7,442 matches
-
tancuri) și infanterie, cât și trupe de sprijin precum artilerie, arme antiaeriene, trupe de transmisiuni, recunoaștere, pionieri etc., comune formațiunilor militare ale statelor industrializate. Heinz Guderian a propus pentru prima dată folosirea unor formațiuni de luptă blindate mai mari decât regimentele de tancuri în cadrul armatei germane, însă propunerea sa a fost respinsă de superiorul său, Otto von Stülpnagel. Odată cu înlocuirea lui Stülpnagel cu Oswald Lutz, mentorul lui Guderian, această mișcare a câștigat tot mai mult sprijin în cadrul Wehrmachtului, mai ales după
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
acțiunile altor arme, ci erau principalul punct de interes din punct de vedere militar, fiind sprijinite de toate celălalte trupe. Din acest motiv, diviziile blindate germane puteau acționa relativ independent de alte formațiuni. O divizie Panzer era constituită dintr-un regiment de tancuri, două regimente motorizate de infanterie (inclusiv un batalion mecanizat), un regiment de artilerie cu tunuri tractate de camioane sau autoșenile (spre sfârșitul războiului au fost folosite și autotunuri) și câteva batalioane de sprijin motorizate: de recunoaștere, antitanc, antiaerian
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
erau principalul punct de interes din punct de vedere militar, fiind sprijinite de toate celălalte trupe. Din acest motiv, diviziile blindate germane puteau acționa relativ independent de alte formațiuni. O divizie Panzer era constituită dintr-un regiment de tancuri, două regimente motorizate de infanterie (inclusiv un batalion mecanizat), un regiment de artilerie cu tunuri tractate de camioane sau autoșenile (spre sfârșitul războiului au fost folosite și autotunuri) și câteva batalioane de sprijin motorizate: de recunoaștere, antitanc, antiaerian și de pionieri. Teoretic
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
militar, fiind sprijinite de toate celălalte trupe. Din acest motiv, diviziile blindate germane puteau acționa relativ independent de alte formațiuni. O divizie Panzer era constituită dintr-un regiment de tancuri, două regimente motorizate de infanterie (inclusiv un batalion mecanizat), un regiment de artilerie cu tunuri tractate de camioane sau autoșenile (spre sfârșitul războiului au fost folosite și autotunuri) și câteva batalioane de sprijin motorizate: de recunoaștere, antitanc, antiaerian și de pionieri. Teoretic, o divizie Panzer avea 16.000 de soldați și
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
reprezentanții de seamă ai școlii de chirurgie clujene. Alexandru Pop a absolvit Liceul român din Blaj în 1913 și, în același an, s-a înscris la Facultatea de Medicină din Budapesta. În mai 1915 a fost înrolat în Armata Austro-Ungară, Regimentul 50 Infanterie din Alba-Iulia, în care a făcut Primul Război Mondial cu gradul de Medic Sublocotenent. După terminarea războiului și-a reluat studiile medicale și în 1920 a obținut titlul de „Doctor în Medicină și Chirurgie” la Facultatea de Medicină
Alexandru Pop (chirurg) () [Corola-website/Science/321601_a_322930]
-
ceremonie, în cursul căreia a fost citit mesajul Regelui Mihai I. Totodată, la eveniment au participat academicienii Răzvan Theodorescu și Constantin Bălăceanu-Stolnici, foștii președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Momentul solemn a fost marcat de Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazu” prin intonarea imnului național. După dezvelirea statuii lui Carol I, primarul general, Sorin Oprescu, Răzvan Theodorescu și prințul Radu de România au ținut câte un discurs în care au evocat personalitatea și rolul regelui Carol I
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
Țării, însă pentru a-l atrage în activitățile vizând realizarea unirii . Datorită activității lui Ion Pelivan, județul Bălți a fost primul județ din Basarabia, care s-a pronunțat pentru Unirea Basarabiei cu România . În octombrie în județul Bălți staținau 2 regimente de cazaci care devastau și jefuiau tot avutul țăranilor. De aceea, la 18 noiembrie a avut loc congresul țărănesc la care s-a decis să informeze Sfatul Țării cu privire la situația groaznică din județ. Congresul scoate o rezoluție prin care se
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
avutul țăranilor. De aceea, la 18 noiembrie a avut loc congresul țărănesc la care s-a decis să informeze Sfatul Țării cu privire la situația groaznică din județ. Congresul scoate o rezoluție prin care se adresează Sfatului Țării, cerându-i să evacueze regimentele de cazaci de pe teritoriul județului. Hotărârea congresului țărănesc este adusă la cunoștința Sfatului de către delegatul Trofim, cu ocazia deschiderii Sfatului Țării al 21 noiembrie 1917 . În decembrie, la Bălți s-a naționalizat Drujina nr 487, unitate militară în cadrul Directoratului General
