6,725 matches
-
e "geometria cerului divin", "cerul a cărui viziune fulgeră încă"43. Nu e de mirare, în acest context, că "tot universu-n cadențe/ Îmi cer inima, sufletu-mi cer", căci atât inima, cât și sufletul sunt singurele măsuri ale universalului. De mirare e numai zbuciumul "în inima-mi tristă", cufundarea în tristețe "și-n spaimă de sufletul meu". Dar tristețea aparține sufletului captiv în materia lumii, acolo unde el nu poate fi măsură, ci e măsurat de "patima tristei viețe", cade sub
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cele mai numeroase proteine mitocondriale (~ 1000) sunt codificate de ADN-ul nuclear, sintetizate în ribozomii reticulului endoplasmic și apoi transportate în mitocondrie, unde sunt asamblate ca proteine structurale. Întrucât mitocondria joacă un rol central în viața celulei, nu este de mirare că ea joacă un rol la fel de important și în moartea programată (apoptoza) celulei β. Acest proces poate fi declanșat de Ca+2, printr-o acțiune asupra porului mitocondrial al permeabilității tranzitorii (MPTP: „Mitochondrial Permeability Transition Pore”). O altă cale poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
efluviul de bunăvoință inaugurală în anafoarele ei nebănuite, amestecându-l cu viguroase emanații de mizantropie și nădejdi în putrefacție, ferfenițindu-l astfel strașnic, diminuându-i substanța și imprimându-i o traiectorie curbă, un ocol derutant al indirecției. Nu-i de mirare că, în fumul ce împânzea atmosfera, adresanții auziră în politicoasa interpelare mai mult un șuier de lasou ce-i viza (deși totuși greu explicabil, dată fiind absența consoanelor siflante atât din originalul olandez cât și din traducere). De câte ori fuseseră abordați
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
troian ce se cerea ținut sub observație aproape permanentă - o îndatorire de care fata se achita, în fond, ireproșabil. Dar povestea întreagă a brațării cu diamante n-a ajuns niciodată să-și mai reîntâlnească obiectul născător. N-ar fi de mirare ca necunoașterea ei să fi conferit un spor de strălucire podoabei, căci adevărul ei întregit ar fi fost, poate, în stare să eclipseze puterea de fascinație conjugată a aurului și diamantelor. În rivalitatea acerbă dintre perceptual și narativ, efectul de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prometeic și cu nimic mai prejos decât el). Din vârful gestului înaripat ce-i ridicase în aer mâna, femeia îi dăruise bărbatului obligația - scara de mătase pe care s-ar fi putut, eventual, înălța până la ea. Nu-i deloc de mirare că, printre șerpuirile aflate acasă în mâna ei, în ochii celor mai mulți curteni obligația alunecă banal în pielea unei simple invitații. De prisos, însă, căci Dedal țâșnise deja în salt în întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de frontieră între real și imaginar. Nu în ultimul rând, agitat de briza mării, aerul amurgului modifica și el fără jenă indicii de refracție dinaintea celor două perechi de ochi. Cât despre dilatarea pupilelor blondei, nu e sigur decât că mirarea juca un rol neglijabil. Odată readus la sine de cântecul binefăcător, Rică răsturnă hotărât clepsidra umană pe fundul căreia zăcea, așa cum se cuvine la inaugurarea unei dinastii mai favorabile a norocului împărat. Trânti femeia pe nisip și se aruncă asupra
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
domn, „m-am simțit extrem de jenat. Nu puteam să-l opresc pe rector, dar pentru mine era un discurs stânjenitor”. A folosit apoi cuvântul penibil? Nu pun mâna În foc, dar acesta a fost sensul. Și mai mare mi e mirarea când domnul Ruegg Îl aproba și amândoi se scuzau față de mine. E rândul meu să mă simt În Încurcătură. „Cum, voi credeți că trăiți Într-o țară În care democrația nu funcționează? Atunci la noi, la ruși e mai bine
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
