7,890 matches
-
ce ne putem aștepta?", "ce va fi?", "prețul? Rămâne de văzut" etc., dar și câte un "aflu", "constat", "mi se explică" care sugerează dorința de implicare a autorului și atenția completă arătată chestiunii și căutarea unor răspunsuri și soluții de profunzime. Este oarecum surprinzătoare impresia lăsată în final că, în ciuda timpului petrecut în Finlanda, experiențele pur finlandeze nu au fost trăite. Stilul e mai mereu impersonal. "Personal", septic, interesant, devine doar atunci când descrie contacte cu români, ca de pildă întâlnirea cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și laureatul premiului Consiliului Nordic pentru poezie, Bo Carpelan, poetul, criticul și traducătorul Pentti Holappa, ale cărui versuri expun o realitate plină de neliniști și amenințări, Lassi Nummi, a cărui poezie este meditativă și plină de tensiune pe măsură ce intri în profunzimea ei, Paavo Haavikko, autor a aproximativ 40 de volume de poezie, aforisme, poeme epice, romane, Claes Andersson, a cărui formare în domeniul psihiatriei l-a determinat să se aplece asupra subiectelor sociale, Pentti Saarikoski, ce a recurs adesea la invocarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și dansatoare finlandeză, reușește un adevărat maraton al șerpuirii, tăvălirii și zbaterii corpului pe podea"540, scria Mihaela Michailov în articolul Blondele, peștii și Uniunea Europeană, de fapt o recenzie a Don't Ask the Blond, un spectacol plin de umor, profunzime și ipocrizie. În încheiere, ca fapt divers, într-un dosar realizat de Luiza Vasiliu și Ana- Maria Onisei, se aduc în discuție legendele urbane. "Legendele urbane ne minunează viața, orașul, șoseaua și buletinul de știri"541. Din clasamentul legendelor urbane
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
special la ieșirea din saună. Sportul este religie în Finlanda, iar literatura trebuie să servească și educării unei mens sana in corpore sano. Din punct de vedere tematic, nu putem spune că povestea abundă în elemente originale, dar atmosfera și profunzimea cu care sunt tratate anumite idei asigură o încărcătură semantică deosebită. Personajele sunt unite și animate de solidaritate. 5.2.7. Accesul la operă Publicul român are acces la această poveste datorită traducerii menționate mai sus. Intervențiile critice sunt practic
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dădeam greș, mă consolam spunându-mi că data viitoare va fi mai ușor. Nu puteam nicidecum să concep că va trebui să fumez tot restul vieții. Acest simplu gând mă umplea de oroare și mă făcea să studiez chestiunea în profunzime. în loc să-mi aprind subconștient țigara, am început să analizez ce sentimente mă încearcă în timp ce o fumez. S-a confirmat astfel ceea ce știam deja. Țigările nu-mi produceau plăcere, eram conștient că sunt mizerabile și dezgustătoare. Am început să-l observ
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
mă întorc la Chicago, o dare de seamă minuțioasă a ideilor și sugestiilor lui Noica, privitoare la o «colaborare culturală» pe care el o preconizează între cei din exil și regimul actual“. Eliade își descoperă o anumită aplecare către valorificarea profunzimilor naționale, dar își dezvăluie și anumite slăbiciuni în relația cu oamenii de propagandă ai regimului. Important e că analiza nu se întrerupe în 1989. Autoarea continuă să investigheze mecanismele de perpetuare a vechiului război (altfel, extrem de păgubos prin halucinanta atenție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
oameni: ,,Cultura este un fenomen spontan, implicit, învățat prin imagine și imitarea gesturilor. Obiceiurile culturale, de exemplu, cum stăm la rând, cum ne purtăm cu persoanele în vârstă, cum îi ascultăm pe alții, se învață în tăcere, observând gesturile altora. Profunzimea culturii înseamnă că obiceiurile culturale importante, precum felul de a ne îmbrăca, de a gesticula, de a atinge, obiceiurile religioase și limba sunt greu de schimbat"61. Gesturile reprezintă mijloacele de exteriorizare și exprimare specifică a culturii unui om sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
starea de spirit a elevilor în raport cu persoana sa, tema și ora susținerii discursului, spațiul ocupat etc. Profesorul poate influența climatul educațional în vederea obținerii performativității discursului. Climatul favorabil în sala de clasă poate fi creat de personalitatea profesorului, de actualitatea și profunzimea temei discursului, de concordanța între problematica expusă și ierarhizările valorice ale elevilor. De cele mai multe ori, un climat afectiv pozitiv creează condiții mai bune de receptare și învățare, relații de cooperare și sprijin, amplificând astfel performanțele discursive. Impactul pe care partenerii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
