6,339 matches
-
l este un mijloc de transport în comun pe cale ferată urbană, cu precădere subterană, cu trenuri rapide, alcătuite de obicei din 3-8 vagoane. În metrourile subterane, calea ferată se montează în tuneluri care au adâncimi până la 60 m. Primul metrou din lume a fost construit la Londra (1860-1863). În majoritatea cazurilor, o porțiune semnificativă a șinelor sunt subterane. În țări vorbitoare de engleză, aceste sisteme se numesc frecvent "subway" sau "underground", în țări vorbitoare de germană se numesc U-Bahn. Pentru
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
țări vorbitoare de germană se numesc U-Bahn. Pentru mai multe nume alternative, vezi secțiunea corespunzătoare. Dacă șinele sunt elevate, sistemul se poate numi "tren elevat" (El-train în engleză). Sisteme cu o capacitate mai mică se numesc "căi ferate ușoare" sau "metrou ușor", precum e sistemul Docklands Light Railway în Londra sau linia 41 de tramvai din București. O definiție a unui sistem "adevărat" de metrou include toate cele trei puncte de mai jos: În general, mulți consideră că o porțiune significantă
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
elevat" (El-train în engleză). Sisteme cu o capacitate mai mică se numesc "căi ferate ușoare" sau "metrou ușor", precum e sistemul Docklands Light Railway în Londra sau linia 41 de tramvai din București. O definiție a unui sistem "adevărat" de metrou include toate cele trei puncte de mai jos: În general, mulți consideră că o porțiune significantă a șinelor trebuie să fie subterane pentru a fi considerat un sistem ca "metrou". Când șinele nu sunt subterane, sistemul este ori sistem de
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
tramvai din București. O definiție a unui sistem "adevărat" de metrou include toate cele trei puncte de mai jos: În general, mulți consideră că o porțiune significantă a șinelor trebuie să fie subterane pentru a fi considerat un sistem ca "metrou". Când șinele nu sunt subterane, sistemul este ori sistem de tramvai sau metrou ușor, sau sistem de trenuri urbane precum este RER în Paris sau S-Bahn în Germania și Austria. În România și în alte țări, mai ales cele care
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
cele trei puncte de mai jos: În general, mulți consideră că o porțiune significantă a șinelor trebuie să fie subterane pentru a fi considerat un sistem ca "metrou". Când șinele nu sunt subterane, sistemul este ori sistem de tramvai sau metrou ușor, sau sistem de trenuri urbane precum este RER în Paris sau S-Bahn în Germania și Austria. În România și în alte țări, mai ales cele care vorbesc limbi romanice sau limbi slavice, termenul "metrou" sau "metro" este cel mai
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
ori sistem de tramvai sau metrou ușor, sau sistem de trenuri urbane precum este RER în Paris sau S-Bahn în Germania și Austria. În România și în alte țări, mai ales cele care vorbesc limbi romanice sau limbi slavice, termenul "metrou" sau "metro" este cel mai comun. În alte țări, se folosesc multe alte termene pentru ce este, în esență, același fel de sistem: Unele linii de metrou sunt construite la mărimile unor linii principale (interurbane), pe când alte sisteme folosesc diferite
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
alte țări, mai ales cele care vorbesc limbi romanice sau limbi slavice, termenul "metrou" sau "metro" este cel mai comun. În alte țări, se folosesc multe alte termene pentru ce este, în esență, același fel de sistem: Unele linii de metrou sunt construite la mărimile unor linii principale (interurbane), pe când alte sisteme folosesc diferite forme de șine, și trenuri mai mici și mai ușoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
ce este, în esență, același fel de sistem: Unele linii de metrou sunt construite la mărimile unor linii principale (interurbane), pe când alte sisteme folosesc diferite forme de șine, și trenuri mai mici și mai ușoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane. Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roți de oțel, mergând pe două șine de oțel. Electricitatea este canalizată printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
