6,319 matches
-
tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori care par mai apropiate de condiția uman] original]. Oamenii care se dezvolt] în asemenea împrejur]ri sunt, în general, înconjurați - la fel ca puii de lup sau de cimpanzeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a relațiilor trainice. Respectul pentru viața uman] poate fi considerat, de asemenea, o valoare universal], dar gradul de recunoaștere și prioritatea acordat] menținerii vieții variaz] foarte mult. În toate societ]țile exist] o fric] fâț] de haos care nu se manifest] ins] neap]rât că o c]utare insistent] a ordinii. Dac] lucrurile stau într-adev]r așa, este greu de observat schimb]rile ce au loc, de vreme ce, în ceva atat de complex cum e chiar și cea mai simpl] form] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a proteja proprietatea; este discutabil dac] aceste c]s]torii se realizau sau nu și din punct de vedere sexual. Termenul „soție-sor]” este menționat adesea în inscripții și este posibil ca unele dintre aceste c]s]torii incestuoase s] manifeste iubire adev]rât] și afecțiune între frați. „Zeii Osiris și Set s-au c]s]torit cu surorile lor Isis, respectiv Neftis. Din uniunile lor au rezultat Horus, respectiv Anubis; ca urmare, zeii au sancționat c]s]toriile între frați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor, vorbirea mincinoas], calomnia, bârfa, precum și l]comia, r]utatea și judecată greșit]. Buddha nu a cerut oamenilor doar s] se p]zeasc] de aceste manifest]ri ale r]ului, ci s] și practice virtuțile morale. Potrivit analizei efectuate de c]tre Wallace (1978), virtuțile se împart în trei categorii: virtuți ale conștiinței: sinceritatea, onestitatea și corectitudinea; virtuți ale bun]voinței: bun]tatea, compasiunea, bucuria pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acela de a direcționa comportamentul uman. Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo Tzi. Simpatia fâț] de cei din jur se manifest] pe plan exterior, iar aceast] exteriorizare ajuns] la un nivel avansat se transform] în virtutea bun]voinței. Cel de-al doilea izvor este sentimentul rușinii, care motiveaz] dezvoltarea moralei (i). A treia surs] este sentimentul de respect și considerație fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe categorii: între obligații, între indivizi și obligații, între indivizi și Dumnezeu. Mare parte din „legislația” biblic] are la bâz] aceste porunci, din care transpare o idee esențial] ce reprezint] contribuția iudaismului la tradiția religiilor occidentale: venerarea lui Dumnezeu se manifest] printr-o atitudine decent], uman] și moral] fâț] de aproapele. (Dup] cum spuneau rabinii, la modul ideal, venerarea lui Dumnezeu se realizeaz] pe trei c]i: studiul Torei, sacrificiu și rug]ciune, acte de m]rinimie.) Cu alte cuvinte, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evidențiere a elementelor distinctive și a diverselor tendințe din cadrul fiec]ruia. Faptul c] ele s-au manifestat în mod constant de-a lungul istoriei creștine înseamn] c] fiecare are un caracter conving]tor. De pild], tipul „Hristos împotriva culturii” se manifest] foarte puternic atunci cand creștinii se confrunt] cu forme de conducere opresive și ostile; acest tip se poate manifestă și în cazul unei minorit]ți aflate într-un mediu str]în. Aceasta nu înseamn] c] toate cele cinci tipuri sunt la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este dep]sit] prin afirmația c] Dumnezeu poate vedea în inimile oamenilor, deși acestea sunt inobservabile pentru restul. Aceast] posibilitate totuși nu va avea mare important] pentru acei muritori care au responsabilitatea de a evalua caracterul moral pe care il manifest]m cu ocazia unor evenimente publice observabile. Ultima presupunere sugereaz] o soluție diferit]: a nega faptul c] intențiile agentului sunt, în mod necesar, obiecte private, si a accepta c] acestea sunt uneori deschise evalu]rii. Cel mai mare filosof medieval
