12,551 matches
-
în mod deliberat formele programelor de implantare a întreprinderii în toate domeniile, îndemnându-l astfel, la rândul lor, pe etnolog spre analiza raporturilor sociale în întreprindere. Ansamblul acestor perspective de antropologie "exotică" pune în evidență faptul că întreprinderea a fost remarcabil distinsă în prezența și / sau absența ei simptomatică -, fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă, în condițiile de înflorire, insuficiențele, lacunele ei. De aceea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
independentistă, dă naștere unui proces de cogestiune a întreprinderii cu directorul ei originar din Bangladeș, împărtășind aceleași idealuri. Vor rezulta de aici o cartă excepțională, privilegiind drepturile lucrătorilor statutari și defavorizând cadrele, modalități inedite de promovare, o absență a grevei, remarcabilă în această țară, pe o durată de douăzeci de ani, o angajare surprinzătoare în producția și viitorul întreprinderii, inclusiv în perioade naționale foarte sensibile. În 1992, multinaționala se retrage din această țară pentru a se concentra asupra unor zone mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și reparație psihică, duhurile unei piețe percepute ca o eliberare globală se înscriu într-o veritabilă piață a imaginarului, ca și reprezentanții lor, mediumurile, aflate într-o concurență acerbă. O intensitate orbitoare a posesiunii, o convingere, un angajament, un entuziasm remarcabil al actorilor, al spectatorilor din mulțime, părând ca posedați cu hainele strălucind de podoabe aurite, conotează astfel ceremoniile observate în 1993-94, care sunt la apogeul lor și pun în scenă o supralicitare și un exces ritual, reflectând credința împărtășită în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
économie politique du sexe: transaction sur les femmes et systèmes de sexe/genre, Cahiers du CEDREF nr. 7, Université de Paris 7, 1998. 22 M. Augé, Symbole, fonction, histoire, Hachette, Paris, 1979. 23 A se vedea, în afară de M. Augé (ibid.), remarcabila prezentare coordonată de F. Pouillon, L'anthropologie économique. Courants et problèmes, Maspéro, Paris, 1976. 24 Reeditate în Rationalité et irrationalité..., op. cit. 25 M. Godelier, L'idéel et le matériel, Livre de poche, Paris, 1984. 26 Iată de ce publicăm încă o dată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
perenitate, eficacitate”. (/14) Relația instituită Între cei doi termeni atribuie o notă de greutate sacrului, ce devine referentul, semnificație esențială și prin caracterul său paradigmatic, condiția actului de semnificare. Eliade insistă În Întreaga sa operă, și uneori Într un mod remarcabil, asupra Înțelegerii valorii sacrului. Fără a identifica sacrul cu credința În Dumnezeu, În zei, În spirite, filosoful român Îl concepe drept „experiența unei realități și izvorul conștiinței de a exista În lume”. Conștiința este rezultatul Împărțirii, asimetriei real-ireal (ce corespunde
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
mesajului cu cât „nu există fapt religios În stare „pură”. El este totdeauna simultan și fapt istoric, și sociologic și cultural și psihologic”. ( /39). Revenind la relația sacru-profan, la funcționalitatea sa În lumea modernă, Eliade face o observație de o remarcabilă profunzime: „Desacralizarea lumii moderne... ascunde, totuși... singura creație religioasă... Adică o perfectă camuflare a sacrului În profan. Nu se mai poate distinge, este o identificare și mulți cred că această identificare a sacrului În profan este o desacralizare și o
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
depinde de noi și se ivește prilejul, să lăudăm de fiecare dată (nu să lingușim!) tot ce merită lăudat, să apreciem și să remarcăm tot ceea ce merită, într-adevăr, apreciat și remarcat. • sentimentul importanței. În consecință, să relevăm calitățile deosebite, remarcabile ale celuilalt; să ținem seama de opțiunile lui și să le respectăm. • simțul identității. Drept urmare, să încurajăm acele moduri în care-i place să se deosebească de ceilalți și care nu deranjează pe nimeni. Să discutăm probleme legate de interesele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Am putea învăța să devenim conștienți de astfel de impulsuri și să fim capabili să le evaluăm în mod deliberat în acest moment, iar apoi să alegem dacă vrem să continuăm și să acționăm sub acel impuls", precizează P. Ekman. Remarcabilul psiholog al emoțiilor ne atenționează asupra faptului potrivit căruia această conștientizare a impulsului ne este accesibilă în anumite momente, dar nu este ușor de atins și va fi nevoie de exercițiu (Goleman, 2005, p. 232); • ultimul moment îl reprezintă acțiunea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de a lăuda peste măsură. Pentru nuanțarea analizei, este demn de menționat faptul că în societățile noastre (democratice), invidia nu este întotdeauna negativă. Ea poate fi de folos în controlul democratic și se poate transforma chiar în admirație față de personalitățile remarcabile (Savater, 2008). Altfel spus, pare că invidia malignă se poate transforma în și manifesta în anumite situații ca invidie benignă 62. În forma sa admirativă (și emulativă), invidia nu se manifestă neapărat ca un rău. Ea poate, dimpotrivă, "să ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
