6,587 matches
-
ele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conducător de căldură și electricitate, ductil și maleabil, si solid la temperatura obișnuită (cu exceptia mercurului). În tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale, unde însă trebuie amintit că trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc ci treptat fiind o serie de elemente de tranziție între cele două categorii numite semimetale. Proprietatea metalelor
Metal () [Corola-website/Science/299791_a_301120]
-
ocultă III" (1533), pătratul de ordinul trei(15) era consacrat zeului Saturn, cel de patru(34) lui Jupiter, cel de cinci(65) lui Marte, cel de șase(111) Soare, cel de șapte(175) lui Venus, cel de opt(260) lui Mercur și cel de nouă(369)Lunei; o atribuție similară se poate găsi în astrologia hindusă. Introducerea pătratelor magice în occident se poate atribui lui Emanuel Moschopoulos, în jurul secolului al XVI-lea, autorul unui manuscris în care pentru prima oară au
Pătrat magic () [Corola-website/Science/299898_a_301227]
-
Termometrul din sticlă cu mercur este un termometru inventat de Daniel Gabriel Fahrenheit și bazat pe dilatarea termică a mercurului într-un tub capilar de sticlă. Termometrul cu mercur a fost inventat de fizicianul și inginerul german Daniel Gabriel Fahrenheit. Astronomul suedez Anders Celsius era
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
Termometrul din sticlă cu mercur este un termometru inventat de Daniel Gabriel Fahrenheit și bazat pe dilatarea termică a mercurului într-un tub capilar de sticlă. Termometrul cu mercur a fost inventat de fizicianul și inginerul german Daniel Gabriel Fahrenheit. Astronomul suedez Anders Celsius era interesat și de geografie și meteorologie. Pentru cercetările sale meteorologice a stabilit scara Celsius, pe
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
Termometrul din sticlă cu mercur este un termometru inventat de Daniel Gabriel Fahrenheit și bazat pe dilatarea termică a mercurului într-un tub capilar de sticlă. Termometrul cu mercur a fost inventat de fizicianul și inginerul german Daniel Gabriel Fahrenheit. Astronomul suedez Anders Celsius era interesat și de geografie și meteorologie. Pentru cercetările sale meteorologice a stabilit scara Celsius, pe care a descris-o în lucrarea sa "Observații privind
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare a apei), deși când această determinare se face cu o precizie ridicată se observă o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei. Presiunea aerului influențează punctul de fierbere al apei. Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei. Presiunea aerului influențează punctul de fierbere al apei. Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură, el a ales punctul de fierbere al apei pure la 0 °C și punctul de topire al gheții la 100 °C, invers
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
puncte sunt suficiente pentru o calibrare aproximativă, dar ambele puncte variază cu presiunea atmosferică. În prezent este folosit în schimb punctul triplu al apei, aflat la 0,01 °C (273,16 K). Principiul de funcționare constă în dilatarea vizibilă a mercurului într-un tub de sticlă. Gradațiile de pe tubul de sticlă permit citirea temperaturii, proporțională cu lungimea coloanei de mercur din interiorul tubului, lungime ce variază cu temperatura. Pentru a crește sensibilitatea, majoritatea cantității de mercur se află într-un rezervor
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
schimb punctul triplu al apei, aflat la 0,01 °C (273,16 K). Principiul de funcționare constă în dilatarea vizibilă a mercurului într-un tub de sticlă. Gradațiile de pe tubul de sticlă permit citirea temperaturii, proporțională cu lungimea coloanei de mercur din interiorul tubului, lungime ce variază cu temperatura. Pentru a crește sensibilitatea, majoritatea cantității de mercur se află într-un rezervor la capătul termometrului; dilatarea sau contractarea acestui volum de mercur este amplificată în porțiunea mult mai subțire a tubului
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
constă în dilatarea vizibilă a mercurului într-un tub de sticlă. Gradațiile de pe tubul de sticlă permit citirea temperaturii, proporțională cu lungimea coloanei de mercur din interiorul tubului, lungime ce variază cu temperatura. Pentru a crește sensibilitatea, majoritatea cantității de mercur se află într-un rezervor la capătul termometrului; dilatarea sau contractarea acestui volum de mercur este amplificată în porțiunea mult mai subțire a tubului. Citirea nivelului este facilitată de forma specială a secțiunii tubului de sticlă, care prin efectul de
