6,621 matches
-
la acțiunea câmpurilor electrice și magnetice. Raza sferei de influență se consideră egală cu lungimea Debye. De asemenea, dimensiunile coloanei de plasmă trebuie să fie mult mai mari decât lungimea Debye. Aceasta asigură "cvasineutralitatea" plasmei întrucât câmpurile externe sunt ecranate, plasma rămânând cvasineutră aproape în întreg volumul său. Interacțiunile din interiorul plasmei sunt mult mai importante decât cele de la suprafață, unde apar efecte de margine. Pe scurt, plasma este un sistem fizic format dintr-un număr foarte mare de particule neutre
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
consideră egală cu lungimea Debye. De asemenea, dimensiunile coloanei de plasmă trebuie să fie mult mai mari decât lungimea Debye. Aceasta asigură "cvasineutralitatea" plasmei întrucât câmpurile externe sunt ecranate, plasma rămânând cvasineutră aproape în întreg volumul său. Interacțiunile din interiorul plasmei sunt mult mai importante decât cele de la suprafață, unde apar efecte de margine. Pe scurt, plasma este un sistem fizic format dintr-un număr foarte mare de particule neutre (atomi în stare fundamentală sau în stări excitate, fotoni) și particule
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
mari decât lungimea Debye. Aceasta asigură "cvasineutralitatea" plasmei întrucât câmpurile externe sunt ecranate, plasma rămânând cvasineutră aproape în întreg volumul său. Interacțiunile din interiorul plasmei sunt mult mai importante decât cele de la suprafață, unde apar efecte de margine. Pe scurt, plasma este un sistem fizic format dintr-un număr foarte mare de particule neutre (atomi în stare fundamentală sau în stări excitate, fotoni) și particule încărcate electric (ioni pozitivi și negativi, electroni) ale căror proprietăți sunt determinate de interacțiunile colective și
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
particule neutre (atomi în stare fundamentală sau în stări excitate, fotoni) și particule încărcate electric (ioni pozitivi și negativi, electroni) ale căror proprietăți sunt determinate de interacțiunile colective și care, macroscopic, apare neutră din punct de vedere electric. În general, plasmele conțin numeroase tipuri de particule, electroni, ioni pozitivi și negativi de sarcină diferită, diverși atomi. Pentru fiecare dintre acestea se poate defini concentrația, egală cu numărul de particule în unitatea de volum.Într-un model simplificat, se consideră că plasma
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
plasmele conțin numeroase tipuri de particule, electroni, ioni pozitivi și negativi de sarcină diferită, diverși atomi. Pentru fiecare dintre acestea se poate defini concentrația, egală cu numărul de particule în unitatea de volum.Într-un model simplificat, se consideră că plasma este alcătuită din atomi de un singur fel, ioni proveniți din ionizarea acestora, având o singură sarcină elementară pozitivă, și electroni. Întrucât plasma este neutră, densitatea ionilor, formula 1, va fi egală cu cea a electronilor, formula 2. Concentrația plasmei, notată cu
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
concentrația, egală cu numărul de particule în unitatea de volum.Într-un model simplificat, se consideră că plasma este alcătuită din atomi de un singur fel, ioni proveniți din ionizarea acestora, având o singură sarcină elementară pozitivă, și electroni. Întrucât plasma este neutră, densitatea ionilor, formula 1, va fi egală cu cea a electronilor, formula 2. Concentrația plasmei, notată cu formula 3, se definește ca fiind egală cu numărul de particule încărcate, electroni sau ioni, din unitatea de volum. Există o strânsă corelație între
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
consideră că plasma este alcătuită din atomi de un singur fel, ioni proveniți din ionizarea acestora, având o singură sarcină elementară pozitivă, și electroni. Întrucât plasma este neutră, densitatea ionilor, formula 1, va fi egală cu cea a electronilor, formula 2. Concentrația plasmei, notată cu formula 3, se definește ca fiind egală cu numărul de particule încărcate, electroni sau ioni, din unitatea de volum. Există o strânsă corelație între concentrație și cvasineutralitatea plasmei. Câmpul electric este determinat de concentrația sarcinilor electrice și de modul