doză de suferință, ne îndeamnă spre o emulație sănătoasă: suntem motivați să muncim mai mult și capabili să ne felicităm colegul/a pentru reușita lui/ei. Emulația consideră Ph. Braud (2008) constituie "dimensiunea dinamică și pozitivă a invidiei" (p. 151). Remarcabilii psihologi francezi țin să precizeze faptul că reacțiile noastre de invidie sunt rareori pure; cele trei forme ale invidiei se pot combina sau pot succede una alteia (2003, p. 70). 63 În acest context poate fi consultată și interesanta lucrare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
evocările anecdotice implicate în bârfele Acriviței. Luată literal, caracterizarea lui Ibrăileanu cu privire la Kir Ianulea, ,,o adevărată nuvelă istorică, cu toate însușirile acestui gen’’, ar putea părea inadecvată. Ibrăileanu se gândește însă tocmai la discreția cu care e distribuită culoarea: ,,Este remarcabilă măsura ce păstrează autorul în privința vocabularului. El nu utilizează din limba vremii decât ceea ce este caracteristic...’’ Editorul susține că ,,lipsa sarcasmului’’ lui Machiavelli în proza lui Caragiale ar marca, la autorul român, intenția de reabilitare a femeii. De fapt, Caragiale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale unor preocupări inconștiente. * Interpretarea testului ține cont de 150 de modalități. Testul Luscher sau testul culorilor Studiile de psihologie și neurofiziologice au pus în evidență legătura profundă dintre structurile bazale ale personalității și opțiunea pentru o anumită culoare. În ciuda remarcabilei comodități și vitezei cu care poate fi administrat testul Luscher este un test psihologic "de profunzime" alcătuit pentru utilizarea profesională de către psihologi. Testul este elaborat în două variante. În varianta sa integrală testul Luscher este format din 2 panouri diferite
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lor își revin mai repede și complet, decât cei care sunt sceptici în privința efectelor terapiei. 8.8. Diferențe de gen și vârstă în depresie 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale Diferențele de gen în depresie, sunt în mod remarcabil consecvente la nivel de cultură, fapt ce sugerează că ceva din natura biologică a femeilor le poate predispune la depresie. Femeile, comparativ cu bărbații, nu prezintă o mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare să fie legată de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu același tip de regim. Dar acest consens poate împiedica apariția unor întrebări mai profunde privind posibilitatea ca între liberalism și pace să existe o relație mai generală. Reducerea sferei revendicărilor sale a făcut ca argumentul păcii democratice să fie remarcabil de rezistent în fața criticilor. Cu toate acestea, argumentul exclude o serie de întrebări fundamentale despre dominația realismului ca explicație generală a sistemului internațional. În mod ironic, susținătorii păcii democratice sprijină tacit o structură de cercetare din interiorul disciplinei în ansamblu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în dezbateri publice și politice, pentru prima dată după colapsul sovietic. Dintr-o perspectivă istorică și teoretică, faptul că a fost nevoie de un interval de timp atât de lung ca aceste întrebări să iasă la suprafață este cu adevărat remarcabil. Cum se explică această eră de stabilitate a marilor puteri? Chiar și după un deceniu și jumătate de la sfârșitul Războiului Rece, această întrebare reprezintă în continuare o anomalie majoră pentru concepțiile încetățenite privind relațiile internaționale. Totuși, importanța ei pentru înțelegerea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o schimbare semnificativă a strategiei de planificare a apărării pe termen lung a Japoniei. Dar acest fapt sugerează că, așa cum s-a observat, consolidarea capacităților Japoniei de apărare împotriva rachetelor balistice a cauzat anumite îngrijorări în China. Totuși, în mod remarcabil, sugerează și o posibilă reducere a personalului SDF, de la numărul curent, de 180.000, la 150.000 (Sasae, 1994, p. 17). În ciuda predicțiilor neorealiste, Japonia a luat în considerare cu precauție chestiunea statutului de membru permanent în Consiliul de Securitate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemul internațional să treacă printr-o tranziție de la cultura lockeană, organizată în jurul balanței de putere, la cultura kantiană, în care normele păcii democratice definesc tendința de socializare dominantă. Lucrarea lui Wendt a atras deja observații critice susținute. Într-o replică remarcabilă, Keohane afirmă că, deși Wendt oferă un cadru teoretic pătrunzător, abordarea lui nu face o legătură între temele teoretice și tendințele empirice identificabile (Keohane, 2000, p. 126). Potrivit răspunsului lui Wendt, cadrul stabilit de el conține ipoteze clare, de utilizat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
