7,857 matches
-
că nu existau documente sau alte acte bilaterale, la nivel de răspundere oficială, care să reglementeze măcar o parte dintre drepturile și obligațiile fiecărei părți contractante. În dezvoltarea relațiilor personale cu oficialitățile cipriote, îmi amintesc cu plăcere vizita la șeful liberalilor din Cipru, domnul Rolandis. La solicitarea mea telefonică, mi-a răspuns deputatul liberal, care m-a primit, chiar a doua zi, în casa domniei sale, nu la Parlament. Casa deputatului era foarte îngrijită și aranjată cu gust. Pe holul de la intrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
o sută de ani. Sunteți destul de aproape de adevăr. I-am calculat vechimea, este de peste 150 de ani. Îmi face plăcere, continuă domnul Rolandis, să presupun afinitățile liberale ale domniei voastre. Adevărul este că, în perioada interbelică, în locurile mele natale, liberalii au făcut mai multe lucrări utile pentru populație. Evoc numai construirea unei școli, pe două niveluri, mare, încăpătoare, care răspunde și astăzi necesităților comunei, sau ridicarea unei biserici ortodoxe, frumoasă, pictată atât în interior, cât și pe exterior de pictori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
iunie, oferită de familia noastră domnului ministru, în timpul unei agreabile plimbări pe străzile Nicosiei. Practic, de luni până miercuri, am fost permanent cu distinsul om de litere Mircea Ionescu Quintus, o persoană cu o cultură aleasă, un cozeur agreabil, un liberal foarte în temă cu toate metodele politice specifice climatului dâmbovițean. În alocuțiunea domniei sale, domnul ministru al justiției a evocat toată legislația din România referitoare la protecția mediului, a informat că în aprilie 1991, prin hotărâre de guvern, s-a creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
162 6. Principalele probleme ale vieții politice românești, din perspectiva georgiștilor / 171 6. 1. Poziția georgiștilor față de monarhie / 171 6. 2. Concepția georgiștilor asupra problemei naționale și a minorităților / 174 6. 3. Relațiile georgiștilor cu grupările politice extremiste / 185 7 . Liberalii georgiști și problemele politicii externe a României / 195 7.1. Partidul Național Liberal Gheorghe Brătianu între acceptarea și critica politicii externe tradiționale a României / 195 7.2. Poziția georgiștilor față de alianțele cu caracter regional și de relațiile României cu U
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu, pe toată durata existenței sale și analiza politicii de alianțe dezvoltată de georgiști în cadrul "Frontului Constituțional", între 1934-1937, reprezintă alte puncte de interes ale lucrării. Am acordat un spațiu extins acțiunilor și opiniilor formulate de Gheorghe Brătianu și de liberalii aflați sub conducerea sa, față de problemele politicii externe a României. Am relevat încercarea lor de a determina o reorientare treptată în acest domeniu, dinspre sistemul colectiv de apărare promovat de Societatea Națiunilor, spre promovarea cu preponderență a intereselor naționale, prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din Iași44. În acel moment, tatăl său, Ion I.C. Brătianu a considerat alegerea pripită, apreciind că fiul său avea o fire prea sensibilă și o onestitate prea accentuată, pentru a se implica în politică 45. Potrivit unui document, întocmit de liberalii duciști, adversari în 1932 ai georgiștilor, Ionel Brătianu ar fi afirmat în 1927: "Gheorghe [...] trebuie să stea multă vreme lângă mine [...] spre a se deprinde [...] să-și întărească temperamentul [...] șovăitor și să dovedească reale aplicațiuni pentru viața publică"46. Așa cum
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
52. În realitate, Gheorghe Brătianu a pus istoria în raport nemijlocit cu conjunctura politică 53, a văzut în istorie "o sursă de inspirație pentru acțiunea nemijlocită"54. Deși în 1930 a format Partidul Național Liberal georgist, ca reacție față de refuzul liberalilor de sub conducerea lui Vintilă Brătianu de a recunoaște și accepta Restaurația regelui Carol al II-lea, tânărul șef de partid și-a modificat treptat poziția față de rege când a constatat duplicitatea acestuia 55, ajungând în 1935 să afirme într-un
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
A crescut numărul partidelor politice și a avut loc consolidarea sistemului parlamentar românesc. Reforma agrară din 1921, adoptarea Constituției în 1923 și guvernarea liberală din perioada 1922-1926 au demonstrat că Partidul Național Liberal controla viața politică românească. În practica politică liberalii au perpetuat, totuși, o manieră autoritară de guvernare, au recurs la ingerințe în campaniile electorale și în alegeri. Naționaliști în materie de economie, ei doreau să evite subordonarea economică față de Apus, promovând politica economică "prin noi înșine". Fruntașii PNL, Ion
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Ion Nistor 69. În 1925, Partidului Liberal i s-a alăturat gruparea politică a șvabilor, de sub președinția dr. M. Kausch 70. Extinderea bazei sale sociale și pătrunderea unor elemente tinere, cu orientare ideologică uneori diferită de cea a vechilor liberali, a avut ca urmare declanșarea unei "lupte surde pentru poziții și pentru prestigiu"71. După 1918, organizarea pe cluburi a fost completată cu organizații sătești, dar fiecare formațiune era constituită în jurul unui șef care dispunea de autoritate. În plus, șeful