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
sticlă permit citirea temperaturii, proporțională cu lungimea coloanei de mercur din interiorul tubului, lungime ce variază cu temperatura. Pentru a crește sensibilitatea, majoritatea cantității de mercur se află într-un rezervor la capătul termometrului; dilatarea sau contractarea acestui volum de mercur este amplificată în porțiunea mult mai subțire a tubului. Citirea nivelului este facilitată de forma specială a secțiunii tubului de sticlă, care prin efectul de lentilă cilindrică face ca privind dintr-o anumită direcție coloana foarte subțire de mercur să
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
de mercur este amplificată în porțiunea mult mai subțire a tubului. Citirea nivelului este facilitată de forma specială a secțiunii tubului de sticlă, care prin efectul de lentilă cilindrică face ca privind dintr-o anumită direcție coloana foarte subțire de mercur să apară mult lărgită. Spațiul neocupat de mercur poate fi umplut cu azot sau poate fi vid. Mercurul se solidifică (îngheață) la −38,9 °C, deci poate fi folosit numai la temperaturi mai ridicate decât aceasta. Spre deosebire de apă, mercurul nu
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
subțire a tubului. Citirea nivelului este facilitată de forma specială a secțiunii tubului de sticlă, care prin efectul de lentilă cilindrică face ca privind dintr-o anumită direcție coloana foarte subțire de mercur să apară mult lărgită. Spațiul neocupat de mercur poate fi umplut cu azot sau poate fi vid. Mercurul se solidifică (îngheață) la −38,9 °C, deci poate fi folosit numai la temperaturi mai ridicate decât aceasta. Spre deosebire de apă, mercurul nu își mărește volumul la solidificare, deci nu va
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
a secțiunii tubului de sticlă, care prin efectul de lentilă cilindrică face ca privind dintr-o anumită direcție coloana foarte subțire de mercur să apară mult lărgită. Spațiul neocupat de mercur poate fi umplut cu azot sau poate fi vid. Mercurul se solidifică (îngheață) la −38,9 °C, deci poate fi folosit numai la temperaturi mai ridicate decât aceasta. Spre deosebire de apă, mercurul nu își mărește volumul la solidificare, deci nu va sparge tubul de sticlă. Din același motiv este greu de
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
de mercur să apară mult lărgită. Spațiul neocupat de mercur poate fi umplut cu azot sau poate fi vid. Mercurul se solidifică (îngheață) la −38,9 °C, deci poate fi folosit numai la temperaturi mai ridicate decât aceasta. Spre deosebire de apă, mercurul nu își mărește volumul la solidificare, deci nu va sparge tubul de sticlă. Din același motiv este greu de determinat momentul solidificării. Dacă termometrul conține azot, gazul poate să curgă în josul coloanei și să fie capturat în interiorul acesteia la creșterea
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
gazul poate să curgă în josul coloanei și să fie capturat în interiorul acesteia la creșterea temperaturii. Dacă se întâmplă aceasta, termometrul va putea fi folosit doar după recondiționarea de către fabricant. Pentru a evita aceste inconveniente este necesar ca toate termometrele cu mercur să fie ținute în interior când temperatura scade sub −37 °C. În zonele în care se așteaptă ca temperatura minimă să coboare sub −35 °C se poate utiliza un termometru conținând un amalgam (aliaj) de mercur cu 8,5 % taliu
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
ca toate termometrele cu mercur să fie ținute în interior când temperatura scade sub −37 °C. În zonele în care se așteaptă ca temperatura minimă să coboare sub −35 °C se poate utiliza un termometru conținând un amalgam (aliaj) de mercur cu 8,5 % taliu. Acesta are punctul de solidificare la −59 °C, ceea ce permite măsurarea temperaturilor mai mari de −56 °C. Teoretic, prin folosirea unor tuburi capilaresa cu diametrul din ce în ce mai mic se pot obține precizii de măsurare oricît de mari
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
prin folosirea unor tuburi capilaresa cu diametrul din ce în ce mai mic se pot obține precizii de măsurare oricît de mari. Practic, din cauza efectelor combinate ale tensiunii superficiale, viscozității, stresului termic și presiunii interne, micșorarea diametrului face ca alungirea și scurtarea coloanei de mercur să se producă în salturi și astfel să ducă la citiri nereproductibile ale temperaturii; într-o oarecare măsură reproductibilitatea poate fi ameliorată prin lovirea ușoară a tubului. Ținând cont de această limitare, cele mai sensibile termometre cu mercur moderne prezintă
