credințele susțineau că ar fi trăit zeul hindu Shiva, afirma continuitatea dintre divin și uman (altfel spus, oferea Încă un mod de divinizare a Indirei Gandhi) și, pe alt palier, legitima aspirațiile politice ale lui Rajiv prin plasarea lui În inima unui alt centru simbolic consacrator: Însuși Rajiv se găsea sub puterea de influență a acestor urne. Îmbrăcat În alb și urmărit peste tot de camere de televiziune, el a dus
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
B. Dominic, 2000, p. 3). Această descriere concisă (vezi pe larg, D. Bryan, 2000, pp. 137-172) relevă dialectica subtilă dintre ceremonialul sobru, cu mesaj politic și formele sărbătorești, cu mesaj social. Prima parte a zilei este ocupată de parada care legitimează pretențiile și aspirațiile protestanților irlandezi, care afirmă puterea comunității lor și confirmă (În ciuda echilibrului fragil și a tensiunilor religioase) normalitatea ordinii politice. Acum accentul cade pe expunerea Însemnelor simbolice identitare (afișe, costume, steme), pe punerea În scenă a forței comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o răzmeriță. Un alt carnaval din anul 1851, În localitatea Brou, a dus la o confruntare violentă Între mulțime și poliția trimisă să reprime protestele acesteia. Sărbătorile și, mai ales, carnavalurile creează intervale „liminale” de Întrerupere a ordinii, permițând și legitimând inversiunile - de valori, de norme, de comportament. Așa cum spunea Victor Turner (1969), liminalitatea, ca antistructură, este, prin natura ei, subversivă: ea prezintă modalități ipotetice, posibile și dezirabile de reorganizare a societății, ea Îndeamnă oamenii să reflecteze asupra sensului și legitimității
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sub chipul unui ofițer nazist cu nas de porc (R. Schechner, 1993, p. 58). Rituri ale violențeitc "Rituri ale violenței" Riturile nu reușesc Întotdeauna să canalizeze tensiunile sociale, religioase și politice către rezolvări simbolice. Deseori, explozia violenței este declanșată și legitimată de o construcție rituală. Într-un studiu frecvent citat, Natalie Zemon Davis radiografiază procesul de escaladare a violenței sub pecetea așa-numitelor „rituri ale violenței”. În Franța secolului al XVI-lea, conflictele religioase au generat numeroase asemenea rituri al căror
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pedepsirea ereticilor (N.Z. Davis, 1975, pp. 156-163). Într-o primă fază, victima era dezumanizată și batjocorită prin mijloacele inversiunilor simbolice (procesiunea pe un măgar, cu spatele Înainte). Prin această excludere simbolică din rândul societății, victima devenea non-umană - violența era legitimată ritual, iar cei care participau la masacru se simțeau eliberați de orice vinovăție (N.Z. Davis, 1975, pp. 180-181). Descrierile acestor evenimente ne arată că În profunzime funcționa logica „țapului ispășitor”, iar la suprafața formelor expresive erau actualizate schemele de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de paza și securitatea tuturor sectoarelor unității; - supraveghează mișcarea bunurilor intrări - ieșiri; - controlează clădirea, magaziile și celelalte spații ale unității; - răspunde de integritate datoriilor și de pichetele de incendii (prevenire - stingere); În timpul zilei răspunde și asigură securitatea copiilor și personalului; - legitimează orice persoană care intră În unitate și-i Înregistrează În registre pe bază de buletin. C. Serviciul de contabilitate și birotică Acest serviciu reprezintă untiatea În relațiile cu agenții economici: - Întocmește planul de venituri și cheltuieli bugetare, extrabugetare; - organizează circuitul
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
M. Chistol, moașa cu nume care trimite aluziv și la "superioritatea" corecției în cazul infidelității. În scrisoarea cu savoare dialectală moldovenească pe care primejdioasa Aglae o întocmește pentru "respectivul" ei, același Jenică Dezghețatu, sunt aglomerate multe alte indicii care-i legitimează descendența din carnavalul caragialian: Jenică, să te ferească Dumnezeu să fie adevărat ceam auzit să nu crezi tu cai săț baț joc de mine că eu nus de râs Jenică. Ai uitat când ai venit la mine gol pușcă cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
parte, credința și, pe de altă, parte rațiunea morală, considerată în autonomia sa relativă și orientată spre credință, într-un raport de circularitate dialectică. Confruntarea constantă și critică cu propriul trecut asigură măsura vitalității unei tradiții, și, în același timp, legitimează progresul prin asumarea noilor paradigme. Experiența morală asigură progresul continuu al teologiei morale și, în cadrul acesteia, subiectul moral face experiența propriilor limite și a conflictualității propriei istorii. În acest context amplu, își găsesc locul în domeniul teologiei morale cele două
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Medicina favorizează o înțelegere pozitivistă (nu pozitivă) și reductivă a vieții, studiată în domeniul biologiei. Omul se află într-o poziție externă și neutră, din care ar putea să aleagă dacă merită sau nu să continue. De obicei această concepție legitimează eutanasia, unind-o cu accentuarea principiului autonomiei. Se vorbește despre o „cedare a digului” în domeniul eutanasiei. În fazele inițiale, după cel de-al Doilea Război Mondial, eutanasia se referea la pacienții în vârstă în faza terminală, însă în mod