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
citându-l pe Mircea Djuvara, că "Liberalismul românesc apare ca un liberalism național. [...] Suprapunerea liberalismului cu naționalismul sănătos, "firul roșu în evoluția modernă a României conferă specificitate liberalismului românesc și explică influența lui"". Continuând considerațiile sale asupra ideologiei promovate de liberalii români, Ovidu Buruiană precizează că "Individul nu este autonom în viziunea liberalilor, el reprezentând un element de progres al complexului național din care face parte. Drepturile și libertățile individuale, definite ca funcții sociale, deveneau mijloace pentru progresul general. [...] Preeminența intereselor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
național. [...] Suprapunerea liberalismului cu naționalismul sănătos, "firul roșu în evoluția modernă a României conferă specificitate liberalismului românesc și explică influența lui"". Continuând considerațiile sale asupra ideologiei promovate de liberalii români, Ovidu Buruiană precizează că "Individul nu este autonom în viziunea liberalilor, el reprezentând un element de progres al complexului național din care face parte. Drepturile și libertățile individuale, definite ca funcții sociale, deveneau mijloace pentru progresul general. [...] Preeminența intereselor superioare ale națiunii și ale statului deosebește, după Mircea Djuvara, liberalismul românesc
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
divergență se rezolva în limitele disciplinei de partid. Așa se explică faptul că, până în 1926, PNL a rămas un partid unit care nu a cunoscut sciziuni și disidențe importante. Totuși, Ionel Brătianu nu a putut înfrânge dorința de afirmare a liberalilor tineri. Modificările survenite după 1918 în structura bazei sociale și în organizarea partidului au determinat, în deceniul al treilea, manifestarea unor fricțiuni în PNL. Al. Constantinescu, fost președinte al Consiliului de administrație al băncii Blank (cu capital străin), Istrate Micescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai puțin important decât Ministerul de Interne din care pleca, precum și înlocuirea lui Constantin Banu de la conducerea Ministerului Cultelor și Artelor cu Alexandru Lapedatu. În 1924, lupta pentru demnități în guvern îi opune pe Al. Constantinescu și Arthur Văitoianu, fruntașilor liberali Gheorghe Mârzescu, Vintilă Brătianu și I.G. Duca. În 1925, liberalii din jurul lui Istrate Micescu anunță editarea ziarului "Răspunderea", care urmărea "regenerarea" morală a partidului. În același an, se distinge un grup al "intransigenților" alcătuit din Gheorghe Tătărescu, Constantin Banu, Ion
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
precum și înlocuirea lui Constantin Banu de la conducerea Ministerului Cultelor și Artelor cu Alexandru Lapedatu. În 1924, lupta pentru demnități în guvern îi opune pe Al. Constantinescu și Arthur Văitoianu, fruntașilor liberali Gheorghe Mârzescu, Vintilă Brătianu și I.G. Duca. În 1925, liberalii din jurul lui Istrate Micescu anunță editarea ziarului "Răspunderea", care urmărea "regenerarea" morală a partidului. În același an, se distinge un grup al "intransigenților" alcătuit din Gheorghe Tătărescu, Constantin Banu, Ion Vasilescu-Valjean, Horia Furtună. Se conturează chiar viitoarele grupări din PNL
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
determinată de factori de natură politică și personală. Prințul Carol era nemulțumit de influența pe care primul-ministru liberal Ion I.C. Brătianu o exercita asupra regelui Ferdinand. El dorea să redobândească pentru dinastie prestigiul din timpul regelui Carol I. Sub influența liberalilor, Parlamentul României a adoptat, la 4 ianuarie 1926, proiectele de lege pentru acceptarea renunțării lui Carol la titlul de moștenitor al tronului și pentru instituirea Regenței. Fiul lui Carol, Mihai, minor, devenea moștenitor al tronului. După adoptarea acestor legi, problema
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a fost preluată de fratele său, Vintilă Brătianu. Dispariția lui Ionel Brătianu se va face repede simțită, în condițiile în care fratele său nu avea autoritate, fiind lipsit de maleabilitatea și eficiența necesare șefului unui partid politic de anvergura celui liberal. Lipsa de autoritate a noului lider și, în același timp, dorința lui de a menține sistemul de "ierarhie cronologică"78 în partid, împiedicând ascensiunea tinerilor, au facilitat disidențele din PNL. Uzat după o lungă guvernare, supus unor atacuri deosebit de dure