mărimile unor linii principale (interurbane), pe când alte sisteme folosesc diferite forme de șine, și trenuri mai mici și mai ușoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane. Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roți de oțel, mergând pe două șine de oțel. Electricitatea este canalizată printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu sunt subterane
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
trenuri cu roți de cauciuc, precum unele linii din l din Paris si Montreal. În sisteme unde elevația este mare, precum în zone muntoase, trenurile pot fi construite ca și funiculare (ex. Metroul din Lyon). În orașe cu sistem de metrou elevat, se poate folosi forma de monorail, unde trenul călătorește pe o singură șină. În ultimii ani, s-au construit sisteme de metrou automatizate, fără șofer, care sunt controlate direct de la un centru de control. Acestea se pot găsi în
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
muntoase, trenurile pot fi construite ca și funiculare (ex. Metroul din Lyon). În orașe cu sistem de metrou elevat, se poate folosi forma de monorail, unde trenul călătorește pe o singură șină. În ultimii ani, s-au construit sisteme de metrou automatizate, fără șofer, care sunt controlate direct de la un centru de control. Acestea se pot găsi în Copenhaga, Singapore, Lille, Paris și alte orașe. Sisteme de metrou se găsesc în aproape toate orașele principale ale lumii. Pentru o listă întreagă
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
călătorește pe o singură șină. În ultimii ani, s-au construit sisteme de metrou automatizate, fără șofer, care sunt controlate direct de la un centru de control. Acestea se pot găsi în Copenhaga, Singapore, Lille, Paris și alte orașe. Sisteme de metrou se găsesc în aproape toate orașele principale ale lumii. Pentru o listă întreagă a tutoror sistemelor de metro, vezi Lista sistemelor de metrou.
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
centru de control. Acestea se pot găsi în Copenhaga, Singapore, Lille, Paris și alte orașe. Sisteme de metrou se găsesc în aproape toate orașele principale ale lumii. Pentru o listă întreagă a tutoror sistemelor de metro, vezi Lista sistemelor de metrou.
Metrou () [Corola-website/Science/298357_a_299686]
-
Metroul parizian (franceză: "Métro de Paris", sau pe scurt "Métro") este sistemul de metrou din Paris, el deservind și suburbiile apropiate ale orașului. Rețeaua este compusă din 16 linii, în mare majoritate subterane, cu o lungime totală de aproape 220 km. Devenit unul din simbolurile Parisului, se caracterizează prin densitatea rețelei în centrul orașului
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
În prezent metroul din Paris transportă aproximativ 4,5 milioane de pasageri pe zi (1,365 miliarde în anul 2005) și dispune de 300 de stații, dintre care 62 reprezintă puncte de legătură între linii. Este al doilea sistem de metrou din Europa de Vest ca și lungime, după Metroul Londonez. Metroul din Madrid (care este situat în Europa de Sud) este mai lung decât . Deservirea Parisului și a aglomerării din jurul său este asigurată și de alte tipuri de transport în comun: Rețeaua
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
de absența autonomiei municipalității, care e pusă sub tutela Prefecturii. Între 1856 și 1890, mai multe proiecte sunt elaborate, dar niciunul nu devine realitate. Pe plan tehnic, pe lângă proiecte nerealiste au apărut propuneri pentru o rețea aeriană, după moda primelor metrouri americane, dar și pentru o rețea subterană. Proiectele aeriene au fost contestate de cei care se temeau de o degradare a aspectului orașului, pe când cele subterane erau atacate pe considerente de siguranță și sănătate a călătorilor. Martin Nadaud a fost
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
a pus în serviciu în 1863 o linie circulară deservită de locomotive cu abur ce asigura legătura între garile londoneze. În 1867, New York pune și el în serviciu o rețea de căi ferate cu abur, montate pe viaducte metalice (primul metrou adevărat, numit IRT și având un gabarit mai redus, va fi pus în serviciu în 1904). În 1890, prima linie de metrou londonez - subteran și electric - este pusă în funcțiune. În fine, în 1896, Budapesta inaugurează o linie de tramvai
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
