8,110 matches
-
este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
necesitatea inexceptabilă a acestei legități. Una dintre carențele analogice ce afectează imaginea palimpsestului ca metaforă a memoriei istorice derivă din faptul că palimpsestul este asociat cu manuscrisul, fiind un produs al culturii chirografice. Pe când memoria istorică, fiind un produs al modernității, construcția sa culturală începând în cazul românesc de la începutul secolului al XIX-lea, aparține mai degrabă culturii tipografice - deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de-al treilea sens, Ion Dur Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
atare a logicii. Despre unele aspecte istorice ale acestei mișcări a fost vorba și până acum; totuși, "istoria" a fost evocată mai cu seamă pe segmente mai "vechi" ale sale. De aceea, este firească o observație privind această problemă în modernitate; și nu oriunde, ci în știința logicii, care, cum știm, a suportat fenomenul celei de-a doua formalizări, care a condus la constituirea logicii simbolice. Un punct de vedere semnificativ în această chestiune, printre logisticieni, îl are Gottlob Frege. Ideea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
legăturii din urmă vom zăbovi în altă parte a acestei lucrări, anume atunci când va fi operată reducția judicativă a dictaturii judicativului. Sensul propriu-zis formal al adevărului, așadar preeminența formală a enunțului judicativ (originar), poate ieși în evidență în acele împrejurări. Modernitatea face posibile anumite reacții anti-judicative pe linia identității, toate însă încadrate judicativ-constitutiv. Kant, de exemplu, va semnala antinomiile, paralogismele, amfibolia conceptelor metafizicii, legate, toate, de felul în care a fost croită această "știință". Însă reconstrucția "critică" propusă de el prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce spune Hegel în acest fragment că judecata nu este forma logică principală (originară) a gândirii, ce are drept calitate fundamentală a sa adevărul. Totuși, discursul filosofic hegelian nu este unul propriu-zis non-judicativ, deși forțează deseori granițele dictaturii judicativului. În modernitatea târzie se petrece evenimentul reformalizării logos-ului ce va fi avut în vedere mai târziu, în contextul reducției judicative -, care constă în reluarea, pe baze noi, a analiticii elementelor logicului și mutarea accentului identitar al judicativului de la judecata propriu-zisă la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discurs, este constituirea analiticii și dialecticii; 2) adevărul trebuie să fie în proprietatea exclusivă a judecății, căpătând astfel un sens direct exclusiv cognitiv; lui i se poate rezerva, totuși, un anume sens ontologic indirect, în măsura în care intervin câteva "echivalări", pe care modernitatea le va autoriza chiar și în spațiul celei mai riguroase științe: lucrul este impresia (în subiect), iar aceasta este exprimare în formă enunțiativă sau, altfel spus, în forma propozițiilor cognitive; adevărul este al acestora din urmă, dar el păstrează o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trad. Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1998. Vezeanu, Ion, "Dificultăți ale identității absolute: Leibniz și Frege", în Revista de filosofie analitică, Volumul IV, 2, Iulie-Decembrie 2010. Vieru, Sorin, " Note" la Gottlob Frege, Despre concept și obiect, ed. cit. Vlăduțescu, Gheorghe, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia în Grecia veche, Albatros, București, 1984. Vlăduțescu, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
b; p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A), 1, 981 a; (1965) p. 51. 75 A se vedea Gh. Vlăduțescu, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului. 76 Cf. Analitica secundă, II, 19, 100 a; p. 188. A se vedea și definiția inducției din Topica, I, 12, 105 a: "Inducția însă este ridicarea de la individual la general.", p. 25. 77
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
