7,913 matches
-
scriitură asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește modalitățile de refacere a autenticității exprimării poetice, însă finalitatea s-a schimbat. Scriitorii au acceptat limbajul cotidian (popular, argotic etc.) ca o condiție sine qua non a restabilirii punților de legătură dintre ficțiune și realitate. Realismul nu atinge așadar doar planul semnificatului, al imaginarului poetic, ci și pe cel al expresiei. Regăsim, astfel, în poezia contemporană, aproape toate procedeele specifice oralității, de la interjecții, interogații sau exclamații la expresiile populare sau argotice. Aceste incursiuni pe care le
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o modalitate de frondă. În ceea ce privește programul revistei Albatros remarcăm faptul că, dintr-un anumit puncte de vedere acesta este mai nuanțat (se refuză exagerările avangardismului în domeniu senzualității, a sexualității ca și acrobațiile verbale gratuite). Se solicită o revenire la realism ca răspuns dat poeziei "turnului de fildeș", totodată se mizează pe capacitatea poeziei de a-și urma destinul în ciuda tuturor opreliștilor. Argumentul adus de Emil Manu în favoarea caracterului antifascist, și anume fronda manifestată prin promovarea cărții franceze pare însă a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Oren, The Textual Pendulum, Communication Theory, International Communication Association, august 2005, pp. 266-291. Simuț, Ion, "Critica de dicționar, în România literară, nr. 23/iunie 2005. Simuț, Ion, "Literatura oportunistă", în România literară, nr. 25/iunie 2008. Simuț, Ion, "Proletcultism sau realism socialist" în România literară, nr. 31/iulie 2008. Ștefănescu, Alex., "La o nouă lectură: Geo Dumitrescu", în România literară, nr. 20/2004. Ștefănescu, Alex., "Sfârșitul unei lumi", în Convorbiri literare, octombrie 2005. Ursachi, Gabriela, "Martie", în România literară, nr. 12
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Previous numbers had presented the need for the writers to be original, on this occasion though they openly distinguish themselves from the historical avant-garde, they attack the so-called poetic vocabulary, they suggest the abandonment of mannerism and the return to realism. The very title of the magazine served as a manifesto since it denotes their aspiration for a type of poetry that would follow its path despite the inauspicious times. The poetry published in this magazine is of unequal value, what
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Albatross - echoes in the contemporary literature, tries to clarify the scope of the expression ‚poetry of the Albatross' which is defined as a form of poetry questioning literary elements that are generally taken for granted. Its poems are oriented towards realism although they do make use of some techniques of the avant-garde but only if they serve a literary purpose. They are centred on the mundane, the prosaic and protest against hyperaesthetic poems. Among the legacies this poetry left in contemporary
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
limpede, așadar, pentru oricine, cred, că nu se poate face poezie fără a umbla și "cu capul în nori", în măsura în care, de la facerea lumii, norii reprezintă sediul central al fanteziei, al zeilor (...) și al precipitațiilor fecund-inspiratoare (...).", Geo Dumitrescu, "Din nou despre realism", în Libertatea de a trage cu pușca și celelalte versuri, Editura Viitorul Românesc, București, 1994, p. 232. 249 "Poeții adevărați, marii exploratori lirici, au fost întotdeauna și niște "piloți de încercare". Ei n-au acceptat niciodată, teoretic și practic, ideea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a remarcat, însă, e că în cele patru cuvinte sînt două vederi diferite: una de aci și una de dincolo. în „Ce întunecime!”, Bacovia e, dacă pot să zic așa, pozitiv; în „Vine întunericul...” e himeric, metafizic. în primele vorbe realismul său e dovedit de buletinul meteorologic al zilei în care a murit: „Vreme răcoroasă, cu cer mai mult noros; vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice în cea mai mare parte a țării”. Slăbiciunea dată de boală îl
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
P. [Pompiliu Nicolau-Stoica], ,,Un eveniment artistic”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 63, 6 mai 1929, p. 1. 5. Cf. Simplex, ,,Un palat cultural”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 70, 24 iunie 1929, p. 1. 6. Văgăunescu „plănuiește - îl divulga, pentru lipsa de realism, un adversar politic - un mare palat cultural de 40 de milioane, pe terenul grădinii Busuioc, de vis-à-vis de poștă, cu magazine la parter, baie comunală, teatru, iar la etaje cluburi, hotel, locuințe etc.” (Ioan Nicolau, „Problema abatorului comunal”, în „Bacăul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
