6,157 matches
-
Shou Xing ("steaua longevității"). În secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, Centura lui Orion era cunoscută sub denumirea de "Driekoningen" (în ) de către navigatorii și cartografii olandezi. Tot cu aceeași semnificație, este numită "Drie Konings" (în ) sau "Drie Susters" (în română: "Cele Trei Surori") de vorbitorii limbii afrikaans din Africa de Sud. În "Lettres de mon moulin", publicată în 1866, Alphonse Daudet amintește, în scrisoarea "Leș Étoiles", de mai multe obiecte cerești, între care și de „leș Trois Rois”, referindu-se la "Centura
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
Française (NRF)". De aici derivă logo-ul stilizat "nrf", care poate fi încă găsite astăzi pe multe titluri ale editurii. După al doilea război mondial, a fost fondată de către Marcel Duhamel în editură Gallimard, Série noire, o serie franceză de române polițiste de origine americană, așa-numitul "thriller". Acest gen independent, francez a fost în mare măsură responsabil pentru dezvoltarea rapidă a Român noir („Român negru”) în Franța. Din anul 1992, aparține de Holding Groupe Madrigall. Societate de care, în 2015
Éditions Gallimard () [Corola-website/Science/328706_a_330035]
-
(în română: „Marcă de hârtie”) este denumirea dată monedei germane începând din iulie 1914, dată la care a fost abandonată echivalența între Goldmark (în română: „Marcă-aur”) și aur ca etalon. Bancnotele nu mai erau convertibile în aur și aveau curs forțat. Între
Papiermark () [Corola-website/Science/328705_a_330034]
-
(în română: „Marcă de hârtie”) este denumirea dată monedei germane începând din iulie 1914, dată la care a fost abandonată echivalența între Goldmark (în română: „Marcă-aur”) și aur ca etalon. Bancnotele nu mai erau convertibile în aur și aveau curs forțat. Între iulie 1914 și ianuarie 1920, cursul dolarului american a urcat, la rata de schimb) de la 4,20 mărci () la 41,98 mărci. Pentru
Papiermark () [Corola-website/Science/328705_a_330034]
-
a fost oficiată de către Pr. Nicolae P. Rațiu din Turda iar nași au fost Iosif Pop cu soția, judecător la Înalta Curte de Casație si Justiție Regală din Budapesta. Cu acest prilej, oaspeții au fost întâmpinați cu imnul Deșteaptă-te Române, considerat ofensator, alături de tricolorul național, de către șovinii unguri. Cununia și petrecerea s-au desfășurat într-o atmosferă pur românească. Ziarul "Tribuna" din Sibiu relatează fericitul eveniment în numărul din 27 Septembrie 1900. Aceasta a fost scânteia care a declanșat o
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
în data de 27 iunie 1992. În data de 28 februarie 1998 a devenit arhiepiscop de Buenos Aires. La 6 noiembrie 1998 i-a fost încredințată suplimentar jurisdicția episcopala asupra credincioșilor de riț bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Romă. Credincioșii din Argentina aparținători Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au din 1968 episcop propriu, sufragan (subordonat) arhiepiscopului de Buenos Aires. Între 2009-2011 episcop al ucrainienilor catolici din Argentina a fost Sviatoslav Șevciuc, actualul arhiepiscop de Kiev-Halici. În consistoriul din 21
Papa Francisc () [Corola-website/Science/328849_a_330178]
-
Flacus, topograf roman ("mensor") din secolul I, ne oferă următoarea clasificare a drumurilor romane: Acestea sunt marile drumuri ale Imperiului, arterele principale ale rețelei rutiere, care legau marile orașe între ele. Aceste drumuri mai erau denumite și "viae praetoriae" (în română: „drumuri pretoriene”), "viae militares" (în română: „drumuri militare”) sau "viae consulares" (în română: „drumuri consulare”). Statul lua în sarcină finanțarea construirii lor, însă o contribuție era cerută și cetăților și proprietarilor domeniilor traversate de aceste drumuri, care trebuiau apoi să
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
I, ne oferă următoarea clasificare a drumurilor romane: Acestea sunt marile drumuri ale Imperiului, arterele principale ale rețelei rutiere, care legau marile orașe între ele. Aceste drumuri mai erau denumite și "viae praetoriae" (în română: „drumuri pretoriene”), "viae militares" (în română: „drumuri militare”) sau "viae consulares" (în română: „drumuri consulare”). Statul lua în sarcină finanțarea construirii lor, însă o contribuție era cerută și cetăților și proprietarilor domeniilor traversate de aceste drumuri, care trebuiau apoi să le asigure întreținerea. Drumurile purtau adesea
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