E vorba, s-ar zice, de două soiuri de „cumințenie“: cumințenia rațiunii, care decide că n are sens să persiști în inevidență, să cauți ceea ce e de negăsit, să întârzii într-un exercițiu desuet, în conflict cu știința și cu modernitatea. Și cumințenia spiritului, gata să se instaleze în confortul unei soluții încremenite, fără penumbre și fără evoluție. Două forme de suficiență cu manifestări neașteptat de asemănătoare: ambele încetează să-și mai pună întrebări. Ambele știu. Deosebirea ar fi că cei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ni-l mai putem închipui, lumea de azi e o lume pacificată: agresivitatea este ținută sub control prin riguroase norme sociale și juridice, prin educație, printr-o întreagă ideologie anti violență. Norbert Elias admite, e drept, că progresele tehnologice ale modernității fac posibile efecte ale războiului incomparabil mai ample și mai nimicitoare decât cele ale războaielor tradiționale. Dar asta nu se întâmplă toată ziua, chiar dacă, în subterana civilizației noastre, pregătirea pentru un eventual conflict este constantă. Există, totuși, chipuri contemporane ale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Să fie un reziduum ancestral al singurătății pastorale? Al vremurilor când se dialoga de pe un deal pe altul? Sau al muncii de câmpie, sub un soare torid, când agricultorul cerea apă consoartei aflate la celălalt capăt al tarlalei? Dar și modernitatea a fost de îndată adoptată tot pe linia „aplicațiilor“ ei sonore. Radioul, amplificatoarele, telefonul mobil și-au adus rapid contribuția la multiplicarea trepidațiilor noastre auriculare. La masa de-alături din restaurant, de pildă, când câte un client volubil face lungi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
spirit e a fi perfect adaptat la lume și la veacul tău (cu toate idiosincraziile lui), a crede că lumea își e suficientă sieși, și că inteligența ta e meritul tău. Inteligența fără spirit e una din marile probleme ale modernității. Ea promite mari victorii asupra realului coroborate cu o masivă pierdere de sens. Decât să evacueze, însă, problema sen sului, inteligența adevărată preferă să treacă drept sminteală. Căci nu există o mai proastă folosire a inteli genței decât folosirea ei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
incluzând referințele despre Antichitate ale unor Montesquieu, Nietzsche, Fustel de Coulanges, Erwin Rohde și Werner Jäger). Propunea refacerea istoriei filozofiei prin patru autori: Platon, care îi recapitulează pe presocratici, Aristotel, care iradiază peste întregul Ev Mediu, Kant, care re zumă modernitatea inaugurată de Descartes și Leibniz, și, în sfârșit, Hegel, care face posibilă toată gândirea ulterioară, de la Marx până la Husserl și Heidegger. N-am fost, întotdeauna, suficient de harnic și de scrupulos. Citesc încet și mă las confiscat de pasiunea, adeseori
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nebune”, despre forme de canibalism (alimentar sau terapeutic), despre prejudecăți rasiste, legate de practici ritualice (excizie sau circumcizie), etnologul ne îndeamnă să înțelegem faptele sociale ce se desfășoară sub ochii noștri evocînd opera lui Montaigne, unul dintre momentele fondatoare ale modernității occidentale : „Fiecare numește barbarie ceea ce nu face parte din obiceiurile lui” (I. 31). Lévi-Strauss evidențiază astfel faptul că orice obicei, orice credință sau tradiție, „oricît de bizară, șocantă sau chiar revoltătoare ar părea”, se poate explica doar în propriul ei
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Basarab Nicolescu - Transdisciplinaritatea. Manifest 56. Emanuel Swedenborg - Despre înțelepciunea iubirii conjugale 57. Jacques Derrida - Despre ospitalitate 58. Paul Barbăneagră - Arhitectură și geografie sacră. Mircea Eliade și redescoperirea sacrului 59. François Furet - Revoluția în dezbatere 60. Claude Karnoouh - Comunism/ Postcomunism și modernitate tîrzie. Încercări de interpretări neactuale 61. Carlo Maria Martini, Umberto Eco - în ce cred cei care nu cred ? 62. Romano Prodi - O viziune asupra Europei 63. Adam Michnik - Restaurația de catifea 64. * * * - Tony Judt. România : la fundul grămezii 65. Vladimir
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