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
a sosit și el a doua zi, aducând mai mulți pușcași marini. La 10 noiembrie, locotenent-colonelul Allen Maclean, care fusese implicat într-o tentativă de ridicare a asediului la St. Jean, a sosit cu 200 de oameni din al său Regiment 84 Infanterie „Royal Highland Emigrants”. Ei interceptaseră comunicațiile dintre Arnold și Montgomery lângă Trois-Rivières, și s-au grăbit spre Quebec să ajute la apărarea orașului. Sosirea acestei forțe experimentate a crescut moralul voluntarilor localnici, iar Maclean a preluat imediat comanda
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
susținută, iar Arnold a început să-și mute oamenii la în amonte, la Pointe-aux-Trembles să-l aștepte pe Montgomery, care tocmai cucerise Montrealul. La 1 decembrie, Montgomery a sosit la Pointe-aux-Trembles. Forța sa era formată din 300 de oameni din regimentele 1, 2 și 3 New York, o companie de artilerie alcătuită de , circa 200 de oameni recrutați de pentru Regimentul 1 Canadian, și încă 160 de oameni în frunte cu Jacob Brown, rămășițe ale regimentelor desființate ca urmare a expirării înrolărilor
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
care tocmai cucerise Montrealul. La 1 decembrie, Montgomery a sosit la Pointe-aux-Trembles. Forța sa era formată din 300 de oameni din regimentele 1, 2 și 3 New York, o companie de artilerie alcătuită de , circa 200 de oameni recrutați de pentru Regimentul 1 Canadian, și încă 160 de oameni în frunte cu Jacob Brown, rămășițe ale regimentelor desființate ca urmare a expirării înrolărilor. Acestea au fost suplimentate după câteva zile de mai multe companii detașate de general-maiorul , pe care Montgomery îl lăsase
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
formată din 300 de oameni din regimentele 1, 2 și 3 New York, o companie de artilerie alcătuită de , circa 200 de oameni recrutați de pentru Regimentul 1 Canadian, și încă 160 de oameni în frunte cu Jacob Brown, rămășițe ale regimentelor desființate ca urmare a expirării înrolărilor. Acestea au fost suplimentate după câteva zile de mai multe companii detașate de general-maiorul , pe care Montgomery îl lăsase la comandă în Montreal. Artileria adusă de Montgomery conținea patru tunuri și șase mortiere; el
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
și stabiliți în Quebec, au luptat în continuare în Armata Continentală tot restul războiului.) Ca răspuns la raportul lor, Congresul a ordonat recrutarea și trimiterea de întăriri în nord. În lunile de iarnă, mai multe mici companii de oameni din regimente recrutate în grabă în New Hampshire, Massachusetts și Connecticut s-au îndreptat spre nord pentru a suplimenta garnizoanele Armatei Continentale de la Quebec și Montreal. Penuria de provizii, precum și apariția bolilor contagioase în tabăra de lângă Quebec, în special a variolei, au
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
origine irlandeză erau denumiți „nemți”. De fapt, jumătate din Corpul XI consta din americani băștinași, mai ales din Vestul Mijlociu, dar el a fost asociat mai ales cu imigranții. Pregătirea acestui corp era și ea slabă. Din cele 23 de regimente, opt nu aveau experiență de luptă, iar restul de 15 nu câștigaseră niciodată o bătălie. Și deși mulți imigranți luptaseră în armate europene, ei nu se comportau bine în condițiile disciplinei laxe a armatei americane de voluntari. Din cauza acestor factori
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
de izbândă din cauza avantajului numeric. El a ieșit pe drum noaptea călare să determine dacă este fezabil un atac nocturn la lumina lunii pline și, la întoarcere, el și soldații săi au fost confundați cu cavaleriști ai Uniunii de soldații Regimentului 18 Infanterie Carolina de Nord, care l-a atacat și l-a rănit. Rana însăși nu era foarte gravă, dar Jackson a contractat pneumonie după ce i s-a amputat brațul, și a murit la 10 mai. Moartea sa a fost
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
mai mică Stephanie și Prințul Moștenitor Rudolf al Austriei. La douăzeci de ani de la căsătorie, în 1895, Louise-Marie a intrat într-o relație cu Géza Mattachich, fiu vitreg al lui Oskar Keglevich, conte de Buzin. Mattachich era locotenent într-un regiment din Croația al armatei austriece. S-au întâlnit la Prater, Viena. În ianuarie 1897, a scandalizat Viena părăsindu-și soțul, Prințul Philipp, pentru Mattachich și luând-o pe fiica ei cu ea. Au călătorit la Paris, apoi la Cannes, locuind
Prințesa Louise-Marie a Belgiei () [Corola-website/Science/320786_a_322115]
-
de luptă ale infanteriei. Armata germană a proiectat vehiculul Marder, iar armata americană M2 Bradley. Odată cu apariția mașinilor de luptă ale infanteriei specializate, armata sovietică a folosit o tactică nouă. Dupa anul 1970, o divizie de infanterie mecanizată avea două regimente echipate cu transpotoare blindate pe roți de tip BTR-60 și un regiment echipat cu mașina de luptă a infanteriei BMP-1. Regimentele "ușoare" (dotate cu BTR-60) urmau să atace pe flancuri, cu soldații acționând pe jos (pedestru). Regimentul "greu" (echipat cu