valorice ale elevilor. De cele mai multe ori, un climat afectiv pozitiv creează condiții mai bune de receptare și învățare, relații de cooperare și sprijin, amplificând astfel performanțele discursive. Impactul pe care partenerii îl exercită unii asupra altora depinde de calitatea și profunzimea relaționării, de abilitățile de comunicare atât ale profesorului, cât și ale elevilor. Elementul intențional al dicursului implică nu numai profesorul, ci și elevul, în măsura în care acesta recunoaște pe lângă conținutul informațional al discursului și finalitatea sa pragmatică. De obicei, efectul discursului didactic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
formează, astfel, o frontieră care ar limita tabloul la o compoziție bine conturată și unificată în raport cu suprafața. Pe de altă parte, orice pictură este nevoită să propună un anumit spațiu ce se modifică în funcție de aplicarea culorii, care fie oferă iluzia profunzimii, fie delimitează o suprafață. Părțile și spațiul dintr-un tablou devin aluzive, descriptive, uneori chiar naturaliste. La rândul ei, sculptura se construiește prin aplicarea adițională a diferitelor părți, constituind un ansamblu de variațiuni prin organizarea unei ierarhii a clarității și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vis a distinsei profesoare de la Departamentul de Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara, nu este deloc facilă, deși este scrisă într-un stil absolut fermecător. Ea informează cu o mulțime de idei noi, de mare subtilitate și profunzime, ceea ce solicită puternic capacitatea de înțelegere a cititorului, impulsionează cercetarea secretelor metodelor calitativ-critice în analiza comunicării, dar și delectează prin frumusețea analizelor și a stilului folosit. Ceea ce merită o remarcă specială este modul în care este scrisă această carte. Autoarea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
rece"91 față de scena pe care o privea. Următoarele două paragrafe (patru-cinci) ale discursului lui Chapman punctează încă un element esențial al "viziunii" despre care pastorul s-a hotărât să mărturisească, un element care se află "dincolo de orice raționament, în profunzimea semnificației sale"92. Dacă un popor care, inconștient, are obiceiul de a "își pune inima [...] în scopuri egoiste"93 ar fi capabil să întrezărească "rolul pe care l-a jucat în piesa-proces pe care istoria o juca în ziua respectivă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
blues-ul lui Bacovia XE "Bacovia, George" . M.I.: Da. Devenit apoi cu adevărat matur, l-am înțeles și mai bine. S.A.: Sigur, totul se joacă în adolescența târzie și la începutul tinereții, când sufletul omului își dezvoltă și descoperă primele profunzimi și umbre. M.I.: Așa mi s-a întâmplat și mie: aveam cel puțin 21-22 de ani, nu poate să fie înainte, pentru că ediția este din ’68. S.A.: Vom reveni ceva mai încolo la perioada când aveai 21-22 de ani. Oricum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și umbre. M.I.: Așa mi s-a întâmplat și mie: aveam cel puțin 21-22 de ani, nu poate să fie înainte, pentru că ediția este din ’68. S.A.: Vom reveni ceva mai încolo la perioada când aveai 21-22 de ani. Oricum, profunzimile noastre sufletești se adâncesc și se umbresc pe măsură ce înaintăm în vârstă. De aeea trebuie să re-parcurgem periodic, la fiecare etapă din viață, marea literatură și textele sacre, filozofia morală și psihologia, artele vizuale și muzica - pentru a ne pune în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
se adâncesc și se umbresc pe măsură ce înaintăm în vârstă. De aeea trebuie să re-parcurgem periodic, la fiecare etapă din viață, marea literatură și textele sacre, filozofia morală și psihologia, artele vizuale și muzica - pentru a ne pune în rezonanță cu profunzimile lor, ininteligibile înainte să atingem dezvoltarea sufletească potrivită. Să ne întoarcem însă la Tg. Neamț, cam pe când intrai la liceu, pe când treceai strada pe partea cu plopii lui Eminescu (unii dintre ei!) și cu casa Veronicăi Micle XE "Micle, Veronica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Leon" avea enormul avantaj de a fi familiarizat cu întreaga cultură română modernă - el a debutat cu studii despre secolul al XIX-lea, secol-cheie pentru România -, deci a putut înțelege contextul intelectual și ideologic de care vorbeai, precum și dinamica lui, profunzimea sa istorică și socială. M.I.: Exact. Deci a început să mă intereseze o Românie pe care n-am cunoscut-o deloc. Ce știam eu era foarte superficial. Știam de Mihail Sebastian XE "Sebastian, Mihail" , ascultasem Steaua fără nume la radio
