8,125 matches
-
dusă de acolo. E bine să nu se vândă casa copilăriei, unde fiecare colț Își are povestea lui. Rămasă acolo În singurătatea aceea, oamenii răi ar fi jefuit-o de toate amintirile. Acum, când trec pe acolo Întâlnesc un cătun pustiu. Pe Fața Zăpozii, doar pe sub cireșii bătrâni crucile de piatră străjuiesc micile cimitire de familie. Acolo dorm somnul de veci toți cei care i-am amintit În acest capitol. Fie-le țărâna ușoară! Cei treisprezece Atâți erau În sat, treisprezece
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dacă nu-i cu supărare? Tot de pe aici, dar Îs dus de multă vreme mai departe. Da ești În țară, nu? Da, Îs În țară. Bine-ai făcut că nu te-ai dus, că pe aici pe la noi totu-i pustiu de când nu mai vezi nici un tânăr. Apoi bătrânul se ridică Încet de la masă și, după ce trecu pe la magazinul alimentar să-și ia ceva merinde, se Îndreptă spre apa Mureșului. Apoi, eu mă duc că până-oi ajunge acolo pe Runc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o să-l dobândim” concepție religioasă ce condamnă răul și atrage atenția asupra condițiilor dobândirii frumuseții vieții de apoi; p. 117, r. 11 12: „ia să ospătați ceva, ca să nu ziceți ca ați ieșit din casa mea ca de la o casă pustie” ospitalitatea, calitate a omului în general și a românului în special, luată aproape ca datorie; 61 p. 118, r. 18 20: „din mâncare și băutură, las dacă ne-a întrece cineva numai la treabă nu ne prea punem cu toți
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a răpi cineva dreptul, cât vom trăi noi.” asigurarea că fratele va apăra dreptul surorii sale în ceea ce privește moștenirea părintească; r. 22 24 : „lasă-i să ție casa în bună stare și să se folosească de venitul ei, decât a ședă pustie și s-or folosi străinii.” preocuparea pentru starea casei părintești și încercarea de a media cu subtilitate un eventual conflict între surori; p. 182, r. 4 5 : „Mi-aș face chiar acum o manta pentru iarnă din sum[an] de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la număr, ne-am împrăștiat pe la casele noastre”. 1848. „După vreun an, iarăși s-a deschis școala”, dascăl fiind Iordache „fârnâitul de strana mare”, care „clămpănea de bătrân ce era” și pe deasupra „mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
corectat prin procesul de formare a profesorilor. Exemplul clasic pentru a descoperi care sunt valorile pe care le preferă profesorii este de a le cere să enumere primește trei obiecte pe care le ar lua cu ei pe o insulă pustie și să-și justifice alegerea pe baza unor principii universal valabile. În cazul în care valorile alese nu sunt în concordanță cu aceste principii profesorilor li se cere să își restructureze sistemul de valori în concordanță cu normele morale acceptate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
bază, de la începutul paragrafelor): (6) Bârfa este un foc care mistuie și usucă tot ce-i stă în cale, care pârjolește, în furia lui, și sămânța bună și pleava, și lucrul sfânt și cel lumesc; care lasă în urmă numai pustiu și deznădejde. [...] Bârfa este mândria ascunsă care ne arată paiul din ochiul vecinului, și ne ascunde bârna dintr-al nostru [...]. Bârfa este un rău care n-are stare, care tulbură oamenii și seamănă ura în mulțime [...]. În sfârșit, este izvor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
strâmte...” (rnde cu oasele poți deschide Paradisul); chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
OroloJiul de nisip, pentru care i-aș alege drept motto, un catren dintr-una din creațiile sale: „cocloidice umbre se preling în clepsidre / stropi de mulțimi se aprind argintii / cu glas de aridă trahee mă-ndeamnă / un dor de cohorte pustii...” (De ce), descoperind în titlul-metaforă subtilități morale. Romanul lui Petre Rău este un subtil studiu psihanalitic. Are o structură clasică, cu un subiect ancorat în contemporaneitate, dar înveșmântat în hlamida specifică dramei antice. și prologul, și epilogul, ne oferă aceeași imagine
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-ntrista. „7ămâia sângeră-n altar / Smirna n cădelniți sângerează / Preotul sângeră-ntre sfinți / Sângerul sfânt ne luminează” (Sângeră candela). și tot pământul transilvan, „țărânile, țărânile” străbune „sângeră-n țâțâni / De dor și de singurătate...” întru amintirea lui “Ioan lumină din pustie”, cel care-a fost “lumină lină-n luminie...”, “hrănit cu drumul trudei din marele pustiu...” Amintirea sa înseamnă ofranda unui om și-al unui bun creștin, eloJiul poeziei sale și al patriotului care-a fost. Merită sășoptim împreună cu Poetul: „E
