11,435 matches
-
se poate acționa printr-un parteneriat dintre școală și familie. Acest fapt nu înseamnă că nu vom încerca, de-a lungul expunerii noastre, să relevăm asocierea dintre aspectele structurale ale familiei și practicile/atitudinile parentale. Pe această cale pot fi relevate grupurile familiale ai căror copii au riscul maxim de eșec școlar și care ar trebui vizate prioritar în cazul unei intervenții a școlii. Primul pas, însă, al analizei noastre, va trebui să fie acela de a scoate în evidență relevanța
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinților și al bunicilor copiilor a fost surprins, în chestionar, prin zece categorii care au fost reduse, ulterior, la cinci pentru ca numărul de subiecți din fiecare categorie să fie suficient de mare pentru a permite analize statistice. Tabelul 7.14 relevă asocierea dintre reușita școlară din primii trei ani de gimnaziu și studiile absolvite de tată. TABELUL 7.14. Asocierea dintre studiile tatălui și reușita școlară a copilului în primii trei ani de gimnaziu Media generală 5-7 [4 categorii] Total sub
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
copii și cele cu patru sau mai mulți este importantă: probabilitatea accesului la reușita superioară scade de peste trei ori, iar cea a situării copilului pe nivelul cel mai scăzut al reușitei școlare crește de peste două ori. Dorim, în continuare, să relevăm mai clar relația dintre numărul de copii ai celor doi părinți și nivelul lor de studii deoarece simpla calculare a numărului mediu de ani de școală în interiorul categoriilor de reușită școlară poate ascunde aspecte semnificative. Tații cu studii superioare au
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
învățător, ofițer, subofițer, preot etc. În lipsa acestor precizări, s-a optat, de către operatori, relativ frecvent la varianta desemnînd o altă situație. În plus, sînt destul de multe nonrăspunsuri. Vom prezenta, totuși, categoriile socioprofesionale ale taților exact așa cum au fost ele înregistrate, relevînd reușita școlară medie a copilului, numărul mediu de ani de școală ai taților și venitul mediu al acestora. TABELUL 7.21. Valorile medii pentru reușita școlară a copilului, venitul tatălui și numărul anilor lui de școală în funcție de categoria socioprofesională a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
apartenența la o familie cu mulți copii, cu nivel cultural scăzut și cu venituri mici, apartenența la sexul masculin reprezintă un factor de risc în plus pentru eșecul școlar. Ne propunem, în schimb, ca pe parcursul prezentării rezultatelor cercetării noastre, să relevăm diferențele existente între atitudinile și practicile educative parentale în funcție de sexul copilului. Un ultim aspect pe care l-am analizat, privitor la structura familiei, îl reprezintă proveniența unuia sau a ambilor soți din mediul rural. Deoarece diferențele induse de această caracteristică
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tata și mama sînt "nativ rurali", familiile Bastion ocupă pe primul loc, urmate de cele de tip paralel, Companionale și Asociație. Ierarhia este identică cu cea indusă de nivelul scăzut de școlaritate. Ca o concluzie a acestui capitol, trebuie să relevăm faptul că variabilele structurale avute în vedere nivelul de studii al părinților, rangul nașterii și apartenența de sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima rezidență a părinților au, toate, relevanța lor pentru reușita
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima rezidență a părinților au, toate, relevanța lor pentru reușita școlară a copilului. Ele nu trebuie, însă, privite ca factori cauzali: ele nu explică, ci vor să releve fundalul care poate facilita anumite concepții și practici educative ale părinților. Este plauzibil ca un părinte care are trei sau mai mulți copii să poată aloca mai puțin timp, separat, fiecăruia. De asemenea, sub un anumit prag al veniturilor, oricît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fratriei, cu un venit per membru de familie mai ridicat tabel 1.7, Anexa 1 și cu reușita școlară mai bună a copiilor tabel 1.8, Anexa 1. Categoria socio-profesională a tatălui, cu toate inadvertențele implicate de clasificarea indivizilor, a relevat relația strînsă dintre ocupație, studii, nivel de salarizare și reușita medie a copilului. Trebuie să ținem seama de faptul că toate aceste variabile legate de mediul familial, și care sînt legate, mai mult sau mai puțin intens, de reușita școlară
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
puțin un item din fiecare categorie, deci nu se pune în nici un caz problema ca o categorie de mame să opteze doar pentru o anumită valoare și o altă categorie, pentru altele. Opțiunile mamelor privitoare la obiectivele pe termen lung relevă diferențe destul de evidente între cele patru modele de coeziune familială. TABELUL 8.4. Nivelul mediu al indicatorilor sintetici pentru obiectivele pe termen lung formulate de mame în funcție de modelul de coeziune familială Obiectivele pe termen lung [MAMA] AUTONOMIE ACOMODARE COOPERARE SENSIBILITATE