securitate ale celor două superputeri, identificând și elementele esențiale pentru aceste strategii din perioada precedentă confruntării globale. Prezentarea aprofundată a strategiilor descurajării și îngrădirii (containment) este corelată cu evoluția teoriilor relațiilor internaționale în timpul Războiului Rece, cu prezentarea conceptelor cheie ale realismului clasic și realismului structural neorealismul lui Kenneth Waltz și variantele de neorealism ofensiv, respectiv defensiv; a perspectivelor liberale și neoliberale, respectiv a conceptelor neomarxiste. Autoarea concluzionează că relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
două superputeri, identificând și elementele esențiale pentru aceste strategii din perioada precedentă confruntării globale. Prezentarea aprofundată a strategiilor descurajării și îngrădirii (containment) este corelată cu evoluția teoriilor relațiilor internaționale în timpul Războiului Rece, cu prezentarea conceptelor cheie ale realismului clasic și realismului structural neorealismul lui Kenneth Waltz și variantele de neorealism ofensiv, respectiv defensiv; a perspectivelor liberale și neoliberale, respectiv a conceptelor neomarxiste. Autoarea concluzionează că relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor de securitate ale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
internațional Statelor Unite capitaliste. Teoria relațiilor internaționale primește un nou obiect de studiu, lumea bipolară, școlile de gândire încercând să ofere predicții cu privire la viitorul comportament al celor doi actori principali SUA și URSS. Perioada Războiului Rece a fost dominată de ideile realismului, școală de gândire care explică relațiile internaționale în temeni de putere, fiind considerată o abordare teoretică relativ conservatoare, dezvoltată ca reacție la tradiția liberală, denumită și idealism 17. În acea perioadă, realismul a asigurat, atât baza teoretică pentru politicile de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Perioada Războiului Rece a fost dominată de ideile realismului, școală de gândire care explică relațiile internaționale în temeni de putere, fiind considerată o abordare teoretică relativ conservatoare, dezvoltată ca reacție la tradiția liberală, denumită și idealism 17. În acea perioadă, realismul a asigurat, atât baza teoretică pentru politicile de îngrădire, cât și pentru strategia descurajării, a intimidării unui actor în situația în care acesta intenționează să acționeze într-o manieră negativă. Abordarea realistă a relațiilor internaționale are la bază considerații filozofice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
interese individuale, sete de putere și dominație, ceea ce îl face să intre în competiție cu semenii săi. Statele, ca și creații ale oamenilor, capătă aceleași caracteristici, vor fi împinse de natura umană a indivizilor să plaseze interesele deasupra ideologiei 18. Realismul politic, cunoscut și ca politica de putere (realpolitik), pune accentul pe interesul național și securitatea națională și mai puțin pe idealuri, reconstrucție socială sau etică. Conform acestei viziuni, sistemul politic internațional este anarhic, iar statele pun pe primul plan supraviețuirea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
primul plan supraviețuirea și auto-ajutorarea. Interesul național nu poate fi determinat de moralitatea individuală, deoarece statele se confruntă în plan extern ca state-națiune suverane. Potrivit modului de gândire realist, politica nu este o funcție a eticii, principalul indicator care ajută realismul politic să-și găsească drumul prin terenul politicii internaționale fiind, potrivit lui Hans Morgenthau, conceptul de interes, definit în termeni de putere 19. Statul-națiune este principalul actor în relațiile internaționale și acționează într-un sistem caracterizat de lipsa unei autorități superioare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
între actori state aflate în competiție pentru putere și dominație. Altfel spus, statul face o politică de putere într-un mediu anarhic ostil, urmărind în principal obținerea puterii militare, ca principal mijloc de supraviețuire și asigurare a securității 20. Termenul realism poate să facă referire la realismul politic clasic sau la teoriile realiste în general. În cadrul (neo)realismului se disting două viziuni asupra statelor: agresive, axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru putere și dominație. Altfel spus, statul face o politică de putere într-un mediu anarhic ostil, urmărind în principal obținerea puterii militare, ca principal mijloc de supraviețuire și asigurare a securității 20. Termenul realism poate să facă referire la realismul politic clasic sau la teoriile realiste în general. În cadrul (neo)realismului se disting două viziuni asupra statelor: agresive, axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