boi / Trec stemele Moldovei, trăgând în juguri țara..." De la "Ulcioare de piatră" și până la literatura publicată astăzi de "Junimea" s-a parcurs un drum pe cât de lung, pe atât de necesar. Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și de o posibilă distanțare de habitudinile "simplului cititor". O recitire a poeziei complet uitatului Lesnea se arată a fi necesară, măcar pentru motivul că "Ulcioare de piatră" marchează un început, fiind cartea "Junimii" ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dai un ghiont celor răposați întru dreaptă uitare literară? Nu-i chiar așa: tirul se focalizează în direcția re-vopsirii conjuncturale, și campioni, și simpli pioni ai proletcultismului trecând cu arme și bagaje pe baricada adversă, de unde practică nerușinat, în numele unei "modernități" sfeterisite, și, desigur, în acela al libertății de creație. Primesc indulgențe încăpățânații care-și păstrează conduita: barem au ceva caracter și nu s-au răspopit flagrant, după cum bat clopotele vremii. Altă țintă (era scriu target): pornografia etichetată ilicit ca purtătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în Vietnam, n-a mai găsit alt argument decât descheierea prohabului și arătarea penisului gest însoțit de exclamația "uite, de-asta!" Cartea ziaristului de la "Vogue" n-are nimic comun cu deșucheatul val de producții porno, ilicit asociat (la noi) cu "modernitatea expresiei literare dezinhibate". E-o cercetare serioasă, documentată chiar în exces, scrisă amuzant, pe un ton ștrengăresc-complice. O ia de la plebicist, adică de la antica Eladă ("orice grec își vedea penisul ca pe o măsură a apropierii de puterea divină, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atunci când compătimește "omul care părăsește câmpia și-și petrece existența între ziduri. Orice ființă care rupe legătura intimă cu Natura Mamă pierde calități însemnate, cunoaște boala și degenerarea." Pe vremuri, dezvoltarea urbană era prezentată, la noi, triumfalist, ca vector al modernității și semn indubitabil al progresului. De la România rurală, la cea urbanizată doar și-n definiția comunismului figurează teza dispariției deosebirii dintre sat și oraș. (Obiectiv abuziv fetișizat: ca și cum orașul ar reprezenta idealul suprem, satul rămânând doar cu statut de etapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
frământam și mă întrebam: oare, aeroportul de la Otopeni, pe cât de simplu, modest, sărac, izolat, periferic, nebăgat în seamă, cu servicii și mijloace încă rudimentare, deficitare, la câți ani distanță se afla de Copenhaga? Când va putea egala și concura cu modernitatea, abundența, aglomerația, agitația, omnipotența de pe uriașul aeroport de la Copenhaga? Timpul de așteptare s-a târât, încărcat de întrebări, uimiri, curiozități, mirări, babilonie! Două ore! Ni s-au părut minute dintr-o veșnicie! Două polițiste drăguțe, tinere, zâmbitoare, ștrengărițe, intolerabile însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
identitate istorică, geografică, spirituală decât aceea în întregime creată, ce s-a făcut în timpul perioadei integrării lor la monarhia austro-ungară"; iar evreii, care se aflau între așa-zisele naționalități istorice austriacă și maghiară și-au putut manifesta în Bucovina "adevărata modernitate" cu începere din 1919, după eliberarea acestei provincii și reunirea ei la România, "odată cu mișcarea suprarealiștilor din Cernăuți", ai cărei exponenți străluciți au fost Rose Auslander și Paul Celan. Același J. Le Rider intuia, în finalul analizei sale cu privire la încercarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
termeni de trăsături și abilități cum ar fi inteligența, prietenia și modestia. De altfel, ne atrage atenția R. Williams (1961), chiar studierea dimensiunii istorice a conceptului corespondent de "individual" este semnificativă pentru a ilustra o mutație care se petrece odată cu modernitatea. în perioada medievală, cuvîntul "indvidual" deținea un înțeles cu totul diferit în limbile de cultură europene, și anume acela de membru al Trinității, alcătuită din Tată, Fiu și Sfîntul Duh. în imageria religioasă predominantă de pînă la sfîrșitul Evului Mediu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 81 Alina Hurubean este lector universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Petre Andrei" din Iași. Are ca principale domenii de interes: cercetarea calitativă în științele sociale; modernitate politică românească; gender studies; leadership; coaching. A publicat articole și studii în reviste și volume colective. A coordonat volumul: Statutul Femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Editura Institutul European (2015). Alina Hurubean (coord.) FemininMasculin. Povestiri de carierăviață
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]