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
americană M2 Bradley. Odată cu apariția mașinilor de luptă ale infanteriei specializate, armata sovietică a folosit o tactică nouă. Dupa anul 1970, o divizie de infanterie mecanizată avea două regimente echipate cu transpotoare blindate pe roți de tip BTR-60 și un regiment echipat cu mașina de luptă a infanteriei BMP-1. Regimentele "ușoare" (dotate cu BTR-60) urmau să atace pe flancuri, cu soldații acționând pe jos (pedestru). Regimentul "greu" (echipat cu BMP-1) urma să atace în centru, alături de regimentul de tancuri al diviziei
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
infanteriei specializate, armata sovietică a folosit o tactică nouă. Dupa anul 1970, o divizie de infanterie mecanizată avea două regimente echipate cu transpotoare blindate pe roți de tip BTR-60 și un regiment echipat cu mașina de luptă a infanteriei BMP-1. Regimentele "ușoare" (dotate cu BTR-60) urmau să atace pe flancuri, cu soldații acționând pe jos (pedestru). Regimentul "greu" (echipat cu BMP-1) urma să atace în centru, alături de regimentul de tancuri al diviziei, care era principala forță ofensivă a diviziei. Regimentul greu
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
mecanizată avea două regimente echipate cu transpotoare blindate pe roți de tip BTR-60 și un regiment echipat cu mașina de luptă a infanteriei BMP-1. Regimentele "ușoare" (dotate cu BTR-60) urmau să atace pe flancuri, cu soldații acționând pe jos (pedestru). Regimentul "greu" (echipat cu BMP-1) urma să atace în centru, alături de regimentul de tancuri al diviziei, care era principala forță ofensivă a diviziei. Regimentul greu acționa din mers, pentru a menține ritmul cu tancurile. Armata sovietică a dezvoltat un nou concept
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
tip BTR-60 și un regiment echipat cu mașina de luptă a infanteriei BMP-1. Regimentele "ușoare" (dotate cu BTR-60) urmau să atace pe flancuri, cu soldații acționând pe jos (pedestru). Regimentul "greu" (echipat cu BMP-1) urma să atace în centru, alături de regimentul de tancuri al diviziei, care era principala forță ofensivă a diviziei. Regimentul greu acționa din mers, pentru a menține ritmul cu tancurile. Armata sovietică a dezvoltat un nou concept la începutul anilor 1980, cel de mașină de luptă a infanteriei
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
BMP-1. Regimentele "ușoare" (dotate cu BTR-60) urmau să atace pe flancuri, cu soldații acționând pe jos (pedestru). Regimentul "greu" (echipat cu BMP-1) urma să atace în centru, alături de regimentul de tancuri al diviziei, care era principala forță ofensivă a diviziei. Regimentul greu acționa din mers, pentru a menține ritmul cu tancurile. Armata sovietică a dezvoltat un nou concept la începutul anilor 1980, cel de mașină de luptă a infanteriei aeropurtate. Primul vehicul, BMD-1, beneficia de aceeași putere de foc prezentă pe
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
de lux. La vârsta de șaisprezece ani, Gabrielle a fost logodită cu Jules François Armand, conte de Polignac (1746-1817), cu care s-a măritat la 7 iulie 1767, la câteva luni după aniversarea de optsprezece ani. Jules era căpitan al regimentului regal de dragoni. În primii ani ai căsătoriei Jules și Gabrielle au avut doi copii: o fiică, Aglaé și un fiu. Câțiva ani mai târziu au urmat alți doi fii, inclusiv Jules prinț de Polignac care a devenit prim-ministru
Yolande de Polastron () [Corola-website/Science/320867_a_322196]
-
întors" el participă la o defilare a trupelor înainte de a pleca în Crimeea (1854-5), și aceasta este ultima dată identificabilă din viața sa, deși "Ultima aventură" se petrece mai târziu, când Gerard revine în Gasconia. El se alătură mai întâi Regimentului 2 Husari - husarii din Chamberan - prin 1799, servind ca locotenent și căpitan secund. Ia parte la Marengo în Italia în 1800. Este transferat apoi la Regimentul 3 Husari - husarii din Conflans - în 1807 pe postul de căpitan superior. El vorbește
Brigadierul Gerard () [Corola-website/Science/320928_a_322257]
-
se petrece mai târziu, când Gerard revine în Gasconia. El se alătură mai întâi Regimentului 2 Husari - husarii din Chamberan - prin 1799, servind ca locotenent și căpitan secund. Ia parte la Marengo în Italia în 1800. Este transferat apoi la Regimentul 3 Husari - husarii din Conflans - în 1807 pe postul de căpitan superior. El vorbește cu accent limba engleză, pe care o învățase de la un ofițer din Regimentul Irlandez al Armatei Franceze. Prin 1810 el este colonel of the 2nd Hussars
Brigadierul Gerard () [Corola-website/Science/320928_a_322257]