9,370 matches
-
prin poene tupilate. Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfloriți, Ea la sânul ei atrage călătorii fericiți. Și-i încântă, și-i îmbată, și-i aduce la uitare Prin o magică plăcere de parfum și de cântare. Căci în tine, luncă dragă, tot ce are suflet, grai, Tot șoptește de iubire în frumoasa hună Mai ! - «Mare petrecanie era la Mircești când se spăla grâu. Acest obicei de pe vremuri nu s-a mai păstrat în zilele noastre. După ce se triera grâul, el
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai bună administrare. Reliefăm din Suplimentul la Monitorul nr. 67 din 21 martie și 2 aprilie 1864 următoarele așezăminte mănăstirești aflate în această situație în județul Vaslui: proprietatea Crăieștii și Jigorenii a Mănăstirii Neamț; schitul Lipova și cu parte de la luncă; moșia schitului Rafaila a mănăstirii Socola și cea de la Schitul Duca a aceleiași; parte din moșia Gărcenii a schitului Mălăiești; Vulturești a mănăstirii Văratic; Dumitrești a mănăstirii Galata; Capotești, Petrișenii sau Sasova, Scânteia și Valea Satului ale mănăstirii Bârnova; Mărășenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se contopește cu Ferești; 22. Mănoiu de la Gherghești se contopește cu Gherghești; 23. Micești de la Gherghești se contopește cu Gherghești; 24. Poiana lui Matei de la Gherghești se contopește cu Dealul Soci, realizându-se satul Soci; 25. Studinețul de la Gherghești devine Lunca; 26. Tatarca de la Gârceni devin Slobozia; 27. Piscul Ienei de la Iana se contopește cu Iana; 28. 6 Martie de la Iana se contopește cu Hălărești; 29. Tifești de la Iana devine Siliștea; 30. Mânzații de Sus de la Ibănești se contopesc cu Mânzații
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a acestui sector de vale, situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de lunca, cu altitudine a relativă de 8-10 m. Altitudinile maxime se întâlnesc în subunitatea Dealu Mare - Hîrlău: Dealul Sângeap(414 m), situat la SV de orașul Hîrlău, Dealul Basaraba(419 m), aflat la vest de Scobinți. Șesul Bahluiului are o altitudine
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie, caracterizate prin regim de curgere torențial și sezonier, cele mai mari scurgeri producându-se primăvară, la topirea zăpezii și vară, în timpul ploilor torențiale, provocând eroziuni de maluri, inundații și exces de umiditate în luncile aferente. Apele de suprafață sunt reprezentate și prin lacuri antropice cu funcție piscicola: Valea Mare (48 ha), Contăș(14 ha), Valea Rusului(5,2 ha), Bădeni I și ÎI, Strâmbu. Apele subterane sunt legate direct de constituția litologica, fiind cantonate
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
reprezentate de hidrosoluri(soluri umede, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob, care le face inutilizabile pentru culturi de câmp, cu excepția unor amenajări agrotehnice), protisoluri (reprezentate de aluviosoluri, care ocupă porțiuni reduse în cadrul luncii Bahluiului și afluenților săi, majoritatea fiind slab gleizate și salinizate, având o fertilitate moderată) și luvilosoluri (prezente, în special, în arealele ocupate de pădure, unde s-a dezvoltat o vegetație naturală forestiera de foioase, fiindu-le caracteristică o levigare mai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ocupă o suprafață de 200,48 ha. Teritoriul comunei Scobinți se încadrează în clasa a III - a de calitate. VEGETAȚIA ȘI FAUNA Vegetația naturală din teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este reprezentată de. grâu, porumb
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lea(1436), al cărui nume provine de la un întemeietor, Bade. După mărturia lui M. Costăchescu, denumirea așezării s-ar trage de un oarecare Badea: „numele satului Bădeni ar veni de la o legendă, care spune ca pe șesul Bahluiului era o lunca, iar locuitorii din satul Zagavia își trimiteau oile la păscut în această lunca. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
M. Costăchescu, denumirea așezării s-ar trage de un oarecare Badea: „numele satului Bădeni ar veni de la o legendă, care spune ca pe șesul Bahluiului era o lunca, iar locuitorii din satul Zagavia își trimiteau oile la păscut în această lunca. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord - est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
