7,257 matches
-
Secția de propagandă. E fără merite, așa spun ilegaliștii maziliți sau scoși la pensia vieții, care-și trăiesc tristețea idealurilor lor naive. Domnilor, m-am întors acasă, aici e locul meu! Sunt scârbit și de o parte din românii din Occident care, ca să-și întregească familia, se adresează prin emisiunile dvs. cu cereri care abundă în epitete de laudă la adresa lui Ceaușescu și a doamnei cu suflet de mamă, de-ți stă mintea cum se poate coborî un om. Nu dau exemple
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care din motive obiective îi sprijiniți? Regret. Românimea din Occident nu trebuie să ceară îndurarea celor [de] care au fugit. Mai bine să se unească în organizații serioase, conduse de atâția oameni mari și capabili pe care-i avem în Occident, să-și facă un program politic și să acționeze la forurile internaționale, fără să-i laude pe tiranii noștri pentru politica lor externă falsă, ci prin luminarea Occidentului asupra adevăratei stări de lucruri din țara noastră să influențeze o schimbare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
conduse de atâția oameni mari și capabili pe care-i avem în Occident, să-și facă un program politic și să acționeze la forurile internaționale, fără să-i laude pe tiranii noștri pentru politica lor externă falsă, ci prin luminarea Occidentului asupra adevăratei stări de lucruri din țara noastră să influențeze o schimbare, pentru că exemplul chinez ne-ar fi de ajutor. Pare-se că mănușa chineză de azi nu se potrivește dictatorului nostru stalinist. S-ar cuveni prea multe schimbări în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ca un posibil terorist! Alta: Ai adus cărți mistice? Nu le spun religioase, sau Biblii, cum se cheamă. Și acestea sunt arme și le este frică de ele! Deci nu-i voie să ai Biblii. Atunci, cum este cu mințirea Occidentului, că miile de Biblii nu au fost arse, ci distribuite, explicație pentru care au și trimis un prelat în America? Cum continuă să ducă cu preșul Occidentul acești șmecheri, cum i-a denunțat fostul ambasador american la București, retrăgându-se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
te vizitează acasă. Semnul cel mai sigur al interceptării convorbirilor telefonice este diminuarea sensibilă a calității recepției. în ce privește recenta conectare a circuitului intern la circuitul internațional automat, trebuie să se știe că dificultățile de a prinde România, atunci când telefonezi din Occident, se datorează numărului redus de circuite care pot fi controlate de Securitate. Voi reveni cu noi amănunte într-o scrisoare viitoare. Un grup de credincioși români ortodocși din Suedia și Danemarca, [august] 1985, difuzată la 1 septembrie 1985 Scrisoare adresată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Încercând cu un an în urmă să fac inventarul colegilor mei de generație, a celor născuți odată cu Republica, oameni cu care am copilărit sau am mers la școală, am ajuns la surprinzătoarea concluzie că majoritatea dintre ei se află în Occident. De o parte deci o generație care a mizat greșit, iar de cealaltă parte, o generație de la 1948 crescută și educată în spiritul acestei mize pe care însă n a acceptat-o până la urmă. Fiecare într-un fel sau altul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de Moldova Nouă, a dispărut peste noapte cu barcă cu tot. Alți patru tineri pe care i-am întâlnit pe șantierul termocentralei de la Crivina, situat aproape de Oravița, au reușit și ei, după o lungă perioadă de așteptare să treacă în Occident. Riscurile de înfruntat sunt enorme; dar cel care și-a pus în cap o asemenea soluție a reușit până la urmă întotdeauna. La Fabrica de confecții din Reșita am cunoscut un șofer care a avut la activ șapte încercări de trecere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
RFG urmărită, poate, de acest coșmar al existenței sale. Un alt destin tragic l-a avut un bun prieten de-al meu. Dorința lui de libertate a fost atât de puternică, încât l-a determinat să încerce să treacă în Occident prin Ungaria. Neșansa a făcut să fie prins la câțiva pași de granița austriacă, dar nu de către grănicierii maghiari, ci de prietenii noștri comuni sovietici. Bătaia primită acolo cu patul puștii din partea sodaților armatei eliberatoare și apoi de la grănicierii noștri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
