7,850 matches
-
țărilor europene. Orice demers privind România nu poate avea alt criteriu decât cel de țară componentă a structurilor europene. Este o mare eroare a discuta despre România, membră a Uniunii Europene, ca despre o țară latino-americană sau ca o țară orientală. Nu se poate trece peste moștenirile istorice, dar odată intrați într-o structură politica și juridică europeană este improductiv de a gândi despre viitorul României în altă viziune decât cea europeană. De altfel, trebuie spus că se produc modificări, lente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
principele nu putea găsi o tradiție statornică, care să-i slujească drept model. A asimilat ce a putut din credințele populare, din puținele manuscrise și tipărituri și cam atât. În rest, Cantemir se raporta la o imensă cultură europeană și orientală. Dar ce fel de "autor" este Dimitrie Cantemir? În ce tradiție culturală trebuie el plasat; mai corect: în ce epistemă trebuie înscrisă opera lui, pentru a fi corect acostată hermeneutic? Într-un studiu în care aplică, cu foarte bune rezultate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-l reduce la statutul de scriitor ar însemna să-i micșorăm nedrept profilul. Pe de altă parte, referindu-ne strict la Istoria ieroglifică, la bestiarul său atât de îndrăzneț, de dezinhibat, de iconoclast, e limpede că sursele sale sunt diverse, orientale și occidentale, antice și medievale, creștine și precreștine, scrise și iconografice etc. Toate acestea ne interesează, pentru a putea detecta permanentul dialog pe care autorul îl poartă cu modelele sale. Cultură orală vs. cultură scrisă Am atins doar în treacăt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
orice domeniu spiritual care nu are atingere cu problemele religioase, istoriografice, pragmatice. Cantemir nu se înscria, prin urmare, într-un astfel de areal strâmt, el respira într-un alt cadru, mult mai larg, cel al culturii europene, occidentale și deopotrivă orientale. Mentalitatea sa nu era nicidecum una locală, ci una europeană. Iar Istoria ieroglifică nu este un simptom al unei maturități culturale, ci o operă antitetică: în comparație cu ea, ies la iveală toate iluziile, complexele și sforțările de construire ale unei direcții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și prespune o documentare mult mai variată. Cantemir nu a fost străin de surse clasice, precum celebrele lucrări ale lui Aristotel, Ovidius, Aelian, Plinius, Isidor din Sevilla, Albertus Magnus, de o întreagă tradiție a interpretării moralizante creștine, de alte culegeri orientale, dintre care Kalila și Dimna, Golestanul lui Saadi l-au influențat decisiv și atâtea altele. Orientarea sa era una cultă, livrescă, trădând un enciclopedism rar în epocă și intruvabil pe tărâm românesc. Această trecere în revistă a posibilelor izvoare autohtone
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
definire a unui specific național, politic, cultural din spațiul cultural românesc. Concluzia nu are cum fi alta decât că, deși dă consistență culturii noastre vechi, Dimirie Cantemir nu este un produs al acesteia. Sursele sale sunt dintre cele mai diverse, orientale, est-europene și occidentale deopotrivă. Privit în contextul culturii române de la finele secolului al XVII-lea-începutul celui de al XVIII-lea, Cantemir marchează o ruptură categorică față de un trecut lipsit de conștiință artistică. Plasat însă într-un cadru mai generos, al culturii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de-acasă, pentru a atesta în română și greacă însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea avea să-i răspândească odată cu titlul domnesc (Ioan Dimitrie Cantemir-Vodă) și certificatul de cărturărie semnat de un învățat cunoscut în lumea grecească, Ieremia Cacavelas, publicat în fruntea volumului"3. Prin urmare, lucrarea, care e una de morală creștină, este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
periculos de erezii, care îi inducea omului iluzia fatală că rațiunea îi oferă posibilitatea de a descoperi adevărul pe cont propriu. Această ruptură între filosofia înșelătoare, păgână și cea reală, creștină se va consolida prin intermediul unor nume mari ale patristicii orientale, precum Sf. Iustin Martirul și Filosoful (care vorbește despre o "filosofie dumnezeiască" și pentru care, rezumă Vasile Adrian Carabă, "filosofia este cunoașterea lumii create de Dumnezeu și căutarea Lui, iar răsplata pentru această filosofie este fericirea veșnică"), Clement Alexandrinul (pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
