6,617 matches
-
5.2.1. Mărturia judiciară și extrajudiciară / 220 VII.5.2.2. Mărturisirea expresă și tacită, simplă, calificată și complexă / 221 VII.5.3. Indivizibilitatea mărturisirii / 222 VII.5.4. Forța probantă / 223 VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6.2.1. Prezumții legale și prezumții simple / 227 VII.6.2.2. Prezumții absolute și prezumții relative / 230 VII.7. Expertiza / 232 VII
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și tacită, simplă, calificată și complexă / 221 VII.5.3. Indivizibilitatea mărturisirii / 222 VII.5.4. Forța probantă / 223 VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6.2.1. Prezumții legale și prezumții simple / 227 VII.6.2.2. Prezumții absolute și prezumții relative / 230 VII.7. Expertiza / 232 VII.7.1. Noțiune și caractere juridice / 232 VII.7.2. Felurile expertizelor / 233 VII
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
221 VII.5.3. Indivizibilitatea mărturisirii / 222 VII.5.4. Forța probantă / 223 VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6.2.1. Prezumții legale și prezumții simple / 227 VII.6.2.2. Prezumții absolute și prezumții relative / 230 VII.7. Expertiza / 232 VII.7.1. Noțiune și caractere juridice / 232 VII.7.2. Felurile expertizelor / 233 VII.7.3. Administrarea expertizei / 235 VII
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
3. Indivizibilitatea mărturisirii / 222 VII.5.4. Forța probantă / 223 VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6.2.1. Prezumții legale și prezumții simple / 227 VII.6.2.2. Prezumții absolute și prezumții relative / 230 VII.7. Expertiza / 232 VII.7.1. Noțiune și caractere juridice / 232 VII.7.2. Felurile expertizelor / 233 VII.7.3. Administrarea expertizei / 235 VII.7.4. Forța
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Forța probantă / 223 VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6.2.1. Prezumții legale și prezumții simple / 227 VII.6.2.2. Prezumții absolute și prezumții relative / 230 VII.7. Expertiza / 232 VII.7.1. Noțiune și caractere juridice / 232 VII.7.2. Felurile expertizelor / 233 VII.7.3. Administrarea expertizei / 235 VII.7.4. Forța probantă a expertizei / 237 VII.8. Mijloacele
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6.2.1. Prezumții legale și prezumții simple / 227 VII.6.2.2. Prezumții absolute și prezumții relative / 230 VII.7. Expertiza / 232 VII.7.1. Noțiune și caractere juridice / 232 VII.7.2. Felurile expertizelor / 233 VII.7.3. Administrarea expertizei / 235 VII.7.4. Forța probantă a expertizei / 237 VII.8. Mijloacele materiale de probă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri". Același articol, prin alineatul 2 transpune principiul "bona fides presumitur" (buna credință se presupune). Este o prezumție relativă, fiind posibilă dovada contrară, prin orice mijloc de probă. Mai trebuie adăugat că dreptul subiectiv civil trebuie exercitat în limitele sale materiale sau juridice. În raporturile de vecinătate, de exemplu, proprietarii terenurilor învecinate trebuie să respecte anumite reguli, stabilite
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
serviciul și exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinație"149. În al doilea rând, în categoria bunurilor imobile prin destinație includem, așa cum prevedea art. 468 al vechiului Cod civil, obiectele așezate pe fond "in perpetuu". În cazul arătat se stabilește prezumția separării "in perpetuu", dacă obiectele sunt prinse în gips, var, ciment, sau când nu se pot scoate fără a deteriora imobilul. Așa sunt: oglinzile, tablourile, ornamentele, statuile, dacă toate sunt fixate. După cum se poate constata, din redactarea textelor, pentru a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia dintre părți a fost viciat precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege". Dispozițiile acestui articol trebuie corelate cu prevederile art. 1252 din noul Cod civil care consacră prezumția de nulitate relativă, precizând că "în cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil." Din interpretarea celor două articole rezultă că prezumția de nulitate relativă "ar putea fi calificată
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1252 din noul Cod civil care consacră prezumția de nulitate relativă, precizând că "în cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil." Din interpretarea celor două articole rezultă că prezumția de nulitate relativă "ar putea fi calificată drept o prezumție legală relativă ce poate fi răsturnată numai în anumite condiții"343. Analizată în acest context, regula în materie de nulitate este nulitatea relativă, nulitatea absolută intervenind numai în cazurile prevăzute