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ne luminează” (Sângeră candela). și tot pământul transilvan, „țărânile, țărânile” străbune „sângeră-n țâțâni / De dor și de singurătate...” întru amintirea lui “Ioan lumină din pustie”, cel care-a fost “lumină lină-n luminie...”, “hrănit cu drumul trudei din marele pustiu...” Amintirea sa înseamnă ofranda unui om și-al unui bun creștin, eloJiul poeziei sale și al patriotului care-a fost. Merită sășoptim împreună cu Poetul: „E vremea îngerului asfințit!” (Porunca) Să aprindem „toate luminile lumii pe-acest fără de margini câmp” (Ascensiunea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
decât o impresie, o iluzie, iar gândurile nu sunt altceva decât procese fizice și chimice. Fiind descumpănit de cele citite, problema rămânea ne def inită. Îmi amintesc că în adolescență citeam despre Cosmos, călătorii interplanetare imaginare, citeam desp re planete pustii, planete înghețate și întunecate care se află foarte departe de Soare. Planete de pe care Soarele se vede doar ca o stea mai mare, planete pe care noi, oamenii nu vom ajung e n iciodată. Planete pe care nu vom ajunge
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
treziseră imaginația și simțirea; în același timp, eram convins că mă aflu într-unul din colțurile de natură cele mai sălbatice și cele mai ferite, mi se părea că sînt primul muritor care a pus vreodată piciorul în aceste locuri pustii. Uimit, emoționat, fascinat la văzul acestui spectacol pe care cu greu l-ai putea imagina, am rămas pentru o clipă nemișcat și am scos fără să vreau un strigăt de fericire: "Oh Tinian! Oh Juan Fernandez! Iulia, capătul lumii e
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
uzate [...]. G. D'Haucourt, Thémidore ou Mon histoire et celle de ma maîtresse, 1745, citat de H. Lafon, 1982 Totuși, asistăm mai puțin la dispariția acestui topos miza ornamentală rămîne -, cît la o reînnoire tematică: natura liberă, adică "sălbatică" și "pustie". În Noua Heloiză, Rousseau face aluzie la această modificare a gustului descriptiv, iar în Confesiuni, el revendică clar atributele noului topos: (7) Acest loc ferit era un colț sălbatic și pustiu, dar plin de acele frumuseți ce fac plăcere doar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la o reînnoire tematică: natura liberă, adică "sălbatică" și "pustie". În Noua Heloiză, Rousseau face aluzie la această modificare a gustului descriptiv, iar în Confesiuni, el revendică clar atributele noului topos: (7) Acest loc ferit era un colț sălbatic și pustiu, dar plin de acele frumuseți ce fac plăcere doar sufletelor pline de simțămînt și par înfricoșătoare celorlalți. J.-J. Rousseau, Noua Heloiză, Classique Garnier, p. 501 (8) În rest, se știe deja ce înțeleg printr-un ținut frumos. Niciodată un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mișcărilor de focalizare variabile. Astfel, în cele două fragmente de mai jos, din Dans le labyrinthe, peisajul corespunde cînd viziunii personajului, cum o arată prezența posesivului: (78) Apoi, el o ia la dreapta, pe o stradă aflată la întretăierea acesteia, pustie și ea, mărginită de case care seamănă între ele, aliniate, destul de depărtate unele de altele [...]. p. 32 cînd peisajul este perceput de o altă instanță, fapt demonstrat de locuțiunea prepozițională "din spate", cînd nu există nici o posibilitate de a determina
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cel nou, zidit după chipul lui Dumnezeu, în dreptate Și în sfințenia adevărului (cf. Ef., 4, 22-24)”<footnote Idem, Despre Botez, cartea I, cuvântarea a II-a, 23, traducere Și studiu introductiv de Pr. Dumitru V. Georgescu, în col. Comorile pustiei, vol. 32, Editura Anastasia, București, 1999, p. 89-90. footnote>. Într-o epistolă al cărei adresant este Origen, Sfântul Vasile amintește de anumiți „prunci, strălucitoare mostre ale bunătății tale, care mi-au făcut totdeauna multă plăcere Și pe care i-am
