6,445 matches
-
pentru un alt lector la 5.00 fix, sau pur și simplu te-ai încurcat și ai pierdut timp până să ieși din încurcătură), flexibilitatea este o calitate importantă pentru a-ți construi o prezentare. Trebuie să fii pregătit să omiți (sau să adaugi) material și trebuie să fii pregătit să faci asta sub presiune, în public, sub impulsul momentului, fără să spui și fără să se vadă că faci asta. Există, probabil, multe feluri în care poți să faci o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în modulele portabile. Notele mele pentru o prezentare constau, de obicei, în aproximativ 20 de paragrafe scrise telegrafic. Prezentarea detaliată a fiecărui paragraf poate lua între 2 și 4 minute, și cel puțin jumătate din paragrafe (ultimele 10) pot fi omise. Aceste module care pot fi omise conțin adesea un material drag sufletului meu: cum ar fi, de exemplu, o anumită demonstrație inteligentă, sau o generalizare ingenioasă, sau o anumită întrebare provocatoare dar nimeni (cu excepția mea) nu le va simți lipsa
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o prezentare constau, de obicei, în aproximativ 20 de paragrafe scrise telegrafic. Prezentarea detaliată a fiecărui paragraf poate lua între 2 și 4 minute, și cel puțin jumătate din paragrafe (ultimele 10) pot fi omise. Aceste module care pot fi omise conțin adesea un material drag sufletului meu: cum ar fi, de exemplu, o anumită demonstrație inteligentă, sau o generalizare ingenioasă, sau o anumită întrebare provocatoare dar nimeni (cu excepția mea) nu le va simți lipsa dacă nu le păstrez. Știind că
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
după mult timp ți-ai putea da seama, probabil după găsirea unor contraexemple, că problema nu a fost formulată corect. Se întâmplă uneori să fie o lacună între ideea intuitivă inițială și definitivarea ei. Ai uitat câteva prezumții ascunse, ai omis un detaliu tehnic, ai încercat să fii prea general. În acel moment trebuie să revii și să perfecționezi definitivarea problemei. Ar fi o exagerare nedreaptă să spunem că matematicienii își potrivesc întrebările de așa manieră încât să le poată da
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
un trubadur necunoscut, pe nume Homer." "Felix și Otilia, lipsiți de dragoste paternă, și-o acordă reciproc." "Riga Crypto devine profesor la liceul Spiru Haretei, apoi publică "Oul tomnatic"" Transmisiuni RTV "Balonul depășește circumferința terenului." "Îmi cer scuze dacă am omis vreo eroare." "Este faultat la exact aproximativ 17 metri..." "O fază care a electrificat mulțimile..." "Lovește balonul cu capul și acesta se duce în plasă." "Fanii Rapidului au avut parte de un happy-end nefericit." Discursuri ale politicienilor, demnitarilor, parlamentarilor "Salut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de mai sus demonstrază încă o dată, dacă mai era necesar, caracterul inter- și pluridisciplinar al studiului asupra delincvenței, indiferent de forma, gradul acesteia, sau vârsta infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia delincvenței nu poate omite câteva întrebări cheie: 1. Care sunt cauzele care-i determină pe indivizi să comită acte antisociale, delincvente? 2. Cum poate fi evaluată o conduită delincventă? 3. Care sunt strategiile prin care se poate diminua și înlătura această componentă indezirabilă a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
destinului este stringența cu care destinul "se impune conștiinței". Destinul apare acum ca determinant al existenței omenești individuale sau colective, ca "presimțire" și anticipare a rostului propriu; iar presimțirea și anticiparea sunt întemeiate rațional. Evidența faptului destinului, care, uneori, este omis de conștiință tocmai pentru că este fapt primar, orientează mișcările în orizont uman. Dar el se impune conștiinței și aceasta înseamnă că el reglează conștientizările, că intervine în determinarea cunoașterii (conștiința fiind "organul" cunoașterii), asemănător modului în care intervine intuiția a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sâmburi etc. Ingeniozitatea unei educatoare nu trebuie să aibă opreliști, dar trebuie să se limiteze la ceea ce e necesar, altfel atenția copilului se disipează iar competențele nu apar. Modul de organizare, strategia derulării jocului sunt atent prezentate, fără a se omite vreo verigă. Se observă din nou că aceste proiecte de joc organizat au fost exersate în timp, că nu sunt născocite doar pentru editarea unei cărți. Și, ca să nu existe nici un dubiu, sunt atașate imagini ale produsului final, în forme
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