romane: Acestea sunt marile drumuri ale Imperiului, arterele principale ale rețelei rutiere, care legau marile orașe între ele. Aceste drumuri mai erau denumite și "viae praetoriae" (în română: „drumuri pretoriene”), "viae militares" (în română: „drumuri militare”) sau "viae consulares" (în română: „drumuri consulare”). Statul lua în sarcină finanțarea construirii lor, însă o contribuție era cerută și cetăților și proprietarilor domeniilor traversate de aceste drumuri, care trebuiau apoi să le asigure întreținerea. Drumurile purtau adesea numele persoanelor care au contribuit la proiectarea
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
adăpost”). "Mutatio" era o haltă-popas repartizată la fiecare 10 - 15 km, pentru relaxare și eventual schimbul cailor. O "mansio" se găsea la fiecare trei "mutationes". Între fiecare "mansio" era o distanță de circa 30 - 50 kilometri. Ținută de "caupo" (în română: „cârciumar”, „hangiu”), "mansio" era un loc de etapă bine echipat și care permitea călătorului, eventual, să-și petreacă noaptea. Aici se aflau un han pentru a lua masa, un serviciu pentru îngrijirea și odihna cailor, un potcovar, un rotar însărcinat
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
noaptea. Aici se aflau un han pentru a lua masa, un serviciu pentru îngrijirea și odihna cailor, un potcovar, un rotar însărcinat cu întreținerea vehiculelor. Numeroase scrieri, privitoare la viața în hanuri, au ajuns până în zilele noastre. Aceste "tabernae" (în română: „tavernă”, „crâșmă”, „birt”, „han”, „locantă”) aveau uneori o foarte proastă reputație, iar călătorul prefera să campeze în proximitate, să utilizeze "deuersorium" (locuință publică pentru cei mai bogați) sau, mai bine, să se facă invitat, practicând "hospitium" (în română: „ospitalitate”, „găzduire
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
tabernae" (în română: „tavernă”, „crâșmă”, „birt”, „han”, „locantă”) aveau uneori o foarte proastă reputație, iar călătorul prefera să campeze în proximitate, să utilizeze "deuersorium" (locuință publică pentru cei mai bogați) sau, mai bine, să se facă invitat, practicând "hospitium" (în română: „ospitalitate”, „găzduire”). În paralel cu hanurile, se aflau horrea, antrepozite care serveau la "cura annonae", serviciul de îngrijire a recoltelor și mărfurilor destinate capitalei Imperiului. "Cursus publicus" (în română: „poșta oficială [a Imperiului Roman]”) fiind, împreună cu armata, principalul beneficiar și
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
bogați) sau, mai bine, să se facă invitat, practicând "hospitium" (în română: „ospitalitate”, „găzduire”). În paralel cu hanurile, se aflau horrea, antrepozite care serveau la "cura annonae", serviciul de îngrijire a recoltelor și mărfurilor destinate capitalei Imperiului. "Cursus publicus" (în română: „poșta oficială [a Imperiului Roman]”) fiind, împreună cu armata, principalul beneficiar și utilizator al drumului roman, folosea aceste etape pentru dirijarea rapidă a mesajelor și știrilor. Sistemul funcționa atât de bine încât vehiculele serviciului poștal puteau parcurge, în condiții favorabile, până la
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
În afară de acesta, garnizoana putea fi folosită pentru repararea drumului. În sfârșit, pentru reconfortul spiritual și pentru a se afla sub protecția zeilor tutelari, călătorii găseau, în mod regulat, de-a lungul drumurilor romane, locuri de cult, temple sau fanum (în română: „loc consacrat solemn de către pontifice unei divinități”). Ei îi solicitau pe Mercur, zeul comerțului și al călătorilor, pe Diana, protectoarea drumurilor sau divinități locale. Se făceau ofrande monetare sau ex-voto-uri, sacrificii... Mai grandioase și deseori ridicate spre gloria donatorilor, fie
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Hold Your Breath (stilizat ca #HoldYourBreath; în română: „Ține-ți respirația”) este un film de groază american din 2012, regizat de Jared Cohn și avându-i în rolurile principale pe Katrina Bowden și Randy Wayne. Filmul a fost lansat pe 5 octombrie 2012 în Statele Unite. Filmul începe cu
Hold Your Breath (film) () [Corola-website/Science/329486_a_330815]
-
înființat în decembrie 1916, după înfrângerea forțelor române în campania anului 1916. În realitate, generalul Șcerbaciov era comandantul de fapt al Frontului, care avea în compunerea sa patru armate rusești și două armate române. În iulie 1917, forțele Armatei 2 române sprijinite de trupele ruse au declanșat ofensiva de la Mărăști, pe care Șcerbaciov a fost nevoit să o anuleze în plină acțiune victorioasă, din dispoziția șefului Guvernului provizoriu din Rusia, Aleksandr Kerenski, ca urmare a ruperii frontului din Galiția, la Ternopol
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
fost executat. În 1869 osemintele sale au fost mutate la Gurahonț, iar în 1924, împreună cu crucea, în cimitirul eroilor de la Țebea. Inscripția de pe fața dinspre sud a crucii sale este: „"AICI SVNTV OSAMINTELE FERICITVLVI IONV BVTEANV, VNVL DINTRĂ MARTIRI NATIVNEI ROMÂNE VCISV PERFIDAMINTE ÎN ANVLV 1849 MAI 23/IVNIV 4. 1849 PVSV ÎN 1869 SEP. 10"”, iar cea de pe fața dinspre nord: „"'Prefectul Zarandului în 1848-9, prins mișelește în Abrud și spânzurat la Iosaș de fugăii unguri bătuți de Iancu. Mor