capăt ambițiilor imperialiste ale Habsburgilor. Se anunță o nouă înfruntare care va dura mai mult de douăzeci de ani. Franța iese din culise Etimologic universală 62, religia catolică face parte integrantă din întreprinderile imperaliste ale Habsburgilor. Deci, nu este de mirare că apăiătorii cei mai înverșunați ai independenței statelor sînt reformații. După ce au înlăturat centralizarea religioasă a Romei, ei irtenționează să scuture jugul politic reprezentat de Habsburgi si să scape de toate amenințările pe care le include titlul imperial. Pentru a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot mai ?ters undeva �n urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor, tind s? devin? clase periculoase. Astfel, nu e de mirare c? ?tiin?ele umane �n stare n?sc�nd? trec nu numai prin recitirea filosofiei sau prin descoperirea epistemologiei, ci ?i prin observarea, cu scopuri curative, a criminalilor ?i a s?racilor. �n Fran?a, �nc? din primii ani ai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n izola?i �ntr?o Italie a juri?tilor ?i a filosofilor care resping sociologia. �n Statele Unite, �n schimb, aflate departe de dezbaterile scolastice ?i animat? de o fervoare reformist?, sociologia este deja o ?tiin?? social? aplicat?. Nu e de mirare c? aceast? disciplin? n?scut? la schimbarea secolului ?i punctat? de dou? r?zboaie mondiale, iar la sf�r?ițul anilor treizeci, de cotitură economic? ?i cultural? a societ??ilor occidentale � ofer? trei perioade destul de diferen?iate. Vizit�nd aceste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofie ?i istorie. �n acest context de �ignoran?? hr?nit? de presupuneri� (Heilbron, �n 41:368), nu este exagerat s? spunem c? sociologii au f?cut mult timp figură unor rata?i, naivi sau tr?d?tori. Nu este de mirare deci c?, dup? r?zboi, activitatea sociologic? institu?ional? s-a concentrat pe trei aspecte mai pu?în academice: muncă ?i rela?iile profesionale (Friedmann, 1947, 1954, 1964; Friedman ?i Naville, 1961-1962; Naville ?i colab., 1961; Reynaud, 1963; Touraine, 1955
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Mersi, am ceas1." Am uitat Lego-ul lui Petter la B.-A.; am descoperit după-amiaza; Petter extrem de necăjit. Se liniștește când îi povestesc ce s-a întâmplat. Acum e entuziasmat și are o mulțime de idei cu privire la "porci". Spre marea mea mirare mă văd menționat în Expressen 2 la rubrica " Își petrec vacanța pe insula Gotland". 3 iulie Ieri seară am fost la concursul de aruncarea greutății. Eveniment extraordinar. Poți fi mai mult ca sigur că te întâlnești cu toată lumea. Am pus
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
procedeu obișnuit al stăpânirii tătare - scrie B. D. Grecov și A. L Iacubovschi. El a fost practicat pe scară întinsă în toată Rusia, pe unde s-a suprapus dominația mongolă, cu excepția oamenilor aflați pe domeniile bisericești. Așa că, nu e nici o mirare că și românii de la Dunăre aveau oști, pe care le luau tătarii, atunci când plecau în expediții ori incursiuni. Actul emis de Bela al IV-lea, în 1247, menționează, cum am văzut deja, existența de voievodate și cnezate în Oltenia și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pentru a fi în timpul potrivit la destinație și crapă, dar călărețul ajunge”. Și proverbul se potrivește de minune cu soarta românilor, care au luptat în anii 1342-1359 în contra tătarilor, bulgarilor și lituanienilor, dar gloria a revenit Coroanei ungare. E de mirare că izvoarele istorice narative, scrise la Buda sau Vișegrad, nu vorbesc niciodată nimic despre faptele de arme ale românilor, care formau întotdeauna grosul oștilor feudale. Ele nu vor însemna niciodată măcar numele lui Alexandru Basarab, voievodul Țării Românești și nici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de la Războieni. De ea își amintea cu durere și pe patul său de suferință în anul 1502. Căci, de nu erau tătarii, oastea lui Mahomed al II-lea ar fi putut avea soarta aceleia a lui Soliman Hadâmbul. E de mirare cum de nu au înțeles polonii contemporani rolul pe care-l rezerva viitorul Hanatului Crimeii, sub suzeranitatea Înaltei Porți. În ascensiunea puterii sale, Mahomed al II-lea a debarcat trupe, în 1478, în Crimeea și a repus pe Mengli-Ghirai și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mână, eram probabil, epuizat. Primul dintre prietenii mei care a văzut volumul cred că a fost Adrian Păunescu, care a și scris un text „de întâmpinare”, extraordinar de călduros, într-o rubrică din săptămânalul Magazin. Dar nu ar fi de mirare ca, în drumul de la Cartea Românescă spre Casa Scânteii, să mă fi întâlnit cu cel care este azi chiar directorul editurii, Dan Cristea, și să fi sărbătorit evenimentul, rapid, la o halbă de bere. Tatăl meu a primit târziu acel
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
episodul. A râs copios și m-a întrebat dacă nu știam ce funcție înaltă ocupa în prezent acel român „de rău”. Știam. „Și atunci, de ce te miri? It comes with the territoryț”. Se înșela. Nu-l sunasem să-i împărtășec mirarea, ci să-l fac a înțelege că, evident, am știut întotdeauna cât de efemere sunt asemenea decizii în diplomație. În cazul respectiv, nu avusesem nici o îndoială că, odată ajuns înaltă persoană oficială, personajul respectiv va veni și va fi primit