tineretului român. Mai mult ca atât, în aceeași perioadă când conducea executivul României avea să se comită cea mai abominabilă crimă politică din istoria modernă a României, prin asasinarea conducătorilor acestei organizații, episod extrem de delicat pentru întreaga biserică ortodoxă română, omis cu bună știință de istorici. Recunoașterea autocefaliei bisericii ortodoxe române nu a fost decât o simplă formalitate, iar tendința de a ieși în lume s-a concretizat prin câteva manifestări cu caracter panortodox sau interconfesional, care au avut mai mult
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
112, Traite de Physiologie Medicale - vol. II 120, Compte Rendu de la Societe de Biologie - Paris, iulie 121 (4 lucrări) și cele 12 lucrări amintite mai sus. Se limitează în a puncta și sublinia ceea ce a fost esențial în gândirea paulesciană, neomițând însă concluziile finale care marcau decisiv descoperirea insulinei în secreția internă a pancreasului și pe care le reproducem pentru acuratețea și claritatea lor: 1. Dacă la un animal diabetic prin ablația pancreasului se injectează în vena jugulară un extract pancreatic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
toți fură", în invidia amestecată cu admirație secretă față de cei îmbogățiți peste noapte, făcând din tema corupției generalizate pivotul unui discurs deopotrivă popular și populist. Nu doar săracii României, ci și elitele prospere ale Occidentului au îmbrățișat acest discurs, care omite sistematic să implice și pe corupători, nu doar pe corupți, în elanul justițiar pe care se bazează monitorizarea României sau a Bulgariei. E evident, corupția este o problemă în România, și anume una pe care românii înșiși trebuie să o
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu ajutorul imaginilor artistice, trăsăturile particulare ale unui personaj, fenomen, obiect, colț din natură etc.; - trebuie să fie plastică, sugestivă, pentru a face ca obiectul descrierii să apară cât mai viu în mintea cititorului; - evidențiează părțile cele mai importante, fără a omite amănuntele semnificative, ale obiectului descris; - se realizează îndeosebi prin imagini artistice, cu accent pe verbe statice și pe grupul nominal, substantive, adjective etc.; - realitatea se recrează prin cuvinte, imagini artistice, simboluri, deci este centrată pe imagine: (a) spațiu; (b) linii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
biologie), iar, pe de altă parte, de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoașterea comună "este la ea acasă", având puternice atuuri epistemice și ajungând la rezultate mult mai pertinente față de prezența ei în alte domenii. Dar nu trebuie să omitem a sublinia că există o serie de limite ale cunoașterii comune care impun necesitatea demersului științific. Urmându-l în continuare pe același autor citat mai înainte, putem enumera câteva dintre riscurile și erorile acestui tip de cunoaștere: * Subiectivitatea, interesele, aspirațiile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
continuă pe toată durata cercetării. Greșeala unor cercetători, în special a celor începători, este aceea de a petrece un timp prea îndelungat în biblioteci, încercând să epuizeze toate sursele bibliografice legate de subiect, de la cele valoroase la cele obscure. Se omite printr-un astfel de comportament nevoia revenirilor la sursele bibliografice în funcție de direcția pe care o ia investigația. Întrebările cercetării pot asigura cadrul de lucru atât pentru aceasta scurtă revedere a literaturii cât și pentru capitolele teoretice; ele determină limitele a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
alegorice, ci să dobândească un minimum de personalitate. Pampinea, care este vioaia, înfloritoarea (prima zi se află sub regența ei), pune întreg Decameronul într-o lumină a optimismului, a speranței, a bucuriei. Fiammetta este jucăușa, căci ludicul nu poate fi omis, este o componentă vitală a existenței, mai ales jocurile de iubire nelipsite într-un univers dominat de voci feminine tinere. Iubitoarea de cântece este Filomena; melosul aduce armonie, grație, amintind de Apollo și de Orfeu, care au 144 Teodolinda Barolini
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
formulă rostită este susținută de numeroase exemple, lansându se într-o adevărată bătălie verbală. „Cazul” pe care îl susține are fundament în doctrina Sfântului Apostol Pavel, dar târgoveața citază de fiecare dată doar jumătate din versetul paulin și ignoră ceea ce omite. Fragmentului din I Corinteni 7, 4 conform căruia „Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia” îi dă o nouă interpretare, eronată: „Să știe el că-i sub