SUA, menținându-și în același timp o anumită capacitate de acțiune independentă. SUA au preluat conducerea replicii militare directe în Afganistan, rolul de sprijin fiind jucat de state din Europa și, într-o măsură mai redusă, de Japonia. Cel mai remarcabil, Rusia și China au acceptat intervenția directă a SUA într-o zonă considerată de ambele state drept sfera lor de influență. NATO a cunoscut o înfrângere majoră când SUA au refuzat să răspundă atacurilor de la 11 septembrie potrivit prevederilor Articolului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
marketing și "comportamentele consumatorilor" (cf. Christian Pinson și Alain Jolibert, "Comportement du consommateur", în Yves Simon și Pierre Joffre [coord.], Encyclopédie de gestion, Économica, Paris, 1997, pp. 372-475). Economiștii disting momentele consumului (decizie, act, satisfacere) și factorii (sociali, psihologici). Este remarcabil să constatăm, în plus, că există o mare complicitate între abordările psihologică și economică. Scopul practic al marketingului cultural se regăsește în definiția lui funcționalistă: "El are o funcție de mediere între ofertă și cerere, trebuie să organizeze întâlnirea dintre operă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
constructiviste" care caută să explice activitatea colectivă, practică și simbolică generatoare de grupuri sociale (Boltanski, 1982; Desrosières și Thévenot, 2000). Sociologii și statisticienii de la INSEE, care din 1954 elaborează (și ajustează) grila de CSP (devenită PCS în 1982), amintesc întruna "remarcabilele regularități" ale instrumentului lor, care confirmă mereu anchetele secundare. Practicile culturale constituie, în această privință, o probă majoră a omogenității grupurilor sociale. De asemenea, printre inițiatorii anchetelor naționale asupra practicilor culturale, a priori puțin dispuși să recunoască existența claselor, constatarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și simplu autorizația de a-i lumina. În ciuda eforturilor supraomenești, Bastiat nu a reușit să străpungă complet zidul gros al solicitanților și Republica franceză a apărut fără autorizație. Bastiat a publicat, în primele numere ale acestei foi, mai multe articole remarcabile asupra chestiunilor momentului: cerea guvernelor străine, și în mod special Angliei, să dea Franței exemplul dezarmării; recuza clientelismul funcțiilor și, ca remediu la această a opta plagă a Egiptului, indica în mod spiritual reducerea numărului de funcții. În sfârșit, unul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
onoarea economiștilor: toți rivalizau în zel în această cruciadă împotriva utopiei. În timp ce Bastiat se servea de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate sofismele și iluziile socialismului, domnul Michel Chevalier publica, în Jurnalul de dezbateri, curajoasele și remarcabilele sale scrisori privind organizarea muncii; domnul Wolowski avea să-l combată pe domnul Louis Blanc la Luxembourg; domnul Léon Faucher îl ataca pe imprudentul inovator în Revue de Deux-Mondes; domnii Coquelin, Joseph Garnier, Fonteyraud, ajutați de domnii Potonié și de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
hotel sau scaunele dintr-un autobuz; ele sunt completate de cineva, dar nu întotdeauna de aceleași persoane. Când distribuțiile de venituri în societățile orientate către piață sunt studiate în timp, iese la iveală o mobilitate socială ridicată, cu un număr remarcabil de oameni urcând sau coborând în distribuțiile de venit. Cel mai important, însă, este faptul că economiile de piață prospere văd cum toate veniturile cresc, de la cele mai de jos la cele mai de sus. 17. Când prețurile sunt liberalizate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trăirilor emotive, cercetând domenii care nouă nu ne sunt deloc familiare, așa că lăsăm specialiștilor în sociologie, etică, economie, politologie, să gloseze pe marginea subiectului "despre muncă", ori geografilor "despre apă". Eseul despre sâni este, într-un fel, o contragere a remarcabilei cărți dedicată de același autor senologiei, care trece în revistă nu numai ches-tiuni ținând de patologie și tehnici chirurgicale, ci inițiază și lungi excursuri în istoria artelor plastice, unde imaginea sânului deține un loc de frunte printre tentațiile așilor penelului
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a deținut un loc de prim ordin, etalându-și forța, o forță îndreptată împotriva orânduirii și Bisericii. Societățile anterioare nu cunoscuseră această putere, bazată pe valoarea socială și economică a muncitorului. Forțele de producție s-au bucurat de o dezvoltare remarcabilă. Abilitatea și execuțiile tehnice, de asemenea. Disciplina în muncă a maselor de lucrători a impus probitatea și demnitatea muncii. Prin constituirea asociațiilor meșteșugărești, munca și-a proclamat importanța și a impus recunoașterea nobleței sale. În general, în perioada Renașterii, documentația
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]