8,987 matches
-
negociere: 1) planul (previziunea, planificarea, proiecția în viitor); 2) opțiunea (necesitatea de a alege/opta pentru o variantă acțională din mai multe alternative posibile); 3) tacticile și tehnicile (armele sau mijloacele negocierii); 4) finalitatea (maximum de șanse; estimarea probabilităților de reușită pentru fiecare acțiune aleasă). În același sens se pronunță și unii autori români. Strategia este o linie de acțiune subordonată obiectivelor globale și finale care vizează obținerea unor efecte pe termen lung. Tactica este ansamblul acțiunilor subordonate obiectivelor imediate, particulare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
etapa propriu-zis decizională. Aflați sub stres, decidenții nu iau în considerare toate alternativele avute la dispoziție, nu procedează la o examinare sistematică a fiecărei alternative în parte, nu corelează și nici nu rețin alternativele cu cea mai mare probabilitate de reușită, se grăbesc spre finalizări premature etc. În etapa următoare, cea a executării deciziei, presiunea stresului îi face pe oameni să comită mai multe erori decât în situațiile în care execuția deciziei se realizează în condiții de relaxare. Nivelurile crescute de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
le permite responsabilitatea unei arii funcționale mari, însă subordonând nevoile acestora la propriile nevoi. Rezultatele practicării unui astfel de stil converg către o cultură organizațională de tip charismatic, în care subordonații tind să idealizaze liderul, ignorându-i greșelile și accentuând reușitele. Astfel crește capacitatea de control și de manipulare a angajaților, care ajung să nu conceapă un posibil rival în dobândirea autorității. Organizațiile cu stil isteric/dramatic sunt hiperactive, impulsive, aventuroase, neinhibate. Deciziile sunt impulsive, hazardate și fără suport. Gustul pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Emoții Emoția primară Stimul Neutralitate Emoții Punere în acțiune Finalizare Optim Încredere în sine Legitimitate Identitate Numărul de posturi ocupate (in%) Fig.... Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Numărul de posturi ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Neutralitate Emoții Punere în acțiune Finalizare Optim Încredere în sine Legitimitate Identitate Numărul de posturi ocupate (in%) Fig.... Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Numărul de posturi ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a deficienților auditivi în comparație cu a auzitorilor. Aceste date contribuie la disocierea efectelor surdității de cele ale unor forme de deficiență mintală. A doua categorie cuprinde informații mult mai detaliate, date analitice care țin seama de conținutul probelor și de nivelul reușitelor la probe și sub-probe. Acestea contribuie la clarificarea efectului surdității asupra activității intelectuale. Un alt obiectiv, care se înscrie în preocuparea a numeroase cercetări, vizează răspunsul la întrebarea dacă surditatea este sau nu cauză de întârziere în dezvoltarea mintală. Pentru
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
set minimal de anatomice secționări ale achizițiilor teoretice și practice ale activității de negociere. I. COMUNICAREA NOȚIUNI DE BAZĂ Relațiile dintre oameni sunt deosebit de complexe și importante; ele reprezintă, de fapt, țesătura, canavaua, pe care se așează însăși viața, structura reușitelor, miracolelor sau dezastrelor umane. Trăsături și însușiri, fapte omenești (bune sau rele), priviri și gesturi toate pot crea un COD, un MODEL, un STIL de comunicare interumană. 1.Ce este comunicarea? Comunicarea, înțeleasă în sensul său larg, ca act tranzacțional
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de curtoazie și de bunele maniere. De exemplu, strângerile de mâini la o întâlnire de afaceri sau ajutorul dat mătușii să-și ia haina. ¾ Gesturi convingătoare. O solicitare însoțită de o atingere ușoară sau pe mână are șanse mari de reușită. ¾ Atingeri tămăduitoare. Cercetările arată că atingerea poate vindeca. De asemenea, arta masajului și a acupuncturii pot alina, relaxa și vindeca. ¾ Atingerea în joacă. Majoritatea băieților și chiar unii bărbați și unele fete se prefac uneori că se bat în joacă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
realizează. Realizată în forma comunicării interpersonale sau de grup, o discuție între parteneri presupune relații directe, o întâlnire față-în-față între un număr mic de persoane care schimbă informații, își exprimă puncte de vedere, iau decizii cu referire la anumite probleme. Reușita sau nereușita comunicării influențează deciziile luate. Semnificația 41 43 deosebită a comunicării presupune, astfel, analiza acesteia precum și a rolului avut în cadrul parteneriatului social. Parteneriatul este un cadru în care persoanele: • interacționează • își comunică păreri, informații • își verifică opiniile, opțiunile • formulează