New York pune și el în serviciu o rețea de căi ferate cu abur, montate pe viaducte metalice (primul metrou adevărat, numit IRT și având un gabarit mai redus, va fi pus în serviciu în 1904). În 1890, prima linie de metrou londonez - subteran și electric - este pusă în funcțiune. În fine, în 1896, Budapesta inaugurează o linie de tramvai subterană numită « Földalatti ». Combinația mai multor factori face ca proiectul parizian să fie deblocat: presiunea opiniei publice care fusese mobilizată de eșecurile
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
inaugurează o linie de tramvai subterană numită « Földalatti ». Combinația mai multor factori face ca proiectul parizian să fie deblocat: presiunea opiniei publice care fusese mobilizată de eșecurile anterioară, creșterea demografică a orașului, exemplul capitalelor străine (din care deja 10 aveau metrou), sosirea unor fețe noi în posturi cheie a municipalității, guvernului și serviciilor tehnice ale Statului, schimbarea echilibrului politic, apariția lobby-ului industrial (companiile electrotehnice) favorabil metroului, precum și apropierea Expoziției Universale și a Jocurilor Olimpice de vară din 1900. Toți acești factori
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
pe peron la sosirea unei rame sunt și ele suprimate. Valul de modernizări din anii 1970 duce și la crearea de posturi de comandă și control (PCC) centralizate și instalarea unui sistem de pilotaj automat (PA) : Numărul de linii de metrou va crește din acel moment doar datorită izolării branșamentului mai puțin folosite a liniei 7 și devierii liniei 3, care devin linii independente: 7 bis (în 1967) și 3 bis (în 1971); ulterior, numărul de linii se reduce la 15
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
caracterizată și de distanțele dintre stații mai apropiate de cele ale RER, mai ales între "Gare de Lyon" și "Châtelet", ce permit atingerea unei viteze comerciale medii de 40 km/h, deosebit de ridicată pentru metroul din Paris. Linia, ramele de metrou, precum și dimensiunile și decorarea stațiilor fac din ea mândria RATP și a companiilor Alstom și Siemens Transportation Systems. Stațiile permit trenuri de 8 vagoane, dar momentan ramele utilizate nu au decât 6. Pentru mărirea capacității liniei 1, cea mai frecventată
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
prelungirii până la Montrouge. Totuși, ultimele rame MP 59 au fost retrase pe 21 decembrie 2012, după 45 de ani de la darea în serviciu pe această linie și la 49 de ani de la darea în serviciu pe linia 1. Rețeaua de metrou din Paris e compusă din 16 linii din care două numite « bis ». În tabelul de mai jos, abrevierea « MF » desemnează materialul rulant pe roți metalice și abrevierea « MP » materialul rulant pe roți de cauciuc. Cele 2 cifre ce urmează indică
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
("Gâre Montparnasse" în franceză) este o gară importantă în Paris, Franța. Gară este folosită pentru trenuri care merg spre nord-vestul Franței, si pentru trenuri rapide TGV spre Tours și Bordeaux în sudul Franței. este servită de stația de metrou "Montparnasse - Bienvenüe". După cum sugerează și numele, gară este situată în cartierul Montparnasse. Gară Montparnasse a fost deschisă în 1840. O stație nouă a fost construită între 1848 și 1852. În anii 1960, o gară nouă a fost integrată într-un
Gara Montparnasse () [Corola-website/Science/298376_a_299705]
-
Transportul urban și interurban este de competența regiunilor, existând trei societăți de transport în comun De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru regiunea Valonia și STIB/MIVB pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul oraș care are un sistem de metrou, sisteme de transport lejer și tramvaie existând în Bruxelles, Anvers, Charleroi și Gent. Tramvaiul de coastă belgian este o linie de tramvai interurban ce funcționează de-a lungul întregului litoral belgian, de la frontiera cu Franța până la frontiera cu Olanda. Belgia
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
bine dezvoltat de transport intern. Orașul are o rețea de autostrăzi care face legătură între diverse localități, suburbii și centre regionale. De asemenea, există o rețea de transport în comun, compusă de un sistem de autobuze și un sistem de metrou numit Mass Rapid Transit. Din 1999, există și trei linii de metrou ușor, Light Rapid Transit (LRT), care este folosit pentru legături cu metroul și pentru servicii locale la diverse cartiere de blocuri. Sistemul de transport în comun folosește un
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]