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căreia să se afle un membru al familiei Brătianu, care se erija în conducător al tineretului liberal 83. În ziua următoare, Gheorghe Brătianu a fost chemat de Vintilă Brătianu, care i-a cerut să declare că se solidariza cu atitudinea liberalilor de respingere a Restaurației. Potrivit lui Gh. Brătianu, declarația ar fi trebuit să aibă următorul cuprins "declar în modul cel mai categoric că mă solidarizez în totul cu atitudinea luată de Partidul Național Liberal în chestia distrugerii actului de la 4 ianuarie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În scrisoarea adresată președintelui partidului, Gheorghe Brătianu își afirma convingerea că atitudinea PNL față de Restaurație nu trebuia să ducă la "o acțiune de învrăjbire națională"86. Acceptarea actului Restaurației de către Gheorghe Brătianu a declanșat procesul prin care o parte a liberalilor, nemulțumiți de conducerea autoritară din partid, dar și de atitudinea acestuia față de Restaurație s-au desprins, formând un nou Partid Național Liberal. Referindu-se la motivele care i-au determinat pe unii dintre liberali să opteze pentru gruparea politică de sub
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
procesul prin care o parte a liberalilor, nemulțumiți de conducerea autoritară din partid, dar și de atitudinea acestuia față de Restaurație s-au desprins, formând un nou Partid Național Liberal. Referindu-se la motivele care i-au determinat pe unii dintre liberali să opteze pentru gruparea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu, fruntașul georgist Constantin Toma afirmă că aceștia reclamau: "libertatea opiniunilor în sânul partidului și selecționarea valorilor". Ei cereau, de asemenea, "să dispară sistemul teroarei și al exploatării. [...] Deciziunea să aparție
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
George Brătianu"90. Era dezaprobată, astfel, orice atitudine care ar fi dus la destrămarea partidului și la primejduirea existenței statului român. La rândul lor, organizațiile național-liberale din județele Iași și Covurlui au considerat nulă excluderea lui Gheorghe Brătianu din partid. Liberalii din județul Iași apreciau că atitudinea șefului lor a fost în asentimentul majorității membrilor organizației ieșene. La întrunirea organizației liberale din județul Covurlui, Gheorghe Brătianu a lansat un apel prin care chema partidul să restabilească raporturi firești cu purtătorul Coroanei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fost adoptată moțiunea care urma să fie trimisă lui Vintilă Brătianu, în care se preciza că organizația național-liberală din Covurlui dezaproba lupta dusă de șeful Partidului Liberal împotriva încoronării lui Carol. Considerând că actul încoronării se realizase "cu forme legale", liberalii gălățeni cereau conducerii centrale a partidului să revină la tradiția sa monarhică 91. Fragilitatea situației politice a liderului organizației liberale din Iași, care se situase în afara partidului prin poziția de acceptare a Restaurației, dispărea, lăsând locul unei acțiuni politice colective
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de această instituție duseseră, în opinia georgiștilor, la "deplina descalificare a factorului constituțional tricefal". În aceste condiții, reîntoarcerea lui Carol "devenise o necesitate de stat", iar gestul lui Gheorghe Brătianu de a fi acceptat Restaurația a reînviat tradiția monarhică a liberalilor și a reabilitat partidul, aflat în deplină degringoladă politică. Ion Sân-Giorgiu afirma că finalitatea creării Partidului Liberal "regenerat" era ca acesta să devină instrumentul de guvernare cel mai însemnat al regelui 97. Analiza discursurilor, recent realizată de cercetători ai liberalismului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au apreciat că urmașul direct al liderilor fondatori ai Partidului Național Liberal nu putea să fie exclus printr-un vot dat în circumstanțe tensionate, iar acțiunea lor politică se menținea în cadrul vechiului partid, al cărui nume îl revendicau 98. Printre liberalii participanți la prima întrunire a noului partid s-au numărat Al. Vasilescu-Valjean, Ștefan Tătărescu, Ion Sân-Giorgiu, Horia Furtună, V. Ispir și Constantin C. Giurescu. Unii dintre aceștia se remarcaseră deja în timpul disputelor interliberale din anii 1923-1927. În sală se aflau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
însemnărilor, Gheorghe Brătianu, arhitectul G.M. Cantacuzino, Alexandru Rosetti, Victor Papacostea, și Constantin Hențescu 101. Atmosfera în care se desfășurau aceste întruniri era, potrivit surselor informative ale poliției, destul de încărcată, dacă avem în vedere faptul că participanții erau agresați de vechii liberali din organizațiile județene 102. Nu s-a produs însă, cum ar fi dorit Carol, acea "dramatică zguduire a unității Partidului Liberal", așa încât, efectul politic determinat de desprinderea georgiștilor a fost, totuși, redus. De la o întrunire la alta, obiectivele noii grupări
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cum ar fi dorit Carol, acea "dramatică zguduire a unității Partidului Liberal", așa încât, efectul politic determinat de desprinderea georgiștilor a fost, totuși, redus. De la o întrunire la alta, obiectivele noii grupări politice se limpezeau. La Constanța, referindu-se la intransigența liberalilor în privința Restaurației, precum și la metodele autoritare folosite de Vintilă Brătianu pentru a rezolva disensiunile din interiorul partidului, Gheorghe Brătianu declara că formațiunea sa politică dorea "o înnoire a unei concepții învechite și o înnoire de metode". La Cluj erau precizate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]