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și a căminului, ca și proliferarea unei populații flotante obligau municipalitatea la modernizarea și stăpânirea traficului [...]. Această prioritate, ca și insalubritatea și considerațiile strategice, a stat la baza tuturor lucrărilor"4. În timpul celui de-al Doilea Imperiu, statul și-a legitimat intervenția prin considerații pragmatice. Acesta avea în vedere să fie auxiliarul dezvoltării economice și să satisfacă "nevoile îndreptățite ale poporului" (proclamația din 2 decembrie 1851). Pragmatic, al Doilea Imperiu se voia indiferent față de dezbaterile ideologice. Acesta nu a dezvoltat o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lene și absenteism"59. Problema tratării tuberculozei ne lămurește în privința lamentațiilor curentelor igieniste, care condamnau faptul că nu se făceau prea multe pentru ameliorarea condițiilor în care trăiau muncitorii. Igieniștii se plângeau că le lipsesc cererile din partea muncitorilor pentru a legitima doleanțele astfel încât statul sau municipalitatea să dezvolte servicii publice în acest sens. Or, exemplul care urmează arată că pentru muncitori era irațional să se mobilizeze în vederea satisfacerii unor astfel de revendicări. Muncitorii municipali ai serviciilor publice pariziene, odată ce erau diagnosticați
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
identificate în epoca "celor Treizeci de Ani Glorioși". Prima corespunde eforturilor de raționalizare economică. Ideea că progresul economic generează automat progres social era atât de evidentă, încât punea între paranteze orice reflecție asupra orientărilor calitative ale acestei determinări. Această viziune legitima extinderea câmpului intervențiilor statului asupra societății (planul Monnet și naționalizările), căutarea mijloacelor de acțiune privind dezvoltarea urbană. Luarea în considerare a problemelor acesteia a marcat apariția primei concepții despre modernizare. Ea integra din ce în ce mai mult dezvoltarea economică în dezvoltarea socială și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afinitățile elective" dintre etica urbanistică și un stat cu spirit intervenționist -fapt de altminteri observabil în diferite țări, indiferent de regimul politic. Idealul de urbanism al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate. Putem remarca, de altfel, după cum sugerează Jean-Paul Lacaze, că doctrina diviziunii spațiului promovată de funcționalismul urban sprijinea statul în intenția sa de a multiplica și specializa serviciile și rolurile bine
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politic modern i se cerea familiaritatea cu cifrele, familiaritate care permitea înțelegerea stărilor de lucruri în urma examinării diferitelor serii statistice prin care trecea schimbarea, nu să dea dovadă de elocință. Prin noul raport cu timpul pe care îl promova, prospectiva legitima inserția științei în luarea deciziilor politice. Oportunitatea pe care o oferea prospectiva, de a apropia știința de putere, este explicit indicată în articolul întemeietor al lui Gaston Berger: Spunem mai întâi că orice demers de acest gen se bazează pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a populației la luarea deciziilor. Aleșii nu aveau interesul să informeze ori să formeze publicul. Intervenția opiniei publice, greu controlabilă, nu era neapărat favorabilă negocierii primarului cu aparatul de stat. În această relație dintre centru și periferie, "inițiativele statului [erau] legitimate de reprezentanții locali cu prețul unei adaptări a inițiativelor centrului"237. Pierre Grémion a arătat că subvențiile traduceau mai puțin influența statului centralizator cât eficacitatea presiunilor exercitate de primari și alți funcționari locali asupra puterii centrale. Articulațiile administrației și politicii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
profundă de a "schimba viața", și nu numai repartiția surplusului economic sau regimul proprietății asupra mijloacelor de producție 282". Această inflexiune notabilă a luptelor urbane întâlnește preocuparea inedită a puterii publice pentru asociații. Valorizarea asociaților părea o modalitate de a legitima retragerea statului, făcând trecerea către politicile urbane care au în vedere cadrul vieții. În cursul anilor 1970, nu există declarații oficiale privind problemele urbanismului și cadrului vieții care să nu lege ameliorarea mediului înconjurător de progresul democrației locale. Extinderea puterii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu sediul în localitatea ....., bd./str. ..... nr. ...., bl. ...., sc. ....., et. ....., ap. ....., județul/sectorul ........., înmatriculată/înregistrată la ...... cu nr. ......., cod fiscal ......., reprezentată prin domnul/doamna ......., în calitate de ......, cu domiciliul în localitatea ......., bd./str. ....... nr. ...., bl. ..., sc. ..., et. .., ap. ..., județul/sectorul ......., care se legitimează cu act de identitate seria ..... nr. ...., eliberat de ...... la data de ........, CNP ............, în calitate de .........., am constatat următoarele fapte: Fapta/ Faptele constatată/constatate constituie contravenție/contravenții, fiind prevăzută/prevăzute la art. 36 din Legea nr. 16/1996 , republicată: 1. lit. ...; 2. lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178079_a_179408]