putere într-un mediu anarhic ostil, urmărind în principal obținerea puterii militare, ca principal mijloc de supraviețuire și asigurare a securității 20. Termenul realism poate să facă referire la realismul politic clasic sau la teoriile realiste în general. În cadrul (neo)realismului se disting două viziuni asupra statelor: agresive, axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale unor state pot fi moderate doar de puteri opozante, ceea ce duce
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
supraviețuire și asigurare a securității 20. Termenul realism poate să facă referire la realismul politic clasic sau la teoriile realiste în general. În cadrul (neo)realismului se disting două viziuni asupra statelor: agresive, axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale unor state pot fi moderate doar de puteri opozante, ceea ce duce la tensionarea relațiilor dintre state și la dilema securității, conform căreia, maximizarea securității poate determina creșterea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
poate să facă referire la realismul politic clasic sau la teoriile realiste în general. În cadrul (neo)realismului se disting două viziuni asupra statelor: agresive, axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale unor state pot fi moderate doar de puteri opozante, ceea ce duce la tensionarea relațiilor dintre state și la dilema securității, conform căreia, maximizarea securității poate determina creșterea instabilității în sistem, pe măsură ce adversarul adoptă măsuri similare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de partea rusă. În 1956, în cadrul celui de al XX-lea Congres al PCUS, s-a apreciat că URSS și aliații săi trebuie să fie în măsură să ducă război clasic, cu acțiuni predominant ofensive, în scopul cuceririi Europei Occidentale (realism ofensiv). Neorealismul (realismul structural), teorie propusă de Kenneth Waltz în lucrarea Teoria politicii internaționale, subliniază importanța jucată de structura internațională anarhică și de distribuția capabilităților la nivelul statelor participante la relațiile internaționale, în acest caz, trimiterea evidentă fiind la numărul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
În 1956, în cadrul celui de al XX-lea Congres al PCUS, s-a apreciat că URSS și aliații săi trebuie să fie în măsură să ducă război clasic, cu acțiuni predominant ofensive, în scopul cuceririi Europei Occidentale (realism ofensiv). Neorealismul (realismul structural), teorie propusă de Kenneth Waltz în lucrarea Teoria politicii internaționale, subliniază importanța jucată de structura internațională anarhică și de distribuția capabilităților la nivelul statelor participante la relațiile internaționale, în acest caz, trimiterea evidentă fiind la numărul marilor puteri 22
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a le îndeplini au funcție de constrângere/limitare, și dau naștere echilibrului de putere. Echilibrarea puterii în sistemul internațional se poate face intern, prin creștere economică sau extinderea cheltuielilor militare, sau extern, prin intrarea în alianțe formate din state puternice.23 Realismul lui Waltz are un caracter defensiv, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului de putere. Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
prin intrarea în alianțe formate din state puternice.23 Realismul lui Waltz are un caracter defensiv, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului de putere. Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în domeniul armamentului nuclear. Detonarea de către URSS a primei bombe nucleare în 1949 provoacă o reacție în lanț: cursa înarmării. În funcție de modul în care cele două superputeri percep pericolul sau își estimează
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
clară, ambele părți au acceptat să renunțe la instalații defensive 24. În cea ce privește evoluțiile posibile ale sistemului internațional, Robert Gilpin este cel care propune introducerea în discuție a modelului schimbării sistemice la nivelul relațiilor internaționale 25. Exponent al realismului ofensiv, John Mearsheimer, consideră că statele sunt actori raționali, cu o gândire strategică, al căror țel fundamental este supraviețuirea, ceea ce face ca preocupările de securitate să primeze asupra oricărui alt domeniu. El accentuează faptul că statele posedă o anumită capacitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nestatali corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale punct de vedere care a stat, ulterior, la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane 32. Teoria instituționalismului neoliberal, expusă de Robert Keohane în After Hegemony este o sinteză între ideile realismului structural și interdependența complexă, care susține că singura sursă de stabilitate și securitate din sistem o constituie instituțiile internaționale 33. În cadrul acestui curent se demonstrează că, ghidate de principiul alegerii raționale, cooperarea se poate dezvolta între state, fără un actor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]