general, care accepta fără ezitare folosirea instrumentelor de gândire oferite de filosofia antică. Școala lui Teofil Coridaleu se baza pe studierea operei lui Aristotel 33, scolastica occidentală devenise de mult o tradiție autoritară, deși depășită. În plus, în cultura Europei orientale ia naștere un așa-numit "raționalism creștin", la care principele moldovean nu găsește de cuviință să se ralieze deocamdată. O va face însă odată cu Istoria ieroglifică. Cantemir preferă, în schimb, fundamentalismul primilor apologeți bizantini, care respingeau de facto sursele gândirii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în cazul ființei mirabile "simple", statice. Ceea ce face ca mirabilul să devină scandalos într-un sistem ca sistemul creștin este ca o ființă omenească, creată "după chipul Domnului", să se poată transforma în animal"56. Așa stând lucrurile, spre deosebire de spațiul oriental, cel occidental, sub influența creștinismului, se debarasează de tot ce este deasupra firii și încearcă să încorporeze totul într-un sistem simbolic care nu mai ține cont de relevanța criteriului obiectiv. În acest mod, este acceptat numai ceea ce poate fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir are la îndemână, în primul rând, un rezervor simbolic alcătuit, în timp, sub influența creștinismului, dar și unul anterior, al culturii precreștine a Antichității. Enciclopedismul său îi pune însă la dispoziție și alte surse, antice, medievale, contemporane, occidentale sau orientale. Atunci când are de ales, el optează cel mai adesea pentru acestea din urmă, ignorând sau, și mai îndrăzneț încă, parodiind, intrând în dialog polemic cu reprezentările de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea sa este una modernă, a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înșeală. Formația sa stoică îl împiedică să comită această eroare ce i-ar putea fi fatală. Pentru a-i convinge pe toți ceilalți de înțelepciunea rivalului său, ea folosește ca argument suprem forța povestirii. Vulpea stăpânește, prin urmare, și arta orientală a persuadării cu mijloacele poveștii, familiară și cititorului român prin intermediul unor cărți populare precum Povestea lui Sindipa filosoful ori Halima, iar lui Cantemir măcar prin Golestan și Kalila și Dimna. Cum acestea sunt singurele secvențe ale cărții în care Lupul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împotriva jeraticului m-ai făcut".6 Prin urmare, carnivorul lui Cantemir este capabil să cultive valori morale care pentru celelalte animale rămân simple noțiuni abstracte. El nu este nici crud, nici viclean lipsit de scrupule, așa cum apare în unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apreciat culegerile de fabule care prelucrau Panciatantra; în prefața la traducerea celebrei cărți de înțelepciune indiană, Th. Simensky schițează câteva date despre răspândirea și versiunile acestei culegeri de fabule înlănțuite conform logicii povestirii în ramă, specifică spațiului cultural și mentalității orientale. Astfel, a existat o traducere în pehlvi, vechea persană literară, intitulată, după numele celor doi șacali care sunt protagoniștii primei cărți a Panciatantrei, Karațaka și Damanaka. A mai existat însă și o traducere în arabă, Kalila și Dimna, realizată în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 467. 43 Idem, p. 473. 44 Idem, p. 472. 45 Idem, p. 474. 46 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 47 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 28. 48 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 49 Idem, p. 500. 50 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 51 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 467. 442 Idem, p. 473. 443 Idem, p. 472. 444 Idem, p. 474. 445 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 446 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 28. 447 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 448 Idem, p. 500. 449 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 450 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
5 felii de șuncă tăiată fideluță și 200 g smântână. Se face o maioneză din trei gălbenușuri cu ulei Bunica, piper, delicat și sare. Se amestecă toate la un loc, iar la final, se ornează cu ridichi și verdeață. SALATĂ ORIENTALĂ 1 kg cartofi, 4 cepe, 2 castraveți murați, 2 căței de usturoi, o lingură de oțet, ½ de linguriță de sare, ½ de linguriță de delicat, 1 morcov fiert, 100 g măsline, 100 ml ulei, piper, 2 foi de dafin. Se fierb
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