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
relativă, precizând că "în cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil." Din interpretarea celor două articole rezultă că prezumția de nulitate relativă "ar putea fi calificată drept o prezumție legală relativă ce poate fi răsturnată numai în anumite condiții"343. Analizată în acest context, regula în materie de nulitate este nulitatea relativă, nulitatea absolută intervenind numai în cazurile prevăzute de lege sau când norma juridică încălcată protejează un interes
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prevăzute de lege sau când norma juridică încălcată protejează un interes general. Articolul 1251 din noul Cod civil, prezintă ca împrejurări ce atrag nulitatea relativă: încălcarea dispozițiilor legale privind capacitatea de exercițiu; viciile de consimțământ; situațiile în care se aplică prezumția de nulitate relativă; alte cazuri prevăzute de lege. Prin prisma acestor reglementări, a doctrinei juridice și a practicii judiciare cristalizate până în prezent, putem afirma că nulitatea relativă intervine: a. Când consimțământul dat la încheierea actului juridic a fost viciat prin
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care se poate dovedi un fapt, altfel spus, mijlocul de stabilire a existenței drepturilor subiective și obligațiilor civile 368. În acest sens, se numesc probe toate mijloacele de convingere admise de lege cum sunt: înscrisurile, declarațiile martorilor, mărturisirea unei părți, prezumțiile (probe prevăzute în vechea reglementare de Codul civil)369, expertiza și cercetarea la fața locului (probe prevăzute de Codul de procedură civilă)370, la care se impune a fi adăugate și probele materiale. Noul Cod de procedură civilă, adună laolaltă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de procedură civilă, adună laolaltă mijloacele de probă pe care le prezintă enunciativ, lăsând posibilitatea administrării și a altor mijloace prevăzute de lege. În art. 250 reapar, în mare parte, mijloacele de probă întâlnite în vechea reglementare, precum: înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea, expertiza, mijloacele materiale de probă, cercetarea la fața locului. Noul Cod civil nu rezervă un spațiu special regulilor de probațiune a drepturilor și obligațiilor civile 371, ele fiind menționate doar în legătură cu anumite materii concrete. De exemplu, în materie de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
depozițiile martorilor) precum și mărturisirea judiciară a unei părți. Sunt probe personale negative (de abținere) ascunderea ori distrugerea de către părți a unor înscrisuri, lipsa la interogatoriu, ori refuzul de a răspunde la întrebările interogatoriului. Probele personale de raționament apar în cazul prezumțiilor legale și a celor simple. Raționamentul legiuitorului, în cazul prezumțiilor legale, cât și raționamentul judecătorului, în cazul prezumțiilor simple, desprinde din existența unui fapt cunoscut, a unui fapt necunoscut, în temeiul raportului de vecinătate și conexitate dintre cele două fapte
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
personale negative (de abținere) ascunderea ori distrugerea de către părți a unor înscrisuri, lipsa la interogatoriu, ori refuzul de a răspunde la întrebările interogatoriului. Probele personale de raționament apar în cazul prezumțiilor legale și a celor simple. Raționamentul legiuitorului, în cazul prezumțiilor legale, cât și raționamentul judecătorului, în cazul prezumțiilor simple, desprinde din existența unui fapt cunoscut, a unui fapt necunoscut, în temeiul raportului de vecinătate și conexitate dintre cele două fapte. c) În funcție de raportul existent între probă și faptul generator de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
părți a unor înscrisuri, lipsa la interogatoriu, ori refuzul de a răspunde la întrebările interogatoriului. Probele personale de raționament apar în cazul prezumțiilor legale și a celor simple. Raționamentul legiuitorului, în cazul prezumțiilor legale, cât și raționamentul judecătorului, în cazul prezumțiilor simple, desprinde din existența unui fapt cunoscut, a unui fapt necunoscut, în temeiul raportului de vecinătate și conexitate dintre cele două fapte. c) În funcție de raportul existent între probă și faptul generator de drepturi în litigiu, probele sunt primare (imediate sau