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
copii din familie, dar diferențele sînt mai mici decît cele induse de rangul nașterii. Avem de-a face, probabil, de două efecte suprapuse: experiența educativă a părinților, așteptările lor privitoare la copil și constrîngerile legate de dimensiunile grupului familial. Vom releva, în continuare, diferențele de accent asupra principiilor educative proprii mamelor în funcție de apartenența de sex a copilului și faptul de finalizarea clasei a VII-a sau a VIII-a. TABELUL 8.6. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative alese de mame
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de momentul prezent oferă o imagine similară sau nu cu cea care transpare din analiza obiectivelor pe termen lung. Supoziția este aceea că presiunile legate de viața școlară a copilului, mai ales trecerea la un nou ciclu de învățămînt, vor releva priorități diferite. OBIECTIVE PE TERMEN SCURT Întrebarea vizînd obiectivele pe termen scurt a fost formulată în felul următor: "În ultima vreme, în educația copilului dumneavoastră, care sînt aspectele asupra cărora ați pus accentul? Asupra căror lucruri ați insistat în mod
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dimensiuni și am construit cîte trei itemi pentru fiecare, pornind de la exemplele de răspunsuri ale mamelor și taților la întrebarea deschisă, prezentate în studiul mai sus amintit, precum și de la discuțiile realizate cu părinții în momentul testării chestionarului. Pentru ca părinții să releve ierarhia diferitelor obiective, le-am cerut să aleagă cel mult patru răspunsuri din cele douăsprezece. Per global, alegerile mamelor și taților diferă în mică măsură a se vedea tabelul 2.8, Anexa 2. În ceea ce privește ponderile opțiunilor mamelor pentru itemii desemnînd
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mică măsură a se vedea tabelul 2.8, Anexa 2. În ceea ce privește ponderile opțiunilor mamelor pentru itemii desemnînd obiectivele educative pe termen lung, nu apar creșteri sau descreșteri constante ale acestora în funcție de reușita școlară a copilului. Imaginea oferită de răspunsurile mamelor relevă importanța mai mare acordată cooperării, prima grupare de itemi din scală, și mai mică expresivității. Am construit indicatorii sintetici ai dimensiunilor obiectivelor educative pe termen scurt prin însumarea numărului de alegeri din fiecare categorie. Astfel, valorile acestora puteau fi zero
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de influență ale părinților, implicarea acestora în educarea copilului și modul în care sînt mediate influențele celorlalți agenți ai educației/socializării. Capitolul 9 PRACTICILE EDUCATIVE PARENTALE AȘTEPTĂRI ALE PĂRINȚILOR Înainte de a discuta despre practicile educative în sens strict, dorim să relevăm factorii care influențează așteptările părinților în legătură cu nivelul maxim de studii pe care ar fi potrivit să-l atingă copiii. Pentru elevii care au finalizat clasa a VIII-a, aflarea rezultatului la testul național putea influența, evident, părerile părinților, în sensul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
8,44 333 100% 8,44 Am prezentat diferențiat situația elevilor de clasa a VII-a deoarece răspunsurile mamelor nu au fost în nici un fel influențate de reușita sau eșecul la testul național. Distribuțiile de frecvență sînt extrem de asemănătoare și relevă faptul că marea majoritate a mamelor își doresc studii superioare pentru copiii lor. Legătura statistică dintre performanța școlară și așteptările părinților este extrem de clară. Ne putem întreba dacă aceste așteptări sînt dependente doar de performanța actuală a copilului și reprezintă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
frați mai mari. În familiile mai numeroase, ultimii născuți, dacă nu sînt elevi foarte buni, beneficiază de sensibil mai puțin suport pentru continuarea studiilor decît cei născuți pe primele două poziții. Un ultim aspect pe care am dorit să-l relevăm privitor la opțiunile mamelor pentru nivelul universitar de studii al copilului îl constituie legătura cu apartenența de sex a acestuia. TABELUL 9.5. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție de apartenența de sex și reușita școlară a copilului Ponderea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fost încadrate într-un singur set de variabile exprimînd ponderea folosirii diferitelor tehnici de influență deoarece mamele (ale căror răspunsuri le vom prezenta) au oferit, de cele mai multe ori, soluții globale și nu vizînd cele două momente distincte prezentate în situația-problemă. Relevăm, în tabelul 9.9, asocierea dintre reușita școlară a copiilor și opțiunile mamelor pentru diferitele tehnici de influență. TABELUL 9.9. Ponderile folosirii, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Panta greșită" în funcție de performanțele copilului Scenariul PANTA GREȘITĂ Media