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
49 3. Comunicarea și relațiile părinți copii În toate societățile au existat și vor exista legături între părinți și copii, mamele se ocupă în special de copii la vârste mici, în toate societățile copiii vor considera părinții responsabili de necesități, reușite și insuccesele lor. Relațiile între părinți și copii presupun un mecanism deosebit, filtrat social, ele au la bază statuarea comunicării în care se realizează un model, un patern de conduită. În cadrul acestor relații părinții încearcă și de multe ori mulți
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
produc interferențe. Competența de comunicare a profesorului. Competența comunicațională a profesorului este într-o oarecare măsură înnăscută, dar mai ales dobândită, prin voință și efor pedagogic. Această competență are mai multe caracteristici: • inteligență, ca instrument de cunoaștere, înțelegere, invenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea și reproducerea acestora într-o formă selectivă; • capacitatea de comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
dezvoltării fizice, perceptiv- motorii, ale dezvoltării limbajului, ale orientării și structurării spațiale, și, nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexico- grafic. Reușita în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditivă a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteza lexicală la nivel de silabă și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
stare de lucruri sau un anumit comportament; explicația poate fi găsită de noi Înșine, poate proveni de la semenii noștri sau poate rezulta din „Împrejurări”, În funcție de statutul de actor sau de observator al fiecăruia. Paradigma explicațiilor pentru un anumit fenomen (eșec/reușită, ghinion/noroc, sărăcie/bogăție) se complică dacă integrăm În ea și invocarea unor factori interni (motivare, capacitate) sau externi (mediu, Întâmplare). Definiție și modele Încă din 1944, apoi Într-o lucrare majoră publicată În 1958, Fritz Heider propune deplasarea accentului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Învățarea anumitor norme, cum este cea a „internalității”, care tinde să privilegieze cauzele „interne”, proprii individului (capacități, emoții, inteligență, stimă și stăpânire de sine), și să subestimeze factorii „externi”, ca hazardul, norocul sau factorii economici, În explicarea, de exemplu, a reușitei sau a eșecului (Dubois, 1994). Frustrarea acestei nevoi de control intern, intens valorizată de ideologia liberală În societățile occidentale, ar putea explica anumite comportamente depresive care apar la cei cărora nu le este dat să dețină controlul asupra vieții lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chinezi având tendința să privilegieze explicațiile externe, invers decât copiii americani. Patrick Gosling consideră, de exemplu, că există o normă de responsabilitate care Îi determină pe mulți dintre contemporanii noștri să emită atribuiri externe pentru a explica anumite tipuri de reușită În cazul unor sarcini care implică punerea În valoare a capacităților personale: valorizarea norocului sau a bunelor condiții de examen, spre exemplu, favorizează În acest caz implicit valorizarea de sine, răspunzând normei de modestie (Gosling, 1999). Predominanța normelor și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-se liberal, el admite ca roadele dezvoltării să fie Împărțite În mod inegal Între oameni, cu condiția „să se refuze avantaje mai mari dacă acestea nu aduc nimic și celor mai puțin norocoși” (Rawls, 1987). Argumentul său este acela că reușita unora se datorează unor dispoziții naturale pe care ceilalți nu le au (sănătate, aptitudini intelectuale etc.), dar care nu sunt niște merite În sine. Principiul diferenței determină o societate politică să compenseze aceste inegalități, după modelul unei familii În cadrul căreia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt totuși departe de a putea explica totul. Trebuie să ținem seama și de „efectele de sistem” care permit clarificarea unui anumit număr de paradoxuri, cum sunt cele puse În evidență de Charles Anderson, Roger Girod sau Christopher Jencks cu privire la reușita școlară sau la mobilitatea Între generații. Alt subiect de discuții: justificarea și gradul de eficiență al strategiilor redistributive. Unii autori au arătat astfel că egalitatea juridică presupune ca regulile de drept universale să poată fi respectate. Instaurarea