7,950 matches
-
oglinzi ale tuturor monumentelor, ale tuturor habitatelor, ale tuturor peisajelor lumii. O enciclopedie a copiei. O rază mare de soare făcea să sclipească acele vîrfuri himalayene, încingîndu-le cu o lumină caldă și arămie. În vreme ce de-a lungul bulevardului Binhai fațadele răsăreau într-o lungă frescă de scîntei multicolore. Îndepărtarea relativă a cerului și a mării conferea orașului un amestec de forță supranaturală și de volatilitate. Amar ca berea (Guiness) e glonțul patriei... Ce gust are trădarea? Și în raport cu ce o definim
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu aveam nici cea mai mică idee de răspuns. Aceeași tăcere, aceeași așteptare. Răspunsul: "Să ne schimbăm locul." [...] Pentru lumea Kogi e de neconceput să faci găuri (tuneluri pentru trenuri, galerii de metrou) care rănesc Pămîntul-Mamă. Descoperind acest imposibil Kogi, răsare cu și mai mare intensitate unul din imposibilele noastre esențiale, una din evidențele orbitoare: cu prețul scobirii neîncetate a munților și al scurmării pămîntului, este imposibil ca noi, oamenii moderni, să nu căutăm să călătorim tot timpul mai repede și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prin iernile de vis meschine. când a plecat copilăria de-acasă, taica tăia lemne. i s-a părut că unul geme, dar n-a crezut, ca maica,-n semne. spre toamnă, când adorm bunicii, s-a reîntors locotenentul. din insurecții răsărise Republica era momentul. soldații-au împușcat cocoșii, caii râdeau lăngă fântână. primarul comunist primarul s-a însurat cu o cadână. când au venit la noi acasă să ne tîrască-n colectivă, taica își ascuțea toporul iar maica frământa colivă. mânjii s-
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
fi-voi convocat și mi se va returna, cu vârf și îndesat gramajul rispit pe-al vieții taler? Când, oare, Marele Socotitor bifa-va, tacticos, denivelarea dintre destinul meu și visul meu? În țara noastră În țara noastră nu mai răsar răsărituri - doar o zare difuză, reflexul unei lumini viitoare ce în suflet ne-a ars și mai doare. În țara noastră nu mai apun asfințituri. S-a stârpit și căldura - nu tu primăveri, și nici veri numai iarnă și omăt
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
refugia în cuvânt. Prin rostire se întrupează sensul nestatornic precum și eroarea atât de seducătoare prin arvuna înavuțirii fictive așa cum zerourile adăugate nu mai prididesc să ne apropie de moarte nimicul orbitor al înstrăinării. întrupare a sensului neînveninat de comentarii vane răsărind totdeauna din întâmplare cum prin hazard și din eroare-n eroare se confirmă codul ermetic al textualizării nesfârșite, când spui vrute și nevrute și-n gura iadului se-nghesuie turma consoanelor cornute. Din când în când vocale voalate își dau duhul pe
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
frânge fără vină. Lucrurile par sprijinindu-se în câte un nume când toate există spre a sfârși în cuvânt precum cel care citește face să învie litera în gând. Amiaza se furișează în crâng Verbul e întrupat pe pământ grâul răsare din cuvânt prin vitralii se răsfrânge zborul îngerilor fruntea strălucește nefiresc în lumină. Iată și casa de lemn aici lucrurile se tem până și de umbra lor mai mult decât ar fi fost transformate-n vreo natură moartă și iată
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
făptura minusculă a ideii. Nestatornică prin efemeritate și diafană prin lumina interioară a întrupării ideea e tot atât de vie precum lumina ochilor face să ne desfătăm mintea avidă și de cele mai multe ori gravidă de-atât vid curtenitor. Lămuritoare și înfiorată, ideea răsare în mintea noastră doar atunci când nu știm cum arată.