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
induce diferențieri între nivelul global de implicare atît al mamelor, cît și al taților. Sînt favorizate familiile deschise spre exterior (Companionale și Asociație, în care susținerea parentală este mai intensă a se vedea tabelul 3.8, Anexa 3. Rangul nașterii relevă o deprivare de suportul parental a copiilor născuți pe rangul trei sau superior, explicabilă, probabil, prin faptul că părinții trebuie să împartă bugetul de timp disponibil între mai mulți frați a se vedea tabelul 3.9, Anexa 3. Este posibilă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
9% 332 100% Se pare că școala este privită ca un partener educativ al părinților doar în măsura în care părinții eșuează în tentativa lor de a construi o relație de încredere, de comunicare sinceră cu copilul. Această mentalitate este destul de păgubitoare, dar relevă, pe de altă parte, că cei care au cea mai mare nevoie de ajutor sînt dispuși să se implice mai mult în relația cu școala. După cum am putut constata la începutul acestui subcapitol, cu cît suportul educativ de care beneficiază
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
problema de a identifica acele strategii educative parentale care s-au vădit a fi benefice copilului pentru a le integra în oferta de suport pe care școala urmează să o facă familiei prin parteneriatul inițiat cu aceasta. Un prim aspect, relevat de analiza modelului de coeziune familială, îl constituie deschiderea grupului domestic către exterior: copiii au performanțe școlare mai bune dacă părinții sînt interesați de problemele politice și sociale, dacă se implică în viața comunității și, la modul general, încearcă experiențe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
postulat pe care studiul empiric al categorizării umane nu îl confirmă. Admițând că limbajul poate fi explicat mai degrabă prin tendințe, decât prin reguli absolute, semantica cognitivă renunță la exigențele științelor exacte, însă aspectele primordiale ale limbajului nu pot fi relevate în afara acestui tip de analiză. (1991: 4) În ceea ce privește tratamentul cognitiv al textelor, numeroase cercetări oferă un model al procesului de înțelegere și de producție, făcându-se referire la scheme textuale prototipice, definite ca "reprezentări, elaborate progresiv de către subiecți pe parcursul evoluției
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
structură poate fi asimilată unui proces de condensare lexicală: trecerea de la lista [b] la un lexem supraordonat [a], care servește rețetei de temă-titlu, prin intermediul [c] al verbelor de acțiune. G. Vigner (1990: 109)22 identifică această dinamică, însă fără să releve consecințele tipologiei care se impune: un astfel de proces corespunde structurii descrierii. Putem afirma că textul programator introduce o dinamică în structura sa: [a] nu se obține decât dacă se operează pe [b] o serie de acte [c]. Dar [b
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ale psihicului întrucât răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități ale ființei 231, exprimând astfel un model primordial, o temă fundamentală care domină inconștientul. Secolul al XXI-lea abordează mitul din perspectiva legăturii cu sacrul, relevând condiția metafizică a lumii de dincolo. Sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea marchează dimensiunea și rolul social al mitului, cercetătorii considerând că acesta este un produs narativ-discursiv înrădăcinat în limbaj și cultură, și care influențează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dimensiune a simbolului, aceea care oferă omului speranță și care îi rezolvă dilema neputinței și limitelor sale în fața vieții și a morții. Trebuie însă reținut faptul că, la fel ca și mitul, deși este considerat autentic și veridic, simbolul nu relevă aproape niciodată corespondența reală dintre un obiect și semnificația, atributele pe care acesta le dobândește în cadrul procesului de simbolizare 300. Practic, are loc o nouă dimensionare a realității, în care sensul lumii fizice este dat de procesul de simbolizare, proces
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atât, Serge Moscovici, Gabriel Mugny și Juan Antonio Perez consideră că nu doar conotațiile evaluative ale caracteristicilor grupului determină influența socială, ci și "conflictele sociocognitive ce pot să apară între categorizări și atribute, ca în cazul în care sursa in-group relevă conotații negative (conflictul de identificare este deosebit de puternic) ori sursa out-group, conotații pozitive. De altminteri, consistența minorităților ar putea avea ca efect introducerea unor noi atribute nepercepute inițial și care ar contrazice categorizările și evaluările inițiale. Menținând conflictul, stilul de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]