comunei Scobinți; înființarea unor spații pentru prestări servicii(service auto, frizerie coafura, reparații TV și electrocasnice, croitorie, cizmărie, ș.a.); înființarea unor unități ambulatorii și de farmacie în toate localitățile comunei; amenajarea unei zone de agrement la Zagavia, în zona de lunca a Bahluiului, la Fetești și a unui parc memorial în satul Scobinți; amenajarea unor terenuri de sport și a unor locuri de joacă pentru copii; amplasarea unui sediu de bancă în centrul comunei; amplasare puncte precolectare selectivă a deșeurilor în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
documentul folosește expresia impact ecologic nefast. Mihai-Răzvan Ungureanu: Impact ecologic negativ semnificativ - este mult mai clară și, dacă doriți, mai severă formula preferată de comisia de anchetă, spunându-se foarte clar că antrenează dispariția - și vă citez - dispariția habitatelor din lunca inundabilă, importante pentru fauna piscicolă și pentru avifaună. Elena Vijulie: Ucraina și-a luat angajamentul să consulte partea română în toate aceste chestiuni. Bun, dar în cazul în care consultă partea română și apoi decide să continue lucrările - înțeleg că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
inundabile, dacă prin această se împiedică sau se pescuiesc speciile de pești care migrează în timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere, precum și scurgerea liberă a apelor o dată cu fondul piscicol al acestora. ... Fac excepție închiderile pescărești din Delta și Lunca Dunării, autorizate în locurile și în condițiile stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și de Ministerul Agriculturii și Alimentației; l) introducerea la pășunat a animalelor, adăpatul acestora și circulația cu orice mijloc de transport în incinta și pe
HOTĂRÎRE Nr. 971 din 29 decembrie 1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111588_a_112917]
-
poate stabili, pe parcursul aplicării experimentului, măsuri complementare care să conducă la creșterea operativității, calității și eficienței serviciilor sanitare. Anexă 2 LISTA unităților sanitare în care se efectuează experimentul reformei în sectorul sanitar I. DISPENSARE MEDICALE Județul Albă - Dispensarul Medical Rural Lunca Mureș Județul Bacău - Dispensarul Medical Rural Rachitoasa - Dispensarul Medical Rural Sascut Județul Bistrița-Năsăud - Dispensarul Medical Rural Caianu Mic - Dispensarul Medical Rural Ilva Mare Județul Brăila - Dispensarul Medical Rural Grădiștea - Dispensarul Medical Rural Racoviță Județul Gorj - Dispensarul Medical Rural Telesti Județul
HOTĂRÎREA nr. 126 din 6 aprilie 1993 privind unele măsuri pentru reforma serviciilor medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109373_a_110702]
-
I 1.505 - 1.505 9. Dunavăț II 1.575 - 1.575 10. Enisala 420 - 420 11. Grădina Olandezului 265 - 265 12. Iazurile 1.651 - 1.651 13. Independența (Murighiol) 2.260 334 1.926 14. Litcov 700 - 700 15. Lunca 1.070 - 1.070 16. Maliuc 452 137 315 17. 6 Martie 1.050 - 1.050 18. Obretin I 2.683 375 2.308 19. Obretin II 617 617 - 20. Perișor 1.350 - 1.350 21. Periteasca 1.709 - 1
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
Salzburgerstr. 26. 20. Maier Stefan, născut la 19 iulie 1949 în localitatea Șimian, județul Bihor, România, fiul lui Maier Stefan și Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, Lambach, Salzburgerstr. 26. 21. Tanko Iuliana, născută la 3 ianuarie 1946, în localitatea Lunca de Jos, județul Harghita, România, fiica lui Tanko Gyorgy și Ana, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Albrechtskretth. 14/24. 22. Stan Daniel, născut la 12 iulie 1973 în Huși, județul Iași, România, fiul lui Stan Ioan și Elena, cu
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Halmstadt, Carl Kuylenstiernasvag. 65. 54. Ambrus Maria, născută la 19 decembrie 1917 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Szabo Terez, cu domiciliul actual în Suedia, Halmstadt, Carl Kuylenstiernasvag. 65. 55. Antal Ildiko, născută la 17 septembrie 1962 în localitatea Lunca de Sus, județul Harghita, România, fiica lui Antal Emeric și Terezia, cu domiciliul actual în Suedia, Uppsala, Lidnersgatan 34. 56. Marton Zoltan, născut la 30 august 1962 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Marton Albert și Dalma, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