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cu cratimă; scrie grupul de cuvinte din care fac parte; scrie fiecare cuvânt din alcătuirea grupului: ,,S-au scuturat frunzele. Pământul s-a acoperit c-un covor ruginiu. Bătrânei păduri i-au plecat cântăreții. S-ar crede că totul e pustiu. Și soarele a plecat spre asfințit. Mi-am amintit acest tablou al pădurii în pragul toamnei. M-a cuprins tristețea.’’ 2.Desparte în silabe cuvintele subliniate (din textul dat). 3. După exemplul : ,,Andrei i-ar cere iar mamei o înghețată
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
domn Honoriu [III], suveran pontif prin harul lui Dumnezeu, Iacob, slujitor umil al bisericii din Accum, prin milostivirea divină, aduce o necesară și profundă reverență, sărutându-i picioarele. (După ce a relatat despre cucerirea miraculoasă a cetății Damietta, care rămăsese aproape pustie în urma unei ciume foarte violente, amintind și de o incursiune precedentă a cruciaților însuflețiți doar de mândrie, ce a sfârșit printr-un măcel îngrozitor, după ce-și salută prietenii și din partea colaboratorilor săi, adaugă:) 1. Domnul Rainerio, priorul (bisericii) Sfântul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
occidentali, ambasadorii Statelor Unite și al Marii Britanii, Kirk și Hugh Arbuthnott... Povestirea lui Brucan este rocambolescă. Bătrânii domni români, supravegheați de Securitate, conversează plimbându-se într-un parc; ei se pierd în acest peisaj de parcuri cam reci deja toamna, aproape pustii în timpul zilei când copiii sunt la școală. Acești doi bătrâni domni sunt însă periculoși. Silviu Brucan a reușit să obțină o viză și un pașaport pentru a merge la Washington și a fi primit la Departamentul de Stat; el a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
legăturile sunt strânse între Securitate și KGB. Brucan sosește în România de la Viena, pe unde trecuse după sejurul la Moscova. Este oprit la frontieră, la Curtici, debarcat din trenul de București și reținut o noapte într-un hol de gară pustie. Este singur, este frig. A doua zi dimineață este expediat la București, cu scuzele colonelului comandant al frontierei. Rețelele sovietice în România să fi fost atât de puternice încât să fi putut influența vama de la Curtici? Silviu Brucan e un
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sau reușesc să ia drumul exilului... Congresul se încheie. Viața își urmează cursul. Potrivit rarelor reportaje din iarna lui 1989, populația este indiferentă. Pietonilor le este interzis să treacă pe trotuarul din fața Comitetului Central. Fosta piață a Palatului Regal e pustie, circulația fluidă. Ceaușescu este reales în fruntea partidului, în unanimitate. La sfârșitul lui noiembrie, familiile se preocupă deja de pregătirile pentru un Crăciun comunist. O doamnă, profesoară de literatură, își petrece serile făcând prăjituri din turtă dulce pentru nepoți. Ceaușescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de boli și de mizerie, ca Iuliu Maniu și atâția alții, sau uciși de-a dreptul, ca Gheorghe Brătianu. Dar și cei care izbutiseră să reziste vegetau încă în închisori sau, în cel mai bun caz, exilați în sate aproape pustii din Bărăgan, copleșiți de absența oricărei speranțe. Așa că regimul putea să-și permită să cumpere un început de recunoaștere internațională renunțând la represiunea fățișă și eliberând, în 1964, marea majoritate a deținuților politici. Un an mai târziu, când Ceaușescu îi
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu pasaje mai mult analitice decât evocatoare. Schimbarea se datorează faptului că trecutul, prin trădarea femeii cu chip de icoană, a devenit izvor de durere, un spațiu blestemat, cu puține oaze de lumină și pace. Privind îndărăt, Andrei contemplă peisajul pustiu, de cenușă, ce-și întinde trupul până departe, în copilăria îndepărtată, de unde revin în memorie tristețile copilului sfios și neîncrezător, privat de afecțiunea maternă (mama murise înainte de a o cunoaște), trăind "singur, răsfrânt asupra lui". Rădăcinile răului acolo s-ar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
așa că s-a decis, pe moment, pentru o cură psihanalitică de tip maniheic, încercînd să-l împace pe Dumnezeu, dar și pe Dracul. S-a dus mai întîi cu daruri la părintele Daniil Ilieș, „om mare și plin”, care, „în pustia asta de munte”, era pentru neștiutorii de carte de pe valea Tazlăului „și primar și prefect”. Apoi, pe furiș și pe înnoptate, a deschis ușa și la baba Maranda. Locuia într-o casă înmiresmată de ierburi și flori uscate și-și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]