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cunoaștere se trage concluzia însăși a faptului generator necunoscut, tocmai datorită raportului de vecinătate și conexitate dintre cele două fapte. Faptul generator de drepturi în litigiu (necunoscut) care formează obiectul probei se dovedește indirect prin mijlocirea faptului vecin și conex. Prezumțiile, de exemplu, sunt un mijloc indirect de probă, pentru că în loc să se dovedească faptul pretins, se probează un alt fapt, aflat cu primul într-o legătură atât de strânsă, încât existența lui poate duce la concluzii în privința celuilalt. Sunt apreciate a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
martor, dar el nu va mai putea soluționa cauza devenind incompatibil. Faptele constante (prezumtive)380 nu trebuie dovedite, întrucât legea însăși le consideră existente. Așa, de exemplu, dacă s-a dovedit faptul vecin și conex, pe care se sprijină o prezumție legală, nu mai este necesar să se administreze dovezi pentru stabilirea situației de fapt pe care legea o presupune. Anumite precizări se impun, sub aspectul în discuție, în legătură cu chestiunile prealabile. Dacă anumite fapte au fost stabilite în materialilatea lor în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în art. 249 potrivit căruia: "Cel care face o susținere în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege". Există unele situații în care pârâtul păstrându-și această calitate, are totuși primul sarcina probei. În cazul prezumțiilor legale relative, când legea presupune că stării de fapt îi corespunde o anumită stare de drept, beneficiarul prezumției trebuie să dovedească numai faptul din care decurge prezumția, iar partea potrivnică, dacă dorește să răstoarne această stare, este obligată să administreze
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cazurile anume prevăzute de lege". Există unele situații în care pârâtul păstrându-și această calitate, are totuși primul sarcina probei. În cazul prezumțiilor legale relative, când legea presupune că stării de fapt îi corespunde o anumită stare de drept, beneficiarul prezumției trebuie să dovedească numai faptul din care decurge prezumția, iar partea potrivnică, dacă dorește să răstoarne această stare, este obligată să administreze proba contrară. Articolul 1202 alineatul 1 din Codul civil de la 1864 prevedea că: "Prezumția legală dispensă de orice
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care pârâtul păstrându-și această calitate, are totuși primul sarcina probei. În cazul prezumțiilor legale relative, când legea presupune că stării de fapt îi corespunde o anumită stare de drept, beneficiarul prezumției trebuie să dovedească numai faptul din care decurge prezumția, iar partea potrivnică, dacă dorește să răstoarne această stare, este obligată să administreze proba contrară. Articolul 1202 alineatul 1 din Codul civil de la 1864 prevedea că: "Prezumția legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută". Noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
stare de drept, beneficiarul prezumției trebuie să dovedească numai faptul din care decurge prezumția, iar partea potrivnică, dacă dorește să răstoarne această stare, este obligată să administreze proba contrară. Articolul 1202 alineatul 1 din Codul civil de la 1864 prevedea că: "Prezumția legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută". Noul Cod civil face aplicația acestei prezumții în materie de plată a obligațiilor. Pentru a ușura sarcina probei plății, noul Cod civil a instituit câteva prezumții de plată "în funcție de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dorește să răstoarne această stare, este obligată să administreze proba contrară. Articolul 1202 alineatul 1 din Codul civil de la 1864 prevedea că: "Prezumția legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută". Noul Cod civil face aplicația acestei prezumții în materie de plată a obligațiilor. Pentru a ușura sarcina probei plății, noul Cod civil a instituit câteva prezumții de plată "în funcție de modalitatea de plată utilizată și de natura înscrisului emis de creditor ca probă a plății precum și de maniera
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1864 prevedea că: "Prezumția legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută". Noul Cod civil face aplicația acestei prezumții în materie de plată a obligațiilor. Pentru a ușura sarcina probei plății, noul Cod civil a instituit câteva prezumții de plată "în funcție de modalitatea de plată utilizată și de natura înscrisului emis de creditor ca probă a plății precum și de maniera de remitere a acestora"390. Prezumțiile la care ne-am referit, în cea mai mare parte inovații ale noului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]