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
știau decât prin intermediul propagandei ostile a Austro-Ungariei. De asemenea, această educație a urmărit să elimine neîncrederea în noul aliat italian, precum și dificultățile de comunicare cu alți soldați din celelalte regiuni istorice românești. Singura limbă folosită în serviciul militar a fost româna. Ofițerii de origine română a avut un program complex de formare, care a inclus printre altele și studiul limbii italiene. După armistițiul de la Villa Giusti, politicianul conservator român Take Ionescu a sugerat ambasadorului Italiei la Paris, Lelio Bonin-Longare, ca Legiunea
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
României „de la Nistru pân-la Tisa”. Uniunea Sovietică constituiește aici în anii 1930 (1924) o regiune autonomă a Transnistriei în interiorul Ucrainei, numită Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), în care aproape jumătate din populație vorbea o limbă neolatină (de fapt o română rusificată). Între anii 1929 și 1940, orașul Tiraspol a fost capitala RASSM. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, România, ajutată de Germania Nazistă, pentru prima dată în istorie a preluat controlul Transnistriei, Germania nu a făcut încercări de a
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
decembrie 1566, Nicolae Basarab nu primește susținerea pentru a deveni domn și din acest moment nu se mai cunosc date despre el. Contextul politic se schimbase, Soliman Magnificul tocmai murise și împăratul considera că "„ceasul tentativelor de a ocupa tarile române trecuse si împăratul începea sa se gândească la noile negocieri de pace cu Imperiul otoman”".
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
pierderea în absența conților din Castilia, care nu veniseră la apelul său. El i-a adunat împreună la Tejares și i-a ucis. Fruela s-a menținut în relații bune cu fratele său Ordono. Ei au cooperat în Reconquista (în română: "Recucerirea"). Atunci când Ordono a murit în 924, magnații i-au ignorat moștenitorii și l-au ales ca rege pe Fruela. El nu a fost popular printre nobili și subiecții săi iar alegerea sa a fost pusă la îndoială de unii
Dinastia Astur-Leon () [Corola-website/Science/331415_a_332744]
-
contribuit la construirea și dezvoltarea țării, remarcându-se în toate domeniile de activitate: armată, industrie, cercetare, artă. Acești emigranți aduc cu ei obiecte de cult dar și cărți, muzică, teatru, o întreagă mentalitate europeană, dar mai ales limba lor maternă- româna - total diferită de limbile semitice din regiune. Cu timpul apar ziare în limba română, emisuni de radio, se fondează organizații, se tipăresc cărți și broșuri diverse. La Ein Hod, la sud de Haifa, pictorul Marcel Ianco fondează un sat al
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
la Chișinău, apoi la Moscova, fără a fi informată despre motivul călătoriei. La data de 7 august 1940, ține un discurs la tribuna Sesiunii a VII-a a Sovietului Suprem al URSS — discurs pregătit din timp de organele sovietice în română (moldovenească) și tradus în rusă de deputatul L. T. Otean — prin care roagă „în numele poporului moldovenesc crearea ”Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești în componența URSS”. După aceste evenimente, se întoarce la Orhei, unde lucrează directoare la Școala nr. 11 din Orhei
Zinaida Crăciunescu () [Corola-website/Science/336925_a_338254]
-
operelor lui Jean-Paul Sartre. Badiou a fost student la Lycée Louis-le-Grand, apoi la École normale supérieure (1956-1961). A predat la Lycée în Reims din 1963. Acolo a început prietenia lui cu dramaturgul și filosoful François Regnault. A publicat mai multe române până în 1969 la Universitatea din Paris VIII a mers. Badiou a fost foarte timpuriu activ politic, el a fost unul dintre fondatorii "Părți socialiste unifié" (PSU). PSU a devenit deosebit de important în lupta pentru decolonizare din Algeria. În anul 1964
Alain Badiou () [Corola-website/Science/336954_a_338283]
-
în ocazii relativ frecvente, vizitelor publicului. Locomotiva cu aburi originală se află încă în proces de restaurare, de către o organizație non-guvernamentală de voluntari. După 2012, plecând din Gara Băneasa, Trenul Regal a fost utilizat periodic de către ASR Principesa Margareta a Românei și de către invitații români și străini ai Familiei Regale pentru efectuarea unor călătorii-simbol, care s-au bucurat de o largă popularitate și participare publică, la opririle în gări:
Trenul Regal al României () [Corola-website/Science/337469_a_338798]