traduceri din cărțile sale. Revederea mi-a făcut mare plăcere. Eram extrem de tulburat de ceea ce lăsasem În urmă, părinți bătrâni și bolnavi, prieteni În coșmarul unei dictaturi tot mai isterice, ca și de propria mea neclară situație de „turist” În Occident, pe care nu mă prea simțeam În stare s-o curm și pe care nici În anii următori nu aveam s-o clarific decât forțat de Împrejurări extreme. Orice veste din țară o așteptam cu lăcomie și cu atât mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Berlin, Herr Bănulescu avea deja printre funcționarii de la DAAD o bună reputație, se vorbea despre el ca despre un adevărat domn. Așa și era. Îngrijorat și scârbit de situația din țară, nu avea nici un fel de complex de inferioritate față de Occidentul pe care Îl admira, nici față de faimoșii români exilați Eliade, Cioran, Ionesco, pe care am Înțeles că Îi cunoștea și pe care nu se sfia să-i considere datori colegilor din țară, rămași izolați și necunoscuți În crispata lor tenacitate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
săptămâni, conform indicațiilor „Tovarășei”, care trebuia să le aprobe personal și, bineînțeles, nu le prea aproba. Cum de Îmi dăduseră totuși simpaticii mei urmăritori pașaportul? Ori compartimentul turistic nu știa de invitația de la Berlin și conta pe „rămânerea definitivă” În Occident a iritantului cuplu, ori existase comunicare Între compartimentele Securității, dar, conștienți că Tovarășa va tresări, scârbită, fie și doar la auzul ciudatului meu nume, polițiștii deciseseră o subtilă manevră de evitare a canalului „cultural”, aprobând, pur și simplu, pașaportul turistic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a volumului Biografie robot al prozatorului român Norman Manea. Volumul urmează a fi difuzat În librăriile din Germania Federală la Începutul lunii octombrie. Numele lui Norman Manea a circulat În ultimele luni Într-un context particular, o dată cu vestea parvenită În Occident despre retragerea premiului Uniunii Scriitorilor pe anul 1984, care Îi fusese acordat spre sfârșitul anului trecut. De la Geneva, corespondentul nostru, Victor Moroșan, ne-a trimis următoarea relatare: Editura Steidl din Göttingen anunța de curând pentru această toamnă o suită de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și care merge cu informația la zi). Acest compendiu va cuprinde cca 300 de scriitori din toate epocile și va fi astfel făcut Încât să poată fi, eventual, tradus pentru a circula În 2-3 limbi În lume (evident, editat În Occident, nu În țară). Deci aceste rugăminți ți le adresez. Aș fi bucuros să mai am vești despre dta și aștept cu nerăbdare să-mi scrii, eu urmând să-ți trimit cartea. Din păcate, aici poșta a suprimat taxa pentru cărți-imprimate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de cozonac. Mă privea cu viclenie, surâdea. I-am mai umplut paharul. Și-a șters buzele cu podul palmei. „Departe?” „Nu chiar așa departe. Acum lumea e mică, totul e aproape.” „Da, Înțeleg. Voiam să Întreb, dincolo?” „Da, plec În Occident.” „Aha... Doar câteva luni? Câteva luni, ziceți? Ei, lăsați!”... „Păi, cum? Cât să stau? Trebuie să mă Întorc și eu acasă.” „Mă rog, mă rog, nu-i treaba mea. Am zis și eu o vorbă, nu vă supărați. Poșta o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
moravuri la satira literară. Darul său era deopotrivă de a anima idei și de a crea spectacol. Personajele sunt uneori desenate cu cea mai tandră afecțiune, alteori cu venin pur. Atenția trece de la Îndrăzneala sexuală la misticism transcendent, de la decăderea Occidentului la declinul potenței masculine. Spiritul puternic și cel ineficient sunt Într-atât Înlănțuite, Încât nu este totdeauna ușor a le separa. Peste toate și mai strălucit decât orice - limba. Inteligența, mișcarea vertiginoasă a gândului, ardența frecvent nevrotică a dorinței, obsesia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de trecut. Himera scrisului, de care continuam să mă Înlănțui, trimitea, Însă, neașteptate semne generoase. Necunoscutul scriitor român ajuns În 1987 În Berlinul Occidental se afla, la finele răvășitor al anului 1989, „protejat” de patru volume apărute, Între timp, În Occident și În așteptarea altora, aflate sub tipar. Miracol!... trebuia să admit. Sceptic, cum mă obișnuisem să fiu față de trofeele sociale, energetizat, mai curând, de pesimism și, uneori, de panică, suspectam succesul, refuzam euforia, deși știam că fără aceste Încurajări ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al răului”, iar imperativul moral categoric al lui Kant nu mai era decât „valetul docil al subzistenței”. Comunismul maghiar „de gulaș” al ultimelor decenii, prezentat drept „consens social”, o dictatură relativ limitată (incomparabilă cu cea din România), era lăudat În Occident tocmai pentru acest pragmatism aparent benign. Pentru autorul de la Budapesta, Însă (ca și pentru cel de la București, aș adăuga), „dezgustul