6,259 matches
-
Argentinei, peste tot implicând colaborarea între artiști profesioniști și amatori, muncitori din diverse domenii, care se antrenează împreună pentru diversele activități revoluționare. Pe langă monoloage și scene jucate de actori, a existat și o importanță mișcare de artiști mânuitori de păpuși și marionete, care mergeau din oraș în oraș, se lipeau de mișcările muncitorești și sindicale locale și își organizau spectacolele, de cele mai multe ori pe subiecte revoluționare sau istorice. Unul dintre cei mai cunoscuți păpușari, Severo Blásquez, de asemenea imigrant catalan
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
jurnal de sanatoriu", închid trăirile sale. Tânărul critic Eugen Ionescu a făcut pentru prima oară o apropiere între scrisul său și cel al lui Franz Kafka. Corpul lui avea, într-adevăr, „să se frângă... ca un copac rupt, ca o păpușă de cârpă.” Paul Cernat menționează „experiențele avangardiste și romanele poematice, atipice” ale lui Blecher. Articole biografice
Max Blecher () [Corola-website/Science/297574_a_298903]
-
scrisului, poeziei, etichetei de curte, a limbii chineze scrise și a budismului Mahayana până în secolul VII A.D. În lunga ei eră medievală, Japonia și-a dezvoltat o cultură unică, printr-o diversificare treptată a tuturor artelor (ikebana, origami, ukiyo-e), meșteșuguri (păpuși, articole lăcuite, oale), dans tradițional, teatrul (kabuki, Noh, bunraku, rakugo), tradiții diverse (onsen, sentō, ceremonia ceaiului, arhitectură, grădini, săbii Katana), și bucătărie. vezi și articolul Festivaluri tradiționale japoneze vezi și articolul Literatura japoneză Între 1993-2013 pe lista patrimoniului mondial UNESCO
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
un teatru stabil și un cotidian românesc. Sub direcția Comitetului Central al Asociației pe 18 septembrie 1928 ia ființă Teatrul Asociației Vestul Românesc, primul teatru românesc stabil din Oradea. Teatrul de Stat pentru Copii și Tineret Arcadia, (fostul Teatru de Păpuși) a luat ființă în anul 1950 la inițiativa unui grup format din entuziaști iubitori ai genului. În decursul anilor, Teatrul Arcadia s-a afirmat datorită producțiilor sale ca fiind una dintre cele mai de seamă instituții de profil din România
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice. Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă și balet, un teatru etnofolcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sînt situate în capitala țării și 5 în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee în Franța, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte țări
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
întregime pe teritoriul județului Argeș; vârful Negoiu-2535m; Călțun Lespezi-2522m; Vânătoarea lui Buteanu-2508m ; Viștea Mare-2527 m si Dara -2501 m). Vârfuri semețe și impunatoare se afla și în celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Roșu-2469 m; Papușa-2391 m din Masivul Iezer Păpușa; Vârful La Omu-2239 m si Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munții cu același nume și altele.Pantele repezi, circurile și căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec și o strălucire aparte, zonei
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
este tipică pentru Berna. Centrul medieval a fost înscris pe lista UNESCO a Patrimonului Cultural Mondial și include trotuarele acoperite (arcade) și fântâni decorate cu statui. Alte monumente importante sunt: "Zytglogge", un turn medieval cu un ceas foarte elaborat cu păpuși care se mișcă, "Münster", o catedrală gothică din Secolul XV și primăria din același secol. Încă din Secolul XVI se găsește la Berna o groapă cu urși, care se află dincolo de podului "Nydegg". "Bundeshaus", palatul parlamentului, care a fost construit
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
univers simplificat profund prin sacralizare. Ceea ce atrage atenția sunt personajele picturilor, ființe stilizate, diafane, alungite, cu privirea încețoșata, susținându-și individualitatea tocmai prin asemănare. Femeia cu umbrela, bărbatul legat la ochi, omul ale cărui picioare sunt două roți, fetița cu păpușă, băiatul cu coif devin adevărate simboluri ce propun un fel de revelație spirituală în lucrări că Joc 1, 2, Vara 1, 2, Rondul de seară, Muzicanții, Scara. Portretele surprind același individ misterios. Ochii acestui personaj sunt vag conturați, aproape inexistenți
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
străine. În afara limbii ruse, a învățat engleza, franceza și germana. În mod surprinzător, Xenia nu a învățat limba nativă a mamei sale, daneza. Xenia a învățat gastronomie, tâmplărie și să facă atât marionete cât și hainele acestora pentru teatru de păpuși. De asemenea, îi plăcea echitația și pescuitul, desenul, gimnastica, dansul și să cânte la pian. Împreună cu întreaga familie își petrecea vacanțele în țara mamei sale, Danemarca. Reuniunile de familie din casa bunicilor materni, Castelul Fredensborg, erau plăcute și zgomotoase. Într-
Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317673_a_319002]
-
la caracter. Criticii au publicat reacții diferite la rolul lui Sasha în acest film. Owen Gleiberman de la Entertainment Weekly o descrie astfel: „în realitate un star porno, care reprezintă o actriță mai puțin naturală și mai mult apatică, precum o păpușă Barbie lipsită de afecțiune (imaginați-vă o Ashley Dupré cu nuanțe de Demi Moore)”. Criticul revistei "The New Yorker", David Denby, găsește filmul inert, întrucât „Sasha Grey era atât de focalizată pe egocentrism, încât a uitat să mai și joace
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
instituții culturale și artistice ale orașului Cernăuți: 30 monumente istorice și culturale, două case de cultură, doua cinematografe, trei teatre. Sunt de menționat Teatrul Dramatic Regional "Olga Kobyleanska", Societatea Filarmonică Regională, un teatru de vară recent construit, teatrul regional de păpuși și Studioul de teatru "Vocea". De asemenea, sunt concentrate aici 21 de lăcașe de cult, Parcul central "Taras Șevcenko", parcul "Iuri Fedkovici" și numeroase spații verzi. După ce a purtat în perioada sovietică denumirea de Raionul Lenin, autoritățile raionale ale noului
Raionul Șevcenko, Cernăuți () [Corola-website/Science/317720_a_319049]
-
video. Este dublat de către Takehito Koyasu în limba japoneză și în limba engleză de către Jay Hickman. Fool apare către sfârșitul primului episod, în momentul când Sora se pregătește să se stabilească în dormitorul ei. Este înspăimântata de Fool, numindu-l "păpușă vorbitoare" și încearcă să îl ignore. Nu reușește acest lucru, acesta continuând să îi înrăutățească credință referitoare la fantome. Sora va încerca să își schimbe cameră apelând la Sarah, însă mai tarziu va uita de această opțiune. Când Sora este
Fool, Spiritul Scenei () [Corola-website/Science/317726_a_319055]
-
din pictură). Rosetta va găsi mască lui Fool pe o pânză de paianjen la o stație de autobuz și vede toate amintirile închise în ea. Mască lui va dispărea și va fi înlocuită de alta. Fool este de mărimea unei păpuși, având părul foarte lung și o pelerina (evocata doar în primul episod).
Fool, Spiritul Scenei () [Corola-website/Science/317726_a_319055]
-
Caragiu să hotărască să schimbe numele acestei Case Memoriale în "Centrul de Comedie Toma Caragiu." Acest centru va găzdui în fiecare an (August 21-28)festivalul “Soparlitza” cu premii pentru cei mai buni actori de comedie ai anului. Sonet pentru o păpușă, Teatrul Nottara București Băiat bun dar cu lipsuri, Teatrul Giulești București Vrajtorul din OZ, Baum, TTPN Duelul,TTPN 33 de Scrisori Anonime, Teatrul tineretului Piatră Neamț(TTPN) Valentin și Valentina, Teatrul Bulandra Strigoii, Ibsen, Teatrul Bulandra București A Douăsprezecea noapte
Elena Caragiu () [Corola-website/Science/319521_a_320850]
-
(13 martie 1902 - 23 februarie 1975) a fost un artist de origine germană, foarte cunoscut pentru păpușile în mărime naturală, ce evocau fetele în perioada pubertății, produse pe la mijlocul anilor 1930. Istoricii artei și fotografiei l-au consider ca fiind un fotograf suprarealist. Bellmer s-a născut în orașul Kattowitz, la acel moment oraș al Imperiului German (acum
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
consider ca fiind un fotograf suprarealist. Bellmer s-a născut în orașul Kattowitz, la acel moment oraș al Imperiului German (acum Katowice, Polonia). Până în anul 1926, acesta lucrase că desenator la propria companie de publicitate. Acesta își inițiase proiectul cu păpuși ca mijloc de opoziție a fascismului impus de Partidul Nazist, declarând că el nu va iniția lucrări menite să ofere sprijin noului stat german. Fiind reprezentate de forme mutante și poziții neconvenționale, păpușile acestuia au fost direcționate direct spre cultul
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
de publicitate. Acesta își inițiase proiectul cu păpuși ca mijloc de opoziție a fascismului impus de Partidul Nazist, declarând că el nu va iniția lucrări menite să ofere sprijin noului stat german. Fiind reprezentate de forme mutante și poziții neconvenționale, păpușile acestuia au fost direcționate direct spre cultul corpului perfect care era intensificat în Germania. Bellmer a fost influențat în arta să de către lucrările publicate ale lui Oskar Kokoschka ("Der Fetisch", 1925). Proiectul lui Bellmer este de asemenea analizat din prisma
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