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ține de regula jocului politic. Dar să nu existe, totuși, un „dușman” în a cărui părere dl Constantinescu să creadă suficient, unul care să-i spună, cu tandrețe, că ridicolul are și el o limită? Ca și cinismul, de altfel. Mirarea de azi a fostului președinte privind lipsa de reacție a societății civile față de erori ale puterii este o farsă de prost-gust. Sau nu avem de-a face cu același Emil Constantinescu care, pe vremea mandatului prezidențial, a încercat, scuzată fie
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de Control era dl Ionel Blănculescu - cum ar veni, platfusul potrivit la maneaua potrivită. După pierderea alegerilor, dl Năstase a devenit editorialist al Jurnalului Național. Faptul, trebuie să recunosc, m-a cam emoționat. Dar și mai mare mi-a fost mirarea citind unul dintre editorialele fostului premier în care autorul mărturisea că a avut un moment de răgaz în care a recitit a treisprezecea scrisoare persană a lui Montesquieu din care și citează faimosul adagiu: „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate cineva
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
scrisoare persană a lui Montesquieu din care și citează faimosul adagiu: „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate cineva să fie persan?”. Cusurgiu cum sunt, hop și eu cu „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate un fost prim-ministru să fie editorialist?”. Dar mirarea mirărilor rămâne pentru mine cum e oare cu putință atâta stranietate - în timp ce dl Năstase, doctor în Drept, recitește din Montesquieu tocmai Scrisorile persane, eu, un pârlit de scriitor, copleșit de a fi devenit coleg de editorial cu dl Năstase, recitesc
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
persană a lui Montesquieu din care și citează faimosul adagiu: „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate cineva să fie persan?”. Cusurgiu cum sunt, hop și eu cu „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate un fost prim-ministru să fie editorialist?”. Dar mirarea mirărilor rămâne pentru mine cum e oare cu putință atâta stranietate - în timp ce dl Năstase, doctor în Drept, recitește din Montesquieu tocmai Scrisorile persane, eu, un pârlit de scriitor, copleșit de a fi devenit coleg de editorial cu dl Năstase, recitesc din
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în spectacole istorice, e-mail-ul dlui Radu Călin Cristea a fost găsit (deși termenii exacți sunt șterpelit și pus ilegal în circuit public) de regizori ai spațiului electronic. Că „băieții” continuă să ne monitorizeze viețile e un scandal, dar nu o mirare. Că dl Valentin Nicolau nu scapa ocazia creată de acest scandal spre a trage turta pe spuza sa este de înțeles. Dar că dl Băsescu și consilierii săi dau declarații din care nu poți înțelege altceva decât că dl Radu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Isus Cristos, Iisus”. Sfânta Fecioară Maria Va să nască pe Mesia; Și umblă din casă’ n casă Și nimenea nu o lasă. Sărbători fericite și un 2005 mai blând și mai drept cu noi toți! (Jurnalul Național, 22 decembrie 2004) Mirarea Pacepa Printre atâtea uriașe mirări ale lui ianuarie 1990, cea provocată de faptul că urma să realizez tocmai eu primul interviu pe care îl acorda dl Ioan Mihai Pacepa după evenimentele din decembrie 1989 a fost poate cea mai șocantă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Maria Va să nască pe Mesia; Și umblă din casă’ n casă Și nimenea nu o lasă. Sărbători fericite și un 2005 mai blând și mai drept cu noi toți! (Jurnalul Național, 22 decembrie 2004) Mirarea Pacepa Printre atâtea uriașe mirări ale lui ianuarie 1990, cea provocată de faptul că urma să realizez tocmai eu primul interviu pe care îl acorda dl Ioan Mihai Pacepa după evenimentele din decembrie 1989 a fost poate cea mai șocantă. Mă revedeam în acel avion
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
amețitoare, pentru alții rămâne un trădător. Lucrurile vor sta astfel pentru foarte multă vreme și numai arhivele timpului - a căror deschidere nu o poate pripi nimeni - vor aduce răspunsuri pe care mulți le mai așteaptă cel puțin la unele dintre mirările lor. Dl Ioan Mihai Pacepa are astăzi o experiență de viață mult prea întinsă spre a nu accepta o asemenea realitate. Ce pare că nu acceptă este doar să i se refuze dreptul de a-și apăra adevărul. Că adevărul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]