de reguli specifice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se comporte În moduri diferite. În vreme ce conformismul pare să fie modalitatea cea mai răspândită, Încălcarea normelor este mai puțin curentă. Răzvrătirea este comportamentul care se apropie cel mai mult de comportamentul delincvent. În acest sens, unii dintre noi acceptă obiectivul (reușita), dar nu se dau În lături de la nimic pentru a-l atinge. Această atitudine, se precizează, se regăsește cel mai adesea În partea de jos a ierarhiei, acolo unde mijloacele legitime disponibile sunt mai dificil de pus În aplicare decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe scrierile lui Merton, aceștia duc analiza mai departe. Se constată astfel că băieții proveniți dintr-un mediu muncitoresc au asimilat obiectivele propuse, dar nu au mijloacele de a le atinge. Ei sunt astfel sfâșiați Între obiectivele urmărite și lipsa reușitei. De unde frustrarea și sentimentul de nedreptate. În aceste condiții, recurgerea la ceea ce este altminteri interzis le poate apărea ca o soluție. Ar fi Însă fals să desprindem de aici concluzia că distanța dintre aspirații și șanse Îi caracterizează În primul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este să inverseze procesul de influențare muzicală și culturală. Muzica va veni de la ele și se va propaga de jos În sus. Nerecunoașterea valorilor estetice la modă și opoziția față de acestea le desemnează ca minorități. Faptul că sunt atrase de reușita socială, vedetismul și dominarea maselor În concerte ne permit să le calificăm drept anomice, pentru că aceste elemente, simboluri ale influenței majoritare, le tulbură obiectivul de a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modernă a transei (sau efervescență socială), adică a socializării unei senzații, a unei emoții (ca și a unui cod muzical confuz) care nu capătă sens decât devenind publice. Starea acidă caracterizează un model de comunicare socială modernă bazată pe valorizarea reușitei personale sau pe exacerbarea atributelor eului (talent, capacitate, personalitate). Se aplică multor situații profesionale sau artistice de căutare a recunoașterii pentru aptitudini, capacități sau trăsături originale. Norma de originalitate adoptată de către minorități accentuează această stare, care evocă cramponarea individului de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
supuși unei examinări de tip universitar (sau unui test oarecare), cu scopul de a păstra, În mod artificial, o bună impresie despre ei Înșiși. Consumând droguri sau alcool Înaintea unui examen, ei pot alege să pună eșecul pe seama dependenței și reușita, dacă aceasta se produce, pe seama propriilor capacități. Ideea experimentatorilor este aceea de a găsi studenți voluntari pentru o cercetare a legăturilor dintre performanțele realizate În rezolvarea problemelor și efectul diferitelor droguri. În cadrul acestui experiment, unii subiecți vor dori, În mod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că verbalizarea unui stereotip se sprijină, În parte, pe indici și practici sociale care tind să-i ofere o confirmare parțială. Asiaticii din ancheta efectuată În 1989 primiseră o evaluare pozitivă, În special pentru că aveau o mai bună medie de reușită școlară decât alte grupuri etnice care nu erau de origine canadiană. Stereotipul implică, de fapt, o generalizare pornind de la caracteristici particulare observate, de unde caracterul său speculativ. Însă ceea ce caracterizează cel mai bine acest procedeu cognitiv este faptul că el constituie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mari cum ar fi recurentul dezacord „cea mai în formă am fost când... “, dar asta ar fi putut fi treaba redactorului), fără exagerări metaforice păunesciene Ăcum se întâmplă la Alice Năstase, o altă „scriitoare“ din aceeași lume), câteodată cu bune reușite la nivelul unui sentimentalism cu adevărat emoționant Ătextele despre Ayan). Singura nereușită categorică din punct de vedere literar: proza La naiba cu prejudecățile, telenovelistică și simplistă, cu tipica situație de coincidență forțată, cu schematismul aferent... un text care ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Turcie încă divizată în funcție de această opțiune politică -, dar a trăit în Spania, apoi s-a întors în Turcia și acum este în Statele Unite. Un prieten remarca acest parcurs biografic care acoperă o geografie impresionantă, ca pe încă o explicație pentru reușita ei ca autoare. S-ar putea să fie și asta o explicație, cu cât geografia pe care o acoperă biografic un autor e mai cuprinzătoare, cu atât drumul spre un succes internațional e mai lin. Dar probabil nu e o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]