care găzduiesc pădurea cu același nume ce reprezintă un tip particular de vegetație. Pădurea care se dezvoltă în spațiul interdunelor sub forma unor fisii lațe de 10-250 m (hasmacuri) despărțite de spinările dunelor este alcătuită, în principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus albă), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) și foarte rar arinul negru (Alnus
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
în spațiul interdunelor sub forma unor fisii lațe de 10-250 m (hasmacuri) despărțite de spinările dunelor este alcătuită, în principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus albă), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) și foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
cu regim de protecție integrală Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate și reprezentative dune denudate din delta și pădurea Caraorman dezvoltată, îndeosebi în partea sudică a grindului. Nucleul valoros, în suprafață de circa 700 ha cuprinde, alături de un variat arboret de lunca format din plop, frasin și stejar, subarboret de zălog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 - 4,70 m. Că și în pădurea Letea, asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
vestică a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordică a lacului Rotundu. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Rotundu este un lac tipic de lunca din zona inundabila a Dunării, complexul lacustru Somova-Parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de îndiguiri. Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativă pentru studiul și conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum și pentru
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Articolul UNIC Domnul Nedelea Costică se demite din funcția de consilier în Consiliul Local al Comunei Lunca, județul Teleorman. PRIM - MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ----------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă --------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 319 din 17 iunie 1994 privind demiterea din funcţie a unui consilier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110936_a_112265]
-
Articolul 1 Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții "Alimentarea cu gaze naturale a comunei Amaru, satele Dulbanu, Cimpeni, Lunca, Scorteanca și Lacu Sinaia", județul Buzău, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în anexa *) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite
HOTĂRÎRE Nr. 471 din 1 august 1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiţii "Alimentarea cu gaze naturale a comunei Amaru, satele Dulbanu, Cimpeni, Lunca, Scorteanca şi Lacu Sinaia", judeţul Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111097_a_112426]
-
perii mei albi o datorez acestor proceduri. Eu, de exemplu, am propus în 1953 o disertație despre Sadoveanu, care mi-a fost respinsă de Consiliul Științific al Universității din Moscova, fiindcă nu spusesem nimic despre Mitrea Cocor și Aventuri în Lunca Dunării, lucrări ridicate în slava cerului de critica sovietică. Lucrarea a fost autorizată abia în 1959, dar fără ca eu să fac concesiile, respectiv să introduc în ea opera lui Sadoveanu de după 1944, primind în acel an titlul de candidat în
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
septembrie 1942 a fost numit director al Teatrului Național din Iași, deținând acest post până în 1944, când a plecat în refugiu cu personalul teatrului. În acest răstimp, semnând cu numele lui sau cu pseudonime: D.Codru, Delaflămânzi, D.Liuba, D.Luncă, Ion Opincă, Mihai Oțel, D.Pădure, Vladimir Sacară, Solferino, a colaborat la ziare și reviste din Iași, Craiova, Bârlad, Tecuci etc. a publicat volume de proză și versuri, precum Priveliști basarabene (1941), Gospodarul din Orhei (1942), Covor basarabean, Moldova de la
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]