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și satisfacerea exclusiv] a dorințelor sale. Un om altruist (lipsit de egoism) nu urm]rește asemenea scopuri, mai ales cunoscând faptul c] etică ins]și le condamn]. De aceea egoistul este caracterizat prin importantă exagerat] acordat] eului propriu, în timp ce altruistul manifest] o orientare adecvat] (moderat]) în raport cu ceilalți sub aspectul motivațiilor și dorințelor proprii. Versiunea prezent] a egoismului psihologic este, prin urmare, lipsit] de conținut, din moment ce dorința suprem] a individului ar trebui s] fie, de exemplu, realizarea unei contribuții substanțiale la fondul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmă c] o viat] moral] este o viat] ușoar], în care lucrurile decurg întotdeauna normal. Pornind de la aceast] provocare lansat] de c]tre utilitariști, se poate afirma în continuare, si pe bun] dreptate, c], în virtutea unor considerente pur pragmatice, oamenii manifest] în aparent] un anumit favoritism fâț] de cei dragi sau apropiați. Este mult mai ușor s] cunoaști nevoile celor din jur și modalit]țile de a-i ajuta cât mai bine și f]r] eforturi inutile. Toate acestea reprezint] desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorinț] de a tr]i”. Astfel, el afirm] c] oricine are „o sensibilitate moral] activ] va g]și natural s] împ]rt]șeasc] preocuparea fâț] de soarta tuturor viet]ților”. Poate c] Schweitzer a greșit afirmând c] toate viet]țile manifest] o dorinț] de a tr]i. Dorința este în mod natural construit] că o senzitivitate care necesit] o minim] capacitate de gândire, fiind deci improbabil] g]sirea unei astfel de dorințe în organisme simple care nu au un sistem nervos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c], în conformitate cu subiectivismul etic, judec]țile morale exprim] simțiri. De aceea, a spune c] „nimic nu este bine sau r]u” sau c] „nimic nu conteaz]” indic] absența frapant] a sentimentului. Acest lucru pare imposibil, cu excepția cazului în care se manifest] o melancolie dus] la extrem. Acceptarea subiectivismului etic presupune absența sentimentelor de acest gen asociate cu p]reri morale? Nu. De aceea, nu înseamn] c], dac] accepți subiectivismul etic, trebuie s] concluzionezi c] „nimic nu este bine sau r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] se identifice cu interesele și valorile altora, încât s] adopte, f]r] spirit critic, perspectiva moral] a societ]ții. Și cei care sunt gata de a fi cunoscuți pentru c] au credințe morale în dezacord cu majoritatea semenilor lor manifest] curaj moral. De exemplu, în Statele Unite, acum dou] sute de ani, oricine se împotrivea sclaviei, fie și numai într-o conversație întâmpl]toare, manifestă curaj moral, dat fiind climatul moral al epocii. F]r] îndoial], un aboliționist manifestă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de tipul „totul sau nimic”. Diferența dintre Etapele 5 și 6 nu este numai c] abilit]țile cognitive caracteristice Etapei 6 dau mai mult] substanț] moral] și astfel ofer] o mai larg] perspectiv] critic], dar și c] în cadrul ei se manifest] mai mult curaj moral. S] ne amintim observațiile lui Kohlberg c] „poate cei capabili s] gândeasc] astfel [la nivelul Etapei 6] nu doresc s] fie martiri că Socrate, Lincoln, sau King și prefer] s] gândeasc] la un nivel inferior”. Deducția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opinia lui Aristotel are mai mult sens aici, considerați implicația gândirii lui Kohlberg cu privire la indivizii aflați în Etapa 4 din societatea nazist] și la trecerea lor la Etapele 5 și 6. În acești termeni, ce înseamn] afirmația c] societatea nazist] manifest] o dezvoltare moral] adecvat] Etapei 4? Cineva ar fi tentat s] considere ideologia nazist] o precursoare a unei mai bune atitudini și gândiri morale. Ideea aici este c], dac] trecerea la o etap] superioar] constituie o form] de îmbun]ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență ei la vreo clas] (MEW 3, p. 404; CW 5, p. 419). Cand un critic imaginar acuz]: „comunismul elimin] complet morală și religia în loc s] le formuleze altfel”, Manifestul Comunist nu r]spunde nu negând c] aceast] acuzație este adev]rât], ci observând c] la fel cum revoluția comunist] va implica o separare radical] de toate relațiile de proprietate tradiționale, ea va implica și o separare radical] de toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și al lui Engels, prezent în alte fragmente). Dar trebuie s] indic]m cu atenție locul de apariție al conflictului precum și profunzimea lui. Exist] un conflict direct între afirmația c] va exista moral] într-o societate comunist] viitoare și declarația Manifestului Comunist c] revoluția comunist] „va elimina orice moral] în loc s] instaureze una nou]”. Dar poate c] acest conflcit nu este atat de profund. Morală implic] principii imparțiale și universale, iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dualismul comunitate-societate, pentru că plasează societățile particulare într-un sistem mai larg de societăți, ceea ce duce la relativizarea atât a societăților particulare, cât și a individului. În context globalizant, normele și valorile instituționalizate în cadrul unei societăți particulare se confruntă în mod manifest cu diferite "imagini" ale societății "ideale" prezentate de alte societăți din lume. Societățile particulare (naționale) operează așadar în contextul mai larg al sistemului global de societăți, ceea ce are implicații esențiale asupra modului în care se constituie. De asemenea, indivizii își