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dintre cei doi tineri ne readuce, ca și la Boccaccio, în timpurile mitice ale războiului troian. Chaucer împrumută firul epic al istorisirii de la scriitorul italian, reliefând, ca de fiecare dată atunci când face prelucrări, spiritul său critic, dezvoltând anumite pasaje și omițând altele, punându-și amprenta stilului propriu, 953 Giovanni Boccaccio, Il Filostrato, ed. cit., p. 230. (trad. Nina Façon în Francesco De Sanctis, Istoria literaturii italiene, ed. cit., p. 369. ) 954 „Sir Philip Sidney, criticul atât de receptiv și exigent al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în sine. Scrisoarea este datată integral, cu cerneală violetă, de Veronica Micle. Se ajunge, pentru fragmentul următor, la o scrisoare din februarie 1882, datată tot de Veronica Micle cu aceeași cerneală violetă, din care se citează pe sărite ( subliniem pasajele omise ): „Folosul meu, după atâta muncă, e că sunt stricat cu toată lumea, și că toată energia, dac-am avut-o vreodată, și toată elasticitatea intelectuală s-au dus pe apa Sâmbetei. Se prea poate ca, de azi pe mâni, toată întreprinderea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Colajul se încheie cu o frază care a făcut epocă, fiind reluată ca un laitmotiv de toți cei care au discutat „salahoria” lui Eminescu la „Timpul” (și celelalte fragmente au fost destul de des reluate). Redăm contextul subliniind ce s-a omis, ca să se vadă cum se poate face și rămâne text tragic dintr-o înșiruire de imagini și metafore vesele: „Dac-aș fi aproape de tine, mi-ai întinde cel puțin vârful piciorului să-l sărut și poate m-ai ierta, dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1946, cunoscutul filozof englez Alfred J. Ayer a susținut la radio o conferință despre filozofia britanică contemporană, al cărei text a fost publicat apoi în revista Listener. Potrivit relatării sale ulterioare, apreciase că deși Wittgenstein nu publicase nimic nu putea omite orice referire la influența ideilor sale. Iar singura sursă de informații erau relatările celor care îi ascultaseră mult timp lecțiile de la Cambridge. Principala sursă pe care a utilizat o Ayer au fost publicații ale unui filozof de la Cambridge, John Wisdom
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
din ultimele pagini la „ceea ce este mai înalt“ sau să treacă peste ele socotindu-le reflecții existențiale fără legătură cu corpul principal al lucrării și să trateze paragraful 6.54 drept un simplu paradox. A citi Tractatus-ul astfel înseamnă a omite tot ceea ce îl desparte de „orientarea științifică“ din filozofia vremii, acea orientare care promova empirismul în filozofia cunoașterii și a științei, precum și „depășirea metafizicii“ prin analiza limbajului cu instrumentele sintaxei și semanticii logice. Este ceea ce nu au făcut acei membri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
au dispărut. Expresiile mai îndrăznețe din limba germană, precum și toate numele persoanelor ce aparțineau casei regale, au fost modificate de condeiul timid al translatorului, care nu dorea să-și asume responsabilitatea dezvăluirii unor secrete. Multe pasaje din corespondență au fost omise, în timp ce editorul a introdus o mulțime de note de subsol pedante și fără nici un conținut. În anul 1807 a apărut o nouă ediție a lucrării, considerată a fi versiunea oficială. Cu toate acestea, în anul 1789, a intrat în posesia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
M-au interesat aici autorul, cartea și timpul ei. Atât (p. 5). Mai ales după Revoluția din decembrie 1989 au apărut foarte multe cărți nu sub egida unor edituri, ci a unor instituții. În aceste cazuri, instituțiile respective pot fi omise: Septimiu Chelcea, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București, 2000 (au fost omise: Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy”); Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din decembrie 1989 au apărut foarte multe cărți nu sub egida unor edituri, ci a unor instituții. În aceste cazuri, instituțiile respective pot fi omise: Septimiu Chelcea, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București, 2000 (au fost omise: Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy”); Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1979 (au fost omise: Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică, Istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
științelor socioumane, Editura SNSPA, București, 2000 (au fost omise: Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy”); Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1979 (au fost omise: Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Universității „Al.I. Cuza”). Dacă trimiterea se face la un studiu apărut Într-un volum colectiv, vom preciza: autorul, titlul studiului, prepoziția În, numele coordonatorului (dacă acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]