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
în albul zăpezii ca-ntr-un vis Pierduți când ne întoarcem din straniul Paradis Al toamnelor nebune de culori, în care poți, tot ca în vis, să mori... Să mori și să învii la primăvară, Din palma înghețată să-ți răsară, Eliberat cu vârful și lama de cuțit, Un mugure de lume-ndrăgostit... Dar până-atunci, auzi toți anii tăi, Cu sănii și cai albi, cu zurgălăi, Cum trec pe lângă tine și nici nu poți să-i vezi Când se îngroapă
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege, cei înțelepți, deoarece au rămas în viață. Urmează istorisirea lui Petre a Rarului: "Odată [...], eu și cu alți cinci așteptam să întrăm în baie. [...] iată un bătrân înalt, cu barba mare [...] răsare înaintea noastră. [...] Pe la mijlocul băii rămaserăm deodată înghețați. [...] Baia părea largă cât o biserică. Și-n mijlocul acelei biserici sta bătrânul pe care-l văzusem. Sta cu ochii închiși, cu brațul drept ridicat, și auzirăm ca un șuier de vânt, ș-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Extremul Occident, cum se mai spune uneori. De fapt, a fost o redescoperire a unui teritoriu cunoscut de medievali ori poate mai demult. Timp de patru secole, de la 1500 la 1900, s-au preluat multe valori create de spiritul pragmatic răsărit acolo, cultivat de către colonizatorii principali proveniți din țările limitrofe Atlanticului. Europenii estici au ajuns în America doar ca emigranți mai recenți. De la Primului Război Mondial, amestecat și cu violențele Revoluției Ruse "antițariste și anticapitaliste", a început procesul invers, de extindere a influențelor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
incursiunile sale în ținutul himerelor și pentru care există un cult care atinge un înalt grad de fervoare", acest Rochegrosse, cu al său Chevalier aux fleurs, mărșăluind către cucerirea Ideii, îndepărtând cu un gest sigur și nobil florile tentante care răsar în drum"41. Imaginația, visul, misteriile apar nu doar ca subiecte, ci devin creatoare de atmosferă în pictura simbolistă, fapt pe care-l ilustrează exemplar Gustave Moreau. Himericul nu reprezintă doar un grad înalt de intensitate al reveriei, ci pornind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un genius loci, spiritul acestei lumi feerice. Veșmintele translucide par topite în corporalitatea ei, această fluidizare o regăsim în construcția de sensibilitate simbolistă a unei feminității acvatice precum ondinele lui Gustav Klimt. Corpul pare să-și fi pierdut greutatea, Zâna răsare din lac, plutește diafan, extatic, în acest decor de vis. Un alt tablou feeric este intitulat A fost odată... (Ulei pe pânză 1,84 x 2,020 cm, inventar 216, semnat stânga jos cu portocaliu, pe verso cu tuș negru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la aceeași poezie "Din valurile vremii". Atât titlul tabloului, cât și poezia indică faptul că este vorba de o reverie, de o recuperare fantasmală a imaginii femeii iubite. Chipul poetului este înlocuit cu proiecția onirică, idealizată, a femeii iubite care "răsare" din "valurile vremii". Cu o precizie care însă îl apropie mai mult de tratarea în registru oniric a unui subiect realist în relație cu obsesiile și dorințele pictorului, Luchian se străduiește să păstreze în textura chipului femeii ceva din natura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relație cu o hipersensibilitate. Melancolia nu este o simplă alegorie, ci pictura unei état d'âme simboliste, pe care C. Săteanu o asociază unei alte figuri misterioase, Gioconda lui Leonardo da Vinci. "Și acel chip diafan, cu ochi umezi, ce răsare dintr-un fond întunecat "Melancolie" [...] tablou fascinant ce are ceva din farmecul "Giocondei""388. Melancolia se reflectă diferit la o serie de alți pictori care au multe în comun cu sensibilitatea decadentă, trecând din spațiul reveriei în cel al patologicului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din Baia, Biserica veche, Pe drum de seară, Iubire, Alean, Castel, Sclava, Sclavă la fântână, Poartă de geamie, Țigancă, Țigancă cu flori, Țigăncuță, Garoafe, Cârciumărițe, Natura moartă, Ali Pașa, Râul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în sculptură. [...] Desenam, ca în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță ruptă din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine"524. Léon Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența picturii bizantine, care conferă, de asemenea, hieratism picturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezvoltarea relațiilor comerciale cu petromonarhiile arabe din Golful Persic. Dacă pentru alți centri de putere de pe Glob miza raporturilor cu țările arabe este primordial geopolitică, pentru Japonia este una aproape exclusiv geoeconomică, luând în considerare faptul că Imperiul de la Soare Răsare se aprovizionează cu hidrocarburi în principal din regiunea Golfului. Prin urmare, cunoașterea spațiului arab în Japonia este legată de interesul dezvoltării unor relații economice bilaterale pragmatice, iar cercetătorii niponi marșează cu predilecție pe aceste coordonate în ultimele decenii. Ca dovadă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
depus toate eforturile iar planul de însămânțări a fost adus la îndeplinire în toate regiunile județului”. „Laudă-mă gură/ Că ți-oi da friptură”, odată ce Iacob notase în continuare următoarele: „...din cauza timpului neploios și a pământului uscat, majoritatea semințelor nu răsăriseră până la 15 Iunie”. Probabil, în urma rugăminților și crucilor fierbinți și smerite ce le făcuseră comuniștii, Dumnezeu se îndurase de ei dar și de bieții oameni ai satelor ce urmau a „vărsa” la „fondul de stat”, cotele uriașe în contul eternelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un Empireu strasburghez. Desigur, nu e de dorit ca servietele să se golească și ca eurocrații să-și înceteze activitatea. Trebuie să nădăjduim întîi de toate că politicienii se vor dedica din ce în ce mai mult destinului comun. Însă pentru aceasta trebuie să răsară noul spirit european, care să creeze conștiința comunității de destin. Analiza noii "conștiințe europene" ne conduce la diagnosticul că există în popoarele europene o cerere tăcută și profundă de Europa. Ar fi necesară o cataliză care să per-mită acestei cereri
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de așa ceva. Oricum, „apocalipsa” după pretorul Plășii și inginerul agronom al Ocolului, continua și cu alte numeroase „indicății prețioase” și metode „ingenioase” de combatere a „flagelului”. Iată-le: „... combaterea cărăbușului se va face prin scuturarea pomilor dimineața pe răcoare (<<când răsare mândrul Soare, măi, măi!>>, n.n.), strângerea (adunarea) cărăbușilor și omorârea acestora prin fierbere (subl.ns.)”. Ciorilor li se pregătise, de asemenea, un martiriu pe cinste dar și „onoarea” de a fi „hăituite” și zburătăcite de toată suflarea satelor, precum cărăbușii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rămas!) de a mai stăvili avântul distructiv al rușilor, erau repede anihilate prin fel de fel de documente confuze și contradictorii prin care, de regulă, o mână o spăla pe cealaltă. Nimic nu scăpa ochiului lacom al ocupanților feroce de la răsărit! Nici măcar tractorul Camerei Agricole a județului Fălciu, despre care vom face vorbire în câteva cuvinte. s. Uite tractorul, nu e tractorul! La data de 17 iulie 1945, împuternicitul Comisiei Române de Aplicare a Convenției de Armistițiu (CRACA), lt.col. Butunoiu Cicerone
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
precizările suplimentare dar absolut necesare sunt întotdeauna binevenite, doctorul Busuioc a mai scris următoarele: „...tatăl meu a fost directorul școlii din Ferești în toată perioada evocată, 1930 1952, cu precizarea că între anii 1941-1944 a fost pe front, atât în Răsărit cât și în Apus. În vara lui ’41 a fost concentrat având deja gradul de sublocotenent în rezervă și i s-a dat comanda unei companii, apoi de batalion, ajungând până la gradul de căpitan. În războiul anti-comunist din Răsărit a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
patriarhul/ interviuri 1.htm 18 "Iată a ieșit semănătorul să semene. Pe când semăna, unele semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat. Altele au căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult și îndată au răsărit, că n-aveau pământ adânc; Iar când s-a ivit soarele, s-au pălit de arșiță și, neavând rădăcină, s-au uscat. Altele au căzut între spini, dar spinii au crescut și le-au înăbușit. Altele au căzut pe pământ
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
exegeza a numit „homerismul” lui Creangă, adică tendința scriitorului de a da o aură mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]