13,988 matches
-
DELEANU, Nicolae (16.IX.1903, București - 10.IV.1970, București), prozator și ziarist. Este fiul lui Ștefan Deleanu, muncitor. Își întrerupe studiile liceale în 1916, din cauza greutăților materiale; lucrează ca ucenic într-un atelier de armurărie. Se întoarce la liceu în toamna lui 1918 și este exmatriculat peste câteva luni pentru că participase la demonstrația de la 13 decembrie din acel an. A fost reînscris
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
Victor Papilian, „Darul vremii” (cu un comentariu la Note și impresii de G. Ibrăileanu). Între timp, el însuși făcuse să apară (în 1925) efemera revistă „Fire de tort”. Ca urmare a unui conflict cu autoritatea școlară turdeană își încheie studiile liceale la Tulcea; bacalaureatul îl trece la Ismail (1927). Licențiat în 1932 al Facultății de Litere din Cluj, secția română-latină, temporar bibliotecar și pedagog la liceul din Turda (1931), va fi profesor de greacă și latină la Liceul „Sf. Vasile” din
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
, Andrei Ion (20.IV.1903, Constanța - 12.VI.1980, București), traducător. Este fiul Lizei (n. Golicher) și al lui Nathan Grünberg, comerciant. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal. Absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1922-1926), lucrează ca avocat în București, secretar particular, șef de serviciu la Primărie (1929-1934) și funcționar în industria turismului; ulterior este scriitor liber-profesionist. Debutează în 1942 cu transpunerea
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
DELEANU, Liviu (8.II.1911, Iași - 12.V.1967, Chișinău), poet și dramaturg. Născut într-o familie de evrei săraci, D. își întrerupe studiile liceale, începute la Iași, și pleacă la București, unde lucrează un timp ca tipograf și corector. În 1928 adoptă numele Liviu Deleanu în locul numelui de la naștere, Lipa Cligman. În 1940 s-a refugiat la Moscova, stabilindu-se apoi la Chișinău. A
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
note și recenzii. După 1920 se integrează relativ repede în atmosfera culturală a Clujului, își face prieteni printre universitari și în mediul scriitoricesc, începe să colaboreze la revistele transilvănene. Prima carte, Elemente de logică și metodologie, de fapt un manual liceal, îi apare la Cluj în 1922. Va fi urmat de alte lucrări cu caracter didactic, manuale de limba română sau de logică, toate reluate în numeroase ediții până în 1947. Deși avea intenția să-și tipărească în volum și contribuțiile de
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
DEȘLIU, Valentin (9.IX.1927, Glăvani - Cetatea Albă - 25.IV.1993, București), traducător și poet. Este fiul Paraschivei (n. Balaban) și al lui Dumitru Deșliu, învățător. După studii liceale la Ismail, Pitești, București și Alexandria (cu bacalaureatul în 1946), urmează secția de limbi slave a Universității din București (1972-1975). Funcționează, în județul Argeș, ca pedagog și profesor suplinitor la Școala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borlești
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
a dat actori renumiți, fiu al lui Constantin Dimitriade, om de teatru, autor dramatic, și al Luxiței Saragea, și frate vitreg al Aristizzei Romanescu, D. s-a pregătit la rându-i să devină actor. A urmat, cu întreruperi, cinci clase liceale, apoi, la Conservator, cursul de declamație al lui Ștefan Vellescu. Bonifaciu Florescu și Pantazi Ghica, prieteni ai tatălui său, îl îndemnau să scrie. Frecventează gruparea de la „Literatorul”, unde debutează în 1880 cu „acuarele”. O nuvelă (Victima societății) îi apare tot
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
DIACONESCU, Traian (14.VII.1939, Bălcești, j. Vâlcea), clasicist, istoric literar și traducător. Este fiul Mariei și al lui Savu Diaconescu, țărani. Urmează cursurile primare în satul natal, gimnaziul la Liceul „Ion Neculce” din București, iar cursurile liceale la Balș, județul Olt. Va absolvi în 1963 Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, a Universității din București. Își susține doctoratul în filologie clasică în 1974, cu teza Metaforă și univers saturnalic în comedia lui Plautus. Începând din 1963 trece
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