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
revăd un Pallady. 13 mai Cred că nu am fost singurul care să rămînă oarecum stupefiat, atunci cînd, în cadrul lansării ieșene a propriei cărți, istoricul Adrian Cioroianu și-a nuanțat în atare măsură părerea despre subit subsidiarul subiect al serii Manifestul Partidului Comunist (din 1848) încît cu greu am putut a-l mai recunoaște pe cel ce o bună bucată de vreme a devenit (și) un excepțional modreator t.v. în chestiuni de istorie românească recentă. De altfel, în economia ideatică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
incalificabil comportament nu i se potrivește unui civilizat Adrian Cioroianu, totuși, mai mult decît amiabila gazdă t.v., și-a depășit, cred, măsura tratîndu-și regește condamnabilele cariatide ale comunismului autohton. Iată cum forțînd, doar de dragul arguției, posibila relație între invocarea Manifestului Partidului Comunist și hiperpolitețea tînărului istoric față de prețioșii săi... martori palpez de fapt miezul indispoziției ce mi-a marcat prezența la pomenita lansare de carte. Duioasa psalmodie a lui Adrian Cioroianu închinată stilului (model literar!!) al Manifestului celor doi "clasici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
relație între invocarea Manifestului Partidului Comunist și hiperpolitețea tînărului istoric față de prețioșii săi... martori palpez de fapt miezul indispoziției ce mi-a marcat prezența la pomenita lansare de carte. Duioasa psalmodie a lui Adrian Cioroianu închinată stilului (model literar!!) al Manifestului celor doi "clasici" m-a contrariat... iremediabil, vorba lui Topîrceanu. Din rațiunile pomenite. Am și părăsit nobila încăpere, imputîndu-mi reținerea de a nu fi exprimat, cu franchețe, în prezența autorului, mica/ marea mea stupefacție. Regretînd, în același timp, că, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că ideologiile țin mai curând de vocabularul politic al spațiului profan (nu doar secularizat, mă refer la putere în general), în timp ce unitățile mitologice, religioase, credințele au în comun faptul că spațiul la care trimit (cadrul narativ) sau în care sunt manifeste (cadrul ritualic sau ceremonial) stau obligatoriu sub semnul sacrului. Am introdus la acest nivel structurile derivate cu ajutorul miturilor, care, la rândul lor, se pot încadra în mai multe serii, după anumiți factori. În funcție de referința lor, pot fi: generale (cosmogonice și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
informații comerciale, portuare sau de transport, cu condiția ca acestea să conțină elementele necesare completării declarației sumare. În acest sens pot fi acceptate documente precum: a) lista containerelor; ... b) lista de încărcătură; ... c) lista coletelor; ... d) scrisoarea de transport; ... e) manifestul încărcăturii; etc. ... 12. Declarația sumară poate fi depusă la biroul vamal de către: a) comandantul / căpitanul aeronavei / navei; ... b) persoana sau persoanele responsabile pentru intrarea mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunității; ... c) societatea de transport aerian, maritim, rutier sau feroviar; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
de tranzit și "238544" pentru numărul de înregistrare al documentului (sau MRN pentru operațiunile NSTI)]. - O declarație de mărfuri care are numărul "2222" este folosită ca declarație sumară. Codul este în acest caz "X-785-2222" ("X" pentru declarația sumară, "785" pentru manifestul de mărfuri și "2222" pentru numărul de identificare al declarației de mărfuri). - înregistrarea mărfurilor a fost făcută la 14 februarie 2002. Codul este în acest caz "Y-CLE-20020214-5" ("Y" pentru a informa că a existat o declarație inițială, "CLE" pentru "înregistrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
de trăsură CIM (feroviar) 720 Listă de însoțire SMGS 722 Scrisoare de trăsură pentru transporturile rutiere 730 Scrisoare de transport aerian 740 Scrisoare de transport aerian principal 741 Buletin de expediere (colete poștale) 750 Document de transport (multimodal/combinat) 760 Manifest de încărcare 785 Borderou 787 Declarație de tranzit comunitar - loturi compozite (T) 820 Declarație de tranzit comunitar extern (T1) 821 Declarație de tranzit comunitar intern (T2) 822 Exemplar de control (T5) 823 Carnet TIR 952 Carnet ATA 955 Date de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]