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
coloanei de mercur să se producă în salturi și astfel să ducă la citiri nereproductibile ale temperaturii; într-o oarecare măsură reproductibilitatea poate fi ameliorată prin lovirea ușoară a tubului. Ținând cont de această limitare, cele mai sensibile termometre cu mercur moderne prezintă un raport de 1 la 6200 între volumul corespunzător unui grad Celsius pe capilar și volumul rezervorului, caz în care lungimea de capilar corespunzătoare unui grad să fie de aproximativ 1 cm. Un tip special de termometre cu
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
moderne prezintă un raport de 1 la 6200 între volumul corespunzător unui grad Celsius pe capilar și volumul rezervorului, caz în care lungimea de capilar corespunzătoare unui grad să fie de aproximativ 1 cm. Un tip special de termometre cu mercur, denumite "termometre maximale", prezintă o constricție a tubului capilar deasupra rezervorului. În acest tip de termometre spațiul neocupat cu mercur este vidat. Odată cu creșterea temperaturii, mercurul este împins prin această constricție de către forța de expansiune. Când temperatura scade, coloana de
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
în care lungimea de capilar corespunzătoare unui grad să fie de aproximativ 1 cm. Un tip special de termometre cu mercur, denumite "termometre maximale", prezintă o constricție a tubului capilar deasupra rezervorului. În acest tip de termometre spațiul neocupat cu mercur este vidat. Odată cu creșterea temperaturii, mercurul este împins prin această constricție de către forța de expansiune. Când temperatura scade, coloana de mercur se întrerupe în zona constricției, nemaiputându-se retrage în rezervor și rămânând staționară în tubul capilar. Observatorul poate citi
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
unui grad să fie de aproximativ 1 cm. Un tip special de termometre cu mercur, denumite "termometre maximale", prezintă o constricție a tubului capilar deasupra rezervorului. În acest tip de termometre spațiul neocupat cu mercur este vidat. Odată cu creșterea temperaturii, mercurul este împins prin această constricție de către forța de expansiune. Când temperatura scade, coloana de mercur se întrerupe în zona constricției, nemaiputându-se retrage în rezervor și rămânând staționară în tubul capilar. Observatorul poate citi astfel temperatura maximă atinsă într-o
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
denumite "termometre maximale", prezintă o constricție a tubului capilar deasupra rezervorului. În acest tip de termometre spațiul neocupat cu mercur este vidat. Odată cu creșterea temperaturii, mercurul este împins prin această constricție de către forța de expansiune. Când temperatura scade, coloana de mercur se întrerupe în zona constricției, nemaiputându-se retrage în rezervor și rămânând staționară în tubul capilar. Observatorul poate citi astfel temperatura maximă atinsă într-o anumită perioadă de timp. Pentru a readuce termometrul în starea inițială acesta trebuie scuturat. Pe
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
-se retrage în rezervor și rămânând staționară în tubul capilar. Observatorul poate citi astfel temperatura maximă atinsă într-o anumită perioadă de timp. Pentru a readuce termometrul în starea inițială acesta trebuie scuturat. Pe acest principiu funcționează termometrul medical cu mercur. Astăzi termometrele din sticlă cu mercur sunt încă des folosite în meteorologie, în celelalte domenii ele devenind din ce în ce mai rar folosite. Mercurul este foarte toxic pentru sistemul nervos și astfel în multe țări s-a interzis folosirea termometrelor cu mercur în
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
staționară în tubul capilar. Observatorul poate citi astfel temperatura maximă atinsă într-o anumită perioadă de timp. Pentru a readuce termometrul în starea inițială acesta trebuie scuturat. Pe acest principiu funcționează termometrul medical cu mercur. Astăzi termometrele din sticlă cu mercur sunt încă des folosite în meteorologie, în celelalte domenii ele devenind din ce în ce mai rar folosite. Mercurul este foarte toxic pentru sistemul nervos și astfel în multe țări s-a interzis folosirea termometrelor cu mercur în medicină. Cel mai frecvent acestea sunt
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]