personală, inclusiv întâlnirea unei tinere verișoare pe nume Ursula în anul 1932 (și probabil multe alte frumuseți inaccesibile), participarea la spectacolul bazat pe "Poveștile lui Hoffman" de Jacques Offenbach (în care un bărbat se îndrăgostește în mod tragic de o păpușă mecanică) și primirea unei cutii cu jucăriile lui vechi. După aceste evenimente, Hans a început să construiască primele sale manechine. Lucrările lui Bellmer constau în sexualizarea explicită a unei păpuși că o tânără față. Acesta incorporase principiul articulației în bilă
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
care un bărbat se îndrăgostește în mod tragic de o păpușă mecanică) și primirea unei cutii cu jucăriile lui vechi. După aceste evenimente, Hans a început să construiască primele sale manechine. Lucrările lui Bellmer constau în sexualizarea explicită a unei păpuși că o tânără față. Acesta incorporase principiul articulației în bilă, fiind inspirate de o pereche de păpuși de lemn articulate din Muzeul Kaiser Friedrich. În anul 1935 vizitează Parisul și realizează contacte cu persoane precum Paul Éluard, însă se întoarce
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
jucăriile lui vechi. După aceste evenimente, Hans a început să construiască primele sale manechine. Lucrările lui Bellmer constau în sexualizarea explicită a unei păpuși că o tânără față. Acesta incorporase principiul articulației în bilă, fiind inspirate de o pereche de păpuși de lemn articulate din Muzeul Kaiser Friedrich. În anul 1935 vizitează Parisul și realizează contacte cu persoane precum Paul Éluard, însă se întoarce la Berlin deoarece soția sa Margarete era pe moarte din cauza tuberculozei. Cartea lui Bellmer, lansată anonim în
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
articulate din Muzeul Kaiser Friedrich. În anul 1935 vizitează Parisul și realizează contacte cu persoane precum Paul Éluard, însă se întoarce la Berlin deoarece soția sa Margarete era pe moarte din cauza tuberculozei. Cartea lui Bellmer, lansată anonim în anul 1934, "Păpușă" ("Die Puppe"), produsă și publicată privat în Germania, conține 10 fotografii alb-negru al primei păpuși ale acestuia, într-o serie de "tableaux vivants"(poze vii). Cartea nu i-a acordat credit, acesta lucrând izolat, iar fotografiile acestuia au rămas aproape
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
precum Paul Éluard, însă se întoarce la Berlin deoarece soția sa Margarete era pe moarte din cauza tuberculozei. Cartea lui Bellmer, lansată anonim în anul 1934, "Păpușă" ("Die Puppe"), produsă și publicată privat în Germania, conține 10 fotografii alb-negru al primei păpuși ale acestuia, într-o serie de "tableaux vivants"(poze vii). Cartea nu i-a acordat credit, acesta lucrând izolat, iar fotografiile acestuia au rămas aproape necunoscute în Germania. Cu toate acestea, munca lui Hans a fost declarată ca fiind "degenerata
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
de către suprarealiști, în frunte cu André Breton, datorită referințelor la adresa frumuseții feminine și a sexualizării formei tinere. Fotografiile sale au fost publicate în jurnalul suprarealist "Minotaure", 5 decembrie 1934 sub titlul "Poupée, variations sur le montage d'une mineure articulée" (Păpușă, Variații asupra Ansamblului unui Minor Articulat). A fost încarcerat în închisoarea "Câmp des Milles" la Aix-en-Provence, o tabără de zidărie pentru naționaliștii germani, din septembrie 1939 până la sfârșitul Războiului Phoney din mai 1940. După război, Ballmer trăiește pentru tot restul
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
fost încarcerat în închisoarea "Câmp des Milles" la Aix-en-Provence, o tabără de zidărie pentru naționaliștii germani, din septembrie 1939 până la sfârșitul Războiului Phoney din mai 1940. După război, Ballmer trăiește pentru tot restul vieții sale la Paris. Renunța la fabricarea păpușilor, folosindu-și restul timpulului pictând tablouri cu tentă erotică, realizând gravuri, fotografii cu sexualitate explicită și imprimări ale fetelor pubescente. În 1954 o întâlnește pe Unică Zürn, care îi va deveni companion (până în momentul sinuciderii sale în anul 1970). Și-
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
un moment critic în care partizanii luptau să supraviețuiască. Această experiență a accentuat caracterul sau plin de umilință și modestie. Din cauza cicatricei de la frunte, semnul de război, o carieră actoriceasca părea un vis imposibil; dar Petr era hotărît. A creat păpuși și un ecran și a lucrat în propriul său teatru de păpuși între 1943-1945. În spectacolul sau intitulat “Petrică și lupul” reușea să mînuiască patru păpuși cu patru voci, și în plus cîntă și la acordeon. Dădea spectacole pentru pîine
Piotr Șelohonov () [Corola-website/Science/319036_a_320365]