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
ionilor, formula 1, va fi egală cu cea a electronilor, formula 2. Concentrația plasmei, notată cu formula 3, se definește ca fiind egală cu numărul de particule încărcate, electroni sau ioni, din unitatea de volum. Există o strânsă corelație între concentrație și cvasineutralitatea plasmei. Câmpul electric este determinat de concentrația sarcinilor electrice și de modul în care acestea sunt distribuite. Într-o plasmă omogenă, câmpul este constant sau nul. În momentul în care apar separări locale ale sarcinilor, acestea generează un câmp electric suplimentar
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
egală cu numărul de particule încărcate, electroni sau ioni, din unitatea de volum. Există o strânsă corelație între concentrație și cvasineutralitatea plasmei. Câmpul electric este determinat de concentrația sarcinilor electrice și de modul în care acestea sunt distribuite. Într-o plasmă omogenă, câmpul este constant sau nul. În momentul în care apar separări locale ale sarcinilor, acestea generează un câmp electric suplimentar care tinde să restabilească echilibrul densităților de sarcină pozitivă și negativă. Spre exemplu, într-o plasmă de laborator cu
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
distribuite. Într-o plasmă omogenă, câmpul este constant sau nul. În momentul în care apar separări locale ale sarcinilor, acestea generează un câmp electric suplimentar care tinde să restabilească echilibrul densităților de sarcină pozitivă și negativă. Spre exemplu, într-o plasmă de laborator cu o concentrație de formula 4, pentru perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
pozitivă și negativă. Spre exemplu, într-o plasmă de laborator cu o concentrație de formula 4, pentru perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
laborator cu o concentrație de formula 4, pentru perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți (eV), reprezentând energia
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți (eV), reprezentând energia de agitație termică a particulelor. Legătura între
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți (eV), reprezentând energia de agitație termică a particulelor. Legătura între electronvolt și kelvin, unitatea
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți (eV), reprezentând energia de agitație termică a particulelor. Legătura între electronvolt și kelvin, unitatea fundamentală în SI pentru temperatură, este dată de relația Astfel, o temperatură de 1 eV
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți (eV), reprezentând energia de agitație termică a particulelor. Legătura între electronvolt și kelvin, unitatea fundamentală în SI pentru temperatură, este dată de relația Astfel, o temperatură de 1 eV reprezintă, aproximativ, 11000 K. Plasmele de laborator, în general, nu ajung la echilibru termodinamic complet sau total (ETT), atunci când toate temperaturile din plasmă sunt egale între ele. Plasmele total ionizate pot reprezenta o bună aproximație a stării ETT. În acest caz toate temperaturile diferitelor specii
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
și kelvin, unitatea fundamentală în SI pentru temperatură, este dată de relația Astfel, o temperatură de 1 eV reprezintă, aproximativ, 11000 K. Plasmele de laborator, în general, nu ajung la echilibru termodinamic complet sau total (ETT), atunci când toate temperaturile din plasmă sunt egale între ele. Plasmele total ionizate pot reprezenta o bună aproximație a stării ETT. În acest caz toate temperaturile diferitelor specii de particule sunt egale și, mai mult, absorbția și emisia de radiație se face cu aceeași rată, plasma
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
SI pentru temperatură, este dată de relația Astfel, o temperatură de 1 eV reprezintă, aproximativ, 11000 K. Plasmele de laborator, în general, nu ajung la echilibru termodinamic complet sau total (ETT), atunci când toate temperaturile din plasmă sunt egale între ele. Plasmele total ionizate pot reprezenta o bună aproximație a stării ETT. În acest caz toate temperaturile diferitelor specii de particule sunt egale și, mai mult, absorbția și emisia de radiație se face cu aceeași rată, plasma fiind în echilibru cu exteriorul
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