renunțat la marxism leninism în momentul în care acesta nu era în acord cu deciziile lui. Cultul personalității pe care l a generat și l-a încurajat nu avea prea mult de-a face cu marxism-leninismul, ci poate cu cultura orientală, asiatică, a promovării figurii liderului unic și omniscient, omnipotent (Tismăneanu, 2005). Violența ideologiei marxist-leniniste însă legitimă propria violență și disprețul lui Ceaușescu și ale clanului său față de popor. Dând expresie acestui dispreț, în discursurile și documentele ultimului deceniu este lansată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
121. Același dicționar atrage atenția și asupra unei utilizări substantivate atestate în secolul al XIX-lea sub forma șirte mărgărite pentru a numi vorbirea fără cap și coadă. Ea apare cu acest sens de pildă la Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române. Ca să explice termenul ageamiu, acesta dă următoarea descriere în care șirte mărgărite se asociază limbii barbare și neînțelese: ...ageamiu însemnează cel ce vorbește o limbă alta decât araba, deci ignorant, barbar. Arabii din Spania numeau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Familia, VI (1870), nr. 1 și urm.. Rosetti, Dimitrie R., Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897. Russo, Alecu, Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983. Spinoza, Etica, traducere Al. Posescu, Editura Științifică, București, 1957. Șăineanu, Lazăr, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900. Urechia, V.A., Istoria școalelor de la 1800 la 1864, III, Imprimeria Statului, București, 1892. Vulcan, Iosif, Panteonul român (1869), în Publicistică, ediție îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989. Piste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Publishing, Amsterdam, 2004-2010. Costache, Iulian, Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Românească, București, 2008. Crépon, Marc, Le malin génie des langues, Vrin, Paris, 2000. Crépon, Marc, Pierre Caussat, Dariusz Adamski, La langue source de la nation. Messianismes séculiers en Europe centrale et orientale (du XVIIIe au XXe siècle), Mardaga, Bruxelles, 1996. Curticăpeanu, Doina, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. Deleuze, Gilles, Félix Guattari, Kafka. Pentru o literatură minoră (1975), traducere de Bogdan Ghiu, Art, București, 2007. Dessons, Gérard, L'art et
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 218. 27 Johann Gottfried von Herder, Traité sur l'origine des langues, traducere de Lionel Duvoy, Allia, Paris, 2010, p. 73. 28 Marc Crépon, Pierre Caussat, Dariusz Adamski, La langue source de la nation. Messianismes séculiers en Europe centrale et orientale (du XVIIIe au XXe siècle), Mardaga, Bruxelles, 1996, pp. 5-36. 29 Johann Gottfried von Herder, Scrieri, traducere de Cristina Petrescu, Univers, București, 1973, p. 110 (Altă filosofie a istoriei cu privire la formarea omenirii). 30 Ibidem, p. 131 (Idei cu privire la filosofia istoriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
naționale în versuri (1858, reluată în Opere, I, Poezii, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1981, pp. 639-643). 121 Dicționarul limbii române, Tomul II, partea 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934, p. 748. 122 Lazăr Șăineanu, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900, p. 13. 123 Radu Năsturel [Aron Densușianu], "Înșirate margarite", Familia, VI (1870), nr. 1, p. 8. 124 Rancière, Aisthesis, p. 37. 125 Ibidem, p. 39. 126 Despre circulația imaginarului arheologic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
credința și naționalitatea. Din momentul în care existența și viitorul poporului român sunt complet asigurate, cei care sunt convinși că acest popor nu poate progresa și nu se poate dezvolta decât sub egida eternei Roma, păstrând intact caracterul său ecleziastic oriental, vor putea mai ușor să-și apere punctul de vedere și să-l valorifice"829. Au fost oferite și posibilele soluții pentru rezolvarea neajunsurile presei catolice românești și pentru unificarea acesteia (și odată cu ea, a catolicismului din România): crearea unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
consultați în prealabil și responsabilii Congregației. Totuși, aceștia au aderat la invitația Comitetului Organizator, din considerentul de "a fi pe placul veneratelor dorințe ale Sfântului Părinte". Sacra Congregație și-a însușit ideea ca în această expoziție, toate publicațiile periodice catolice orientale să fie colectate și reunite într-o sesiune specială (sau secție), în așa fel încât orientalii catolici din orice rit sau națiune să aibă parte de o reprezentanță demnă și să poată demonstra progresele făcute în acest câmp, mai ales
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]