, Sterie (22.VIII.1897, Aminciu-Mețova, Grecia - 11.VI.1981, București), eseist. Este fiul militantului aromân Vasile Diamandi-Aminceanul. A urmat școala primară în satul natal, apoi Liceul român din Salonic; continuă studiile liceale la Ianina, Bitolia și București. Tot la București este student al Facultății de Litere și Filosofie (1919-1922), iar după absolvire funcționează ca profesor la Turnu Severin (1923- 1924), Roman (1924) și Iași, oraș în care predă pedagogia la Școala Normală
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
DIMITRIU-PĂUȘEȘTI, Alexandru (24.II.1909, Iași - 7.XI.1977, București), poet și traducător. Fiu al unui avocat, D.-P. își face studiile liceale și universitare în orașul natal, plecând apoi, cu o bursă, la Paris. Împreună cu Virgil Gheorghiu și Aurel Zaremba scoate la Iași revista avangardistă „Prospect” (1928). În paginile ei, apoi la „unu” ori la „XX. Literatură contimporană”, publică poezii și proză
DIMITRIU-PAUSESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286781_a_288110]
-
la „Bilete de papagal”, „Opinia”, „Lumea”, „Manifest”, „Jurnalul literar”, „Cuget moldovenesc”, „Vremea”, „Ecoul”, iar după 1950 scrie la „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Veac nou”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Vreme de aproape două decenii profesor de franceză în învățământul liceal (din 1954 la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București), autor de manuale, va intra în 1960 la Catedra de limbă și literatură franceză a Facultății de Filologie a Universității din București - mai întâi ca lector, apoi conferențiar - ca titular al cursului
DIMITRIU-PAUSESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286781_a_288110]
-
DIACONU, Ion (24.IX.1903, Spinești, j. Vrancea - 9.XII.1984, Iași), folclorist și publicist. Este fiul Măriuței și al lui Ioan C. Diaconu, notar și dascăl de biserică. După studii liceale la Focșani (1915-1923), face studii la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1923-1926), unde îi sunt profesori Ovid Densusianu, care îi devine mentor, N. Cartojan și Charles Drouhet. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Focșani (1929-1963
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
vechea sa profesiune de editor, lucrând la Institutul European și fiind, în același timp, corespondent la RTV Europa Nova. În 1999, la Universitatea din Iași, și-a luat doctoratul în filologie. Debutează în „Tribuna”, cu versuri, încă din timpul studiilor liceale (1960), colaborând apoi constant la revistele „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a. În 1972, îi apare primul volum, Corabia argonauților (eseuri și articole), urmat de o carte de versuri, Titlul la alegere (1981), și de o alta de
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
, Mihai (13.II.1955, Petroșani), critic literar și prozator. Este fiul Floarei (n. Cismaru), economistă, și al lui Ioan Dragolea, jurist. A fecventat clasele primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, iar după bacalaureat și după stagiul militar, devine student (în 1975) al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Participă la cenaclul Echinox și se integrează grupului de tineri scriitori din jurul revistei studențești cu același nume
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
, Laura (19.I.1893, Craiova - 5.I.1981, București), traducătoare. A făcut studii liceale la Craiova și universitare la București. A fost soția lui Mihail Dragomirescu. Debutează cu schițe în „Dunărea” din Galați (1916). D. a impresionat prin performanța de a tipări în cinci ani (1940-1944) mai multe volume cuprinzând traduceri din Goethe, între
DRAGOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]
-
, Artur (19.II.1864, Fălticeni - 19.III.1951, București), folclorist și prozator. Este fiul Mariei (n. Borș) și al lui Petru Gorovei, avocat. După școala primară făcută la Rădăuți și Fălticeni, urmează cursurile gimnaziale la Fălticeni și pe cele liceale la Iași, apoi studii universitare de drept la București (1886-1887) și Iași (1887-1889), obținând licența în 1890. Între anii 1889 și 1891 este, succesiv, profesor secundar la Bârlad, ajutor de judecător și judecător la Pașcani și Broșteni, în județul Suceava
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