și depresia” cu care se scula În fiecare dimineață Îl plonjau instantaneu În „lumea pe care voia s-o descrie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și o anulare a criteriilor. Inclusiv, a celor culturale. Între literatură, de pildă, și non-literatură... Să fie acesta prețul eliberării? Un preț deloc neglijabil. Similar cu ceea ce s-a Întâmplat la finele lumii antice, trăim momentul când unitatea culturală a Occidentului se spulberă. Creștinismul a dat, ulterior, lumii aceleia o anume unitate. Nu vedem azi un Înlocuitor similar.” L-am Întrebat, apoi, pe interlocutorul meu cum vede azi noțiunea de patrie. Eroul microromanului Inferences of a Sabre, generalul Krasnov, hatmanul conducător
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am avut, am discutat în două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și marile democrații din occident. Domnia Sa și-a arătat considerațiunile teoretice în celălalt sens. Eu mi-am expus argumentele și vederile mele. Domnia Sa a contrazis. Întreagă această discuție a decurs pe tărâmul interesului obștesc și național, fără a fi putut observa la Domnul Codreanu vreun
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am avut, am discutat în două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și marile democrații din occident. Domnia Sa și-a arătat considerațiunile teoretice în celălalt sens. Eu mi-am expus argumentele și vederile mele. Domnia Sa a contrazis. Întreagă această discuție a decurs pe tărâmul interesului obștesc și național, fără a fi putut observa la Domnul Codreanu vreun
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de legionari încadrați în unități, cuprinzând toate straturile sociale și toate eșaloanele de vârstă a demonstrat cu prisosință inversul. În anul 1945 nu se întrezărea nici o speranță, pentru lupta politică anticomunistă. Petrașcu, venit din afara granițelor, trăise acolo psihoza generală a Occidentului, care se vedea în pragul nivelării totale, sub șenilele celor 40.000 de tancuri sovietice, gata de marș spre Atlantic, în timp ce soldații americani așteptau cu nerăbdare ordinul de întoarcere în patrie, fiindcă războiul se terminase. În plan material nu mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sunteți prinși în războaie devastatoare. Cerul v-a trimis acum un semn. Luați-l în considerare. Cruțați Imperiul de un nou război și răsplata va fi binemeritată.» Sfatul ministrului a fost ascultat. În Orient, unicornul simbolizează pace și liniște. În Occident, agresiune și patimă. În ambele locuri, unicornul rămâne însă un animal fabulos, și tocmai pentru că este imaginar, fiecare îi poate da orice semnificație dorește. Există și o specie de delfini care nu au un corn propriu-zis, ci mai degrabă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu nume noi : Elisabeta Culianu Petrescu, Alina Tacu, Liviu Ioan Stoiciu, Nichita Danilov, Dorin Spineanu, Nicolaie Panaite, George Pruteanu, dar vigilența augmentată a securității și precipitarea evenimentelor politice în Europa au depășit exigențele transmiterii celei de a doua liste spre Occident. Și o anomalie: nu mi-am întâlnit numele nicăieri în carte, deși episodul decembrie ‘89 la Combinatul de utilaj greu, mă survola ca o haită teroristă, omisiunea autorului trezindu-mi suspiciuni, mi-am propus găsirea cauzei în detaliile narative. Se
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
clasici la contemporani. În reviste precum „L’Encrier”, „Florilège”, „Visage du XX-ième siècle”, „Rimbaud Revue”, „Inédit” ș.a., au apărut cronici care au apreciat măiestria cu care F. stăpânește limba franceză și efortul lui de a face cunoscută cultura română în Occident. SCRIERI: L’Ivre de peau hési(t)e, f.l., 1992; Ikebana en miettes, Galați, 1994; Mots de passe, Strasbourg, 1995; Poèmes, Beauvile, 1995; Pour de bon, Galați, 1996; Carnet, f.l., 1997; Hymne à larmes honnies, Ploiești, 1997; Cahier de poésie
FROSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287101_a_288430]
-
sunt înscrise mai multe obiective: organizarea de simpozioane, seminarii, congrese, conferințe, editarea de cărți în limba română sau în alte limbi, sprijinirea, prin burse, a studenților români la universitățile din Spania sau din alte țări europene, burse pentru românii din Occident în scopul difuzării culturii române, a creației originale în diferite domenii, organizarea unei biblioteci românești, colaborarea cu instituții similare din străinătate ș.a. Fundația a patronat mai multe întruniri cu caracter cultural: Românii între Apus și Răsărit (octombrie 1983), la care
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]