-
denumirea)......, cod unic de înregistrare ........, cod fiscal .........., cu sediul în localitatea ........., bd/str. ........ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., județul/sectorul ........, reprezentată de ........, în calitate de .........., cu CNP ..........., cu domiciliul în localitatea ........, bd./str. ......... nr. ....., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., județul/sectorul ........., care se legitimează cu actul de identitate seria ..... nr. ...., eliberat de ..... la data de ......, CNP ................ ... b) Persoană fizică .........(nume și prenume)........, domiciliat/domiciliată în localitatea ......., bd./str. ......... nr. ....., bl. ...., sc. ..., et. ...., ap. ..., județul/sectorul ......., care se legitimează cu act de identitate seria .... nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178079_a_179408]
-
et. ...., ap. ...., județul/sectorul ........., care se legitimează cu actul de identitate seria ..... nr. ...., eliberat de ..... la data de ......, CNP ................ ... b) Persoană fizică .........(nume și prenume)........, domiciliat/domiciliată în localitatea ......., bd./str. ......... nr. ....., bl. ...., sc. ..., et. ...., ap. ..., județul/sectorul ......., care se legitimează cu act de identitate seria .... nr. ....., eliberat de ..... la data de ....., CNP .........., funcția .............., locul de muncă ............ ... Amenda se va achita la Trezoreria ........, în contul nr. ........., iar o copie de pe chitanță se va depune de contravenient sau se va transmite prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178079_a_179408]
-
acestor fapte se face vinovat contravenientul: A. ..................., în calitate de persoană juridică, cu sediul în ...................., cod fiscal ............................., J ........../......, codul unic de înregistrare (CUI) nr. ......................, reprezentată prin ....................., funcția ................., legitimația seria ... nr. ......, eliberată de ..................... la data de ..............; B. ..................., în calitate de persoană fizică, cu domiciliul în .................., legitimat cu B.I./C.I. seria ........... nr. .............................., eliberat/eliberată de ............................. la data de ..............., C.N.P. .........................., având ocupația .................... la ................. . Agenți constatatori, Contravenient, ............................ ............................. Alte mențiuni: obiecțiuni ale contravenientului: S-au constatat următoarele fapte și s-au luat măsuri cu caracter obligatoriu: ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Contravenientul nu este de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183487_a_184816]
-
care unul s-a înmânat personal/comunicat, prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului/prin poștă, cu aviz de primire. Agenți constatatori, Contravenient, ............................. .............................. La încheierea prezentului proces-verbal a fost de față ...................................., în calitate de martor, domiciliat în ....................., str. .............................. nr. ......, județul (sectorul) ................, legitimat cu B.I./C.I. seria ............. nr. ........................., eliberat/eliberată de ......................................, C.N.P. ............................................ . Data .......................... Semnătura martorului ......................... Motivele încheierii procesului-verbal fără martor: ............................................ (sunt singur/sunt însoțit de agenți constatatori) ----------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183487_a_184816]
-
un preț limită perceput deținătorilor de iepe de către proprietarul armăsarului, în funcție de valoarea armăsarului și de solicitările pentru montă. ... Articolul 12 Anexele nr. 1A, 1B, 1C și 1D fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexa 1A CERERE Subsemnatul .........................., domiciliat în ...................., legitimat cu B.I./C.I. seria ..... nr. ............., proprietar/reprezentant al ................., deținător a ........... cabaline din rasa ............, vă rog a aproba luarea în evidență a hergheliei/asociației .................. în Autoritatea Hipică Națională. Data Semnătura ............... ................. Dangale ................ │Data nașterii .......... Anexa 1C a fost abrogată de pct. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206880_a_208209]
-
un preț limită perceput deținătorilor de iepe de către proprietarul armăsarului, în funcție de valoarea armăsarului și de solicitările pentru montă. ... Articolul 12 Anexele nr. 1A, 1B, 1C și 1D fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexa 1A CERERE Subsemnatul .........................., domiciliat în ...................., legitimat cu B.I./C.I. seria ..... nr. ............., proprietar/reprezentant al ................., deținător a ........... cabaline din rasa ............, vă rog a aproba luarea în evidență a hergheliei/asociației .................. în Autoritatea Hipică Națională. Data Semnătura ............... ................. Dangale ................ │Data nașterii .......... Anexa 1C Carnet de identitate și sănătate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206883_a_208212]