plasmă sunt egale între ele. Plasmele total ionizate pot reprezenta o bună aproximație a stării ETT. În acest caz toate temperaturile diferitelor specii de particule sunt egale și, mai mult, absorbția și emisia de radiație se face cu aceeași rată, plasma fiind în echilibru cu exteriorul. Spectrul radiației emise este cel al corpului absolut negru. De cele mai multe ori, această condiție nu poate fi îndeplinită, pereții incintelor fiind transparenți pentru radiațiile emise. Se poate defini o stare de echilibru termodinamic local (ETL
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
că electronii au masă mult mai mică și pot fi accelerați mai repede în câmpul electromagnetic. Timpul de viață al acestora este prea mic pentru a transfera energie particulelor mai grele, electronii dispărând în urma recombinărilor în volum și la suprafața plasmei. Prin urmare, temperaturile ionilor și neutrilor sunt, aproximativ, egale cu cea a mediului înconjurător, mult diferite de cea a electronilor. Acest fenomen este întâlnit în cazul plasmelor slab ionizate, obținute în laborator. Lungimea Debye reprezintă distanța pe care sunt ecranate
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
energie particulelor mai grele, electronii dispărând în urma recombinărilor în volum și la suprafața plasmei. Prin urmare, temperaturile ionilor și neutrilor sunt, aproximativ, egale cu cea a mediului înconjurător, mult diferite de cea a electronilor. Acest fenomen este întâlnit în cazul plasmelor slab ionizate, obținute în laborator. Lungimea Debye reprezintă distanța pe care sunt ecranate câmpurile electrice externe. Spre exemplu, în cazul unui electrod introdus în plasmă, ecranarea are loc prin formarea unui strat de sarcină spațială la suprafața electrodului și de
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
a mediului înconjurător, mult diferite de cea a electronilor. Acest fenomen este întâlnit în cazul plasmelor slab ionizate, obținute în laborator. Lungimea Debye reprezintă distanța pe care sunt ecranate câmpurile electrice externe. Spre exemplu, în cazul unui electrod introdus în plasmă, ecranarea are loc prin formarea unui strat de sarcină spațială la suprafața electrodului și de semn opus celei de pe electrod. Lungmea Debye va fi egală cu grosimea stratului de sarcină spațială. Astfel, în interiorul plasmei, câmpul electric extern nu se manifestă
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
în cazul unui electrod introdus în plasmă, ecranarea are loc prin formarea unui strat de sarcină spațială la suprafața electrodului și de semn opus celei de pe electrod. Lungmea Debye va fi egală cu grosimea stratului de sarcină spațială. Astfel, în interiorul plasmei, câmpul electric extern nu se manifestă, păstrându-se condiția de cvasineutralitate. Agitația termică determină grosimea stratului. În lipsa acesteia, ecranarea s-ar face pe o distanță foarte mică, neglijabilă. În schimb, datorită energiei termice particulele încărcate pot scăpa din groapa de
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
păstrându-se condiția de cvasineutralitate. Agitația termică determină grosimea stratului. În lipsa acesteia, ecranarea s-ar face pe o distanță foarte mică, neglijabilă. În schimb, datorită energiei termice particulele încărcate pot scăpa din groapa de potențial generată de electrod. Pentru o plasmă simplă, lungimea Debye poate fi aproximată după relația: unde Lungimea Debye exprimă dimensiunile pe care le are un volum minim de plasmă ce încă păstrează cvasineutralitatea. Numărul de particule, formula 24, conținute în acest volum trebuie să fie suficient de mare
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
În schimb, datorită energiei termice particulele încărcate pot scăpa din groapa de potențial generată de electrod. Pentru o plasmă simplă, lungimea Debye poate fi aproximată după relația: unde Lungimea Debye exprimă dimensiunile pe care le are un volum minim de plasmă ce încă păstrează cvasineutralitatea. Numărul de particule, formula 24, conținute în acest volum trebuie să fie suficient de mare pentru a păstra caracterul statistic al fenomenelor. Se poate defini "parametrul plasmei", egal cu inversul numărului de particule cuprinse într-un volum
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]