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Titu Maiorescu, N. Iorga, A. C. Cuza, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Octav Botez, G. Călinescu, T. Vianu, D. Popovici, I. Crețu, D. Panaitescu-Perpessicius, Aurelia Rusu, C. Noica și mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Titu Maiorescu, N. Iorga, A. C. Cuza, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Octav Botez, G. Călinescu, T. Vianu, D. Popovici, I. Crețu, D. Panaitescu-Perpessicius, Aurelia Rusu, C. Noica și mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ca cele două instituții să se înde-părteze una de cealaltă în ceea ce privește ideologia fiecăreia. Aceste divergențe vor avea o repercusiune decisivă în funcționarea sistemului bicameral pe care l-am menționat în capitolul anterior și pe care îl vom analiza mai în profunzime în capitolul următor. Potențiala divergență dintre Parlament și Consiliu conferă cu adevărat un sens sistemului bicameral comunitar. Grupurile de interes Am început acest capitol comparând relativa lipsă de interes a cetățenilor față de alegerile europene cu activitatea grupurilor de interes de la
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
așa mai departe fără să întrebăm PD. Ar fi o dovadă de lipsă de fairplay. Avem nevoie de o hotărâre de principiu la congres în sensul fuziunii, după care, pe baza acestui mandat, să se facă negocieri atente, minuțioase, în profunzime, pentru a rezolva problemele care condiționează această unificare politică. Iată de ce, din acest punct de vedere, eu cred că acest congres are trei chei importante. Poate că jurnaliștii vor discuta evenimentele de la congres și, din punctul meu de vedere, derularea
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
putem fi buni cetățeni dacă nu ne cunoaștem trecutul. Nu putem înțelege prezentul dacă nu-i cunoaștem rădăcinile. Sunt convins că, dacă fiica dumneavoastră vă va moșteni curiozitatea și dorința de a înțelege lucrurile nu în aparențele lor, ci în profunzime, va citi cu fascinație aceste schițe de istorie recentă pe care le-am improvizat, la cald, în vâltoarea evenimentelor și, ca urmare, va înțelege mai bine nu numai un moment din istoria schimbării României, ci și ceva important despre tatăl
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
moduri, din cauza polivalenței lexico-gramaticale a unor cuvinte, care sunt, în același timp și în aceeași formă, substantive, adjective, adverbe și verbe, iar relația sintactică dintre elementele compuselor sau sintagmelor pare a fi uneori de coordonare și numai o analiză de profunzime relevă funcția determinativă a unuia dintre ele; în consecință, cazurile respective ar putea fi incluse în mai multe subtipuri de condensare. De altfel, forma, structura și topica sintagmei originare, respectiv ale componentelor sale pot diferi de la o limbă la alta
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Kăšta Anubis, 1999, p. 214 și urm. 87. Ibidem, p. 68. 88. Ibidem, pp. 68-69; cf. Miodrag Milin, Relațiile politice româno- sârbe în epoca modernă (secolul XIX), București, Editura Academiei, 1992, passim. 89. Ibidem, p. 69. 90. Nu intrăm în profunzimile unei istoriografii extrem de bogate, dar pentru unele detalii vezi Gheorghe Zbuchea, România și războaiele balcanice, 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, București, Editura Albatros, 1999, passim; idem, O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (secolele XVIII-XX), București, Editura Biblioteca Bucureștilor
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
decât afirmația că trăim o perioadă de contestare a autorității, deci de criză. Semnul crizei pare a fi, după Hannah Arendt, faptul că în procesul contestării a fost antrenată și Școala: Simptomul cel mai semnificativ al crizei și care indică profunzimea și seriozitatea ei, este că ea a câștigat sfere pre-politice, ca educația și instrucția copiilor, unde autoritatea, în sensul cel mai larg, a fost întotdeauna acceptată ca o necesitate naturală, cerută în mod manifest atât de nevoi naturale dependența copilului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
autor cu un perfect auz al tuturor disonanțelor encomiastice, al ipocriziei cuprinse în tămâiere, al imposturii epigonilor eminescieni. Romanța eminesciană este și ea excelent analizată ca text „subversiv“, care amenință coerența transparentă a genului, „falsificându-l“ prin note de neașteptată profunzime și de o prospețime care nu mai e romanțioasă. Criticul face o utilă discuție a topicii textelor din volumul îngrijit de Maiorescu și a modului oblic de consacrare a unei anumite viziuni despre operă (care totuși cât de eficientă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]