, Florian (11.IV.1924, Turnu Severin), prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Șandru) și al lui Iulian Grecea, sudor, și frate geamăn cu scriitorul Ion Grecea. Face studii gimnaziale (1931-1934) și liceale (1935-1943) în localitatea natală, luându-și bacalaureatul la Craiova. În 1955 a absolvit Școala de Literatură „M. Eminescu”, iar în 1959 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Funcționează ca ofițer, ajungând la gradul de colonel, fiind
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
GRECEA, Ion (11.IV.1924, Turnu Severin - 6.IV.1999, București), prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Șandru) și al lui Iulian Grecea, sudor, și frate geamăn cu scriitorul Florian Grecea. Face studii gimnaziale (1931-1934) și liceale (1935-1943) în Turnu Severin, luându-și bacalaureatul la Craiova, apoi este student al Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București, până în 1955. Va absolvi în 1959 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, frecventând și Facultatea de
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
, Alexandru (1.IX.1940, Fâlfani, j. Argeș - 30.VI.1981, București), poet. Este fiul Constanței (n. Vasilescu) și al lui Ioan Grigore. După studii liceale la Pitești, terminate în 1957, urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1965. A debutat cu versuri în „Luceafărul” (1968) și editorial, cu volumul Tăgade, apărut în 1970. A colaborat la „Viața românească”, „Luceafărul
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
GRĂSOIU, Liviu (26.V.1943, București), critic și istoric literar. Este fiul Graziellei (n. Gheorghiu), medic, și al lui Nicolae Grăsoiu, ofițer. Este căsătorit cu Dorina Grăsoiu, istoric literar. Urmează studiile liceale la București, apoi, tot aici, Facultatea de Limba și Literatura Română (licențiat în 1968). Lucrează ca redactor de emisiuni literare la Televiziune (1968-1985) și ulterior la Radiodifuziunea Română, unde între 1990 și 1996 este redactor-șef al departamentului Literatură, iar
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
GREGORIAN, George (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23.III.1886, Sinaia - 24.XI.1962, București), poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, G. face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice”. A colaborat tot cu versuri și, sporadic
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
, Paul (6.III.1945, Bacău), prozator. Este fiul Aureliei (n. Dima) și al lui Ioan Grigoriu, profesor. A urmat cursurile primare, gimnaziale și liceale la Bacău, absolvind în 1963 Liceul „George Bacovia”. Începe studii superioare tehnice la Institutul Politehnic din Brașov, însă renunță după un an și devine, din toamna anului 1964, student al Universității din București, la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
care nu au urmat decât școala primară și de 50% dintre cei care au terminat gimnaziul. Aici pierde Băsescu mult: 13% dintre potențialii săi alegători nu au urmat decât școala primară și 20% gimnaziul. Printre cei care au urmat studii liceale sau mai mult, distribuția este aproape egală, aproximativ 33-35%, dar raportul se inversează pentru segmentul celor care au urmat studii superioare - 29% (licee) pentru Năstase și 45% (universitate) pentru Băsescu - sau, mai mult: 16% (liceul) pentru Năstase și 55% (universități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
liceul la Iași, la fosta Academie Mihăileană (devenită Liceul Național; 1859-1867), unde i-a avut colegi de clasă pe A. D. Xenopol, Al. Lambrior, V. Conta, G. Panu, C. Dimitrescu-Iași, iar printre profesori pe Titu Maiorescu. În 1867, „finind cursul învățăturilor” liceale, solicită înscrierea în rândul „studenților regulați” ai Universității ieșene. După doi ani e numit profesor și director al gimnaziului atunci înființat la Piatra Neamț; fără voie mutat la Tecuci (1878-1880) și Iași (1880-1881), revine la Piatra Neamț, unde îl vizita I. L. Caragiale
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Herz, funcționar bancar superior (provenit dintr-o familie austriacă înnobilată), H., al cărui prenume la naștere era Adolf Edmund George, a avut o copilărie privilegiată, petrecută în intimitatea Curții regale, de a cărei protecție s-a bucurat mult timp. Studiile liceale (întrerupte doi ani de frecventarea Școlii Militare din Iași) le-a terminat la Liceul „Gh. Lazăr” din București în 1907, urmând apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie. S-a afirmat ca student, atrăgându-